Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)
1863-11-08
unu atacÜ neîndreptățit tratatul de care consacra dreptulu lorii de suzeranitate asupra Serbii Trebue se se profite de a acesta pentru a declara Porta cădută din acestă dreptă. Acesta era socotința Franciei care s’a silita a o face se fie primuită de cătră conferențele din Constantinopole. Acesta era și socotința Italiei. Rusia, cu tóte că este mișcată de alte motive, venia și ea la acestă socotință. Inse cate trece puterile întimpinară roua voință sistematică a Turciei, Austriei și mai alesă a Englitezei; căci, trebue se o spune că, inimiculă celă mai neîmpăcată, cela mai primejdiose ală Serbiei, nu este Austria, nici însăși Turcia, ci Englitera. Aduceți-ve aminte desbaterile ce au urmată în anulă acesta în finală parlamentului. Serbii nu potă a-și mai face ilusiunî asupra acestui lucru , de aceaa nici nu ve mirați dacă Englitera este arătă de pucină populariă în Belgradă. Din contra Italia este pre multă și cu dreptă curentă poporariă. Mai întîiă ea este represintată de unul din ómenii cei mai simpatici ceamă vedută, cavalerial Scorasso, în cărui francheță și lealitate Serbii redă cu plăcere are cari trăsure din caracterul del re galantuomo. Se scie la Belgradă cu ce interesă guvernulă Italian urmeză de departe desvoltarea naționalităților în cuinte și o ajută din tóte puterile sale. Se scie că sprijinul ă scă n’a lipsită nici uă dată Serbilor ori și de căte ori a fostă trebuință de a apera causatoră în consiliere puteriloră și de a aduce mărturie în favorul ăloru, cu pendulă d’a atinge susceptibilitățile guvernelor amice. Se scie asemine că aceste simpatie, pe faclă și cu lealitate esprese, nu ascundă uă precugetare egoistă; căci dacă este adeverată ca într’uă și căndă Italia va fi constituită în unitatea ei, căndă din partea loră, Serbii din Turcia și din Austria voră fi întruniți într’uă singură unitate căndă cele două staturi vor ajunge a se atinge prin mai multe punturi, acesta apropiere, comunitatea intereseloră, suvenirea aporturilor, ce au esistată în vechime, între peninsulă și Iugoslavi, voră face neaperată cu Italia, mai multă decâtă oricare altă mare națiune occidentale, se înrîureze asupra desvoltării tenerului stată Serbu. — Acastă a fi este încă cuprinsă în viitorele întemplări, și chiară căndă politica italiană în Orinte s’ară inspira de aceste scopuri depărtate, că astăfelă de ambițiune n’ară are nimică care se nu fie legitimă, și rolulă Italiei n’ară deveni pentru acesta nici mai puțină mare, nici mai puțină interesante. A. Ubicini. D loan Marinescu, fostă Adjutoră la grefa la Tribunalului civilă Ilfovă secția III, în postură de adjutoră la cjisulă Tribunală, în locul d-lui P. Săseanu, demisionată. D. Zamfirache Rădulescu, actualulă adjutoră de grefă la Tribunalulă Civilo-comercială din Brăila, în postură de Grefieră la acelă Tribunalulă, în locul ă d-lui Ispirescă, demisionară. D. I. Z. Capitănescu, actualulă Registratoră la Tribunalulă Argeșă, în postă de adjutoră de grefă la Tribunală Civilo-comercială din Brăila, în locul ă d-lui Zamfirache Rădulescu, trecută în altă poștă. D. I Rodocalată, actualulă Șefă ală Biuroului Criminală de la Tribunală Covurluiă, în postă de Șefă ală biuroului II din același tribunală D. Mihailă Mihailescă, actualulă copistă de clasa I la Tribunalulă Covurluiu, în postă de Șefă ală biuroului criminală în același tribunală. D. Gr. Stanescu, actualulă copistă la Procurori a Tribunalului Civil, Secția II, celă care a obținut o rangul I I la concursul ce a depusă în tribunală cu alți cinci aspiranți la postură vacantă de adjutoră de grefă, în acelă postă de adjutoră la grefa pomenitului tribunală, cea remasă vacantă, prin trecerea d-lui G. Horezanu în altă poștă. D. loan Theodorian, cel ce a ocupată provisoriu funcția de sub-prefectă la plasa Dumbrava din județul Doljă, de la 22 Aprilie anulă curentă, se confirmă definitivă în acestă poștă. D. Vasilie Boteză se numeșce în funcția de comisară ală cuartieriului VI, la Poliția orașului Iașii, în locul lui Dimitrie Grocan, care a încetat din viață. In postură vacantă de Casieră Episcopiei eparhiei Romanului, D. Gheorghie Isacescu, cu salariulă prevedută prin budgetură lucratorie. In funcția de Grefieră la consistoria acei Episcopii, D. Gheorghie Momucă, asemene cu salariulă prevedută prin budgetură lucrătorii. In postură vacantă de Institure clasei a III, a scolei I de fete din Galați, d. Theodoră Ștefănescu. D. Doctoră Alecsandru Theodori este însărcinată Medică scelelorä din Iași acordândui-se ca diurna suma de 6.300 lei, proveduțî la capulă XVIII. Ar. I ală budgetului lucrătoriă. locă, 3—4 lei, de lăndă, 272 pînă la 3 lei. — Mierea, producțiunea n’a fostă favorabile, prețurile cântarului de 44 oca de la 100—110 lei. — Lâna, producerea bună, prețurile în mari cantități ocasa vândută de la lei 5Va pînă la 5%. — Lemnele de focă, stînjenilă 80—85—90 lei. ACTE OFICIALE. ( Sunt numiți în calitate de Epitrop la epitropiile subsemnatelor spitale filiale: D. Thoma Giușcă la epitropia spitalului filiale din orașulu Bărladu, în locul ă D-lui V Gheorghe Iamandi. D. medică Iordache Samurcașu, la epitropia spitalului filiale din orașul Botoșani în loculă d-lui Costache Caraene. D. Doctor în medecină Serfide, la epitropia spitalului filiale din orașul Galați, în loculă d-lui Iancu Fotea. D. Grigorie Varnavă, la epitropia spitalulului filiale din orașulă Romană, în loculă d-lui Costache Sturza. D. G. Baronzi, actualele Prefectă la districtulă Dîmbovița, în postură de președinte la Tribunalul acelui districtă, în loculă d-lui A. Fotino, chemată în altă poștă D. I. G. Pleșoianu, actuală membru la Tribunalul Prahova Secția II, în postură de președinte la același Tribunală, în locul d-lui Gr. Filitis, trecută la Tribunalulă II- foră civilă Secția II. D. Marieră Ionescă, fostă membră de Tribunală, în postură de membru la Tribubunalulă Prahova Secția II, în locul ă d-lui Pleșoianu. D. I. Robescu, actualul Președinte la Tribunalulă Prahova Secția I, va fi Primă^ Președinte. ROMANULUI/ 6 Noembre. 997 BULETINULU COMERCIALE. Solri din țeră. PLOESCU.— 5 Noembre. (Corespondința particulară a Bruiănului). Producțiunea anului acesta 1863, în districtul Praova în genere a fostă: Grâulă, recolta de micialocă, pe alocurea mai prostă din causa lipsei de plaie la legarea bobului; prețurile au fostă acestea: Chila de 400 oca calitatea 1-iă de la lei 120—150; calea de la 100—110; cal. III-a de la 80—90; jimbla cca 20 parale, pănea prosta 14 p. — Secara, recolta de micialucă, chila de 400 oca. 75—85—90 lei.— Porumbulă, recolta bună a dată pogonală în genere dove chile de pogonă; de n’ar fi fostă ploile rare, ar fi produsă mai bine, celă pusă mai târijiă a reușită mai bine: prețurile, chila de 400 oca 75—80 lei; mălaiulă suta oca 21 lei, cu oca 10—12 p. — Orzulă, recolta de mijjlocă, calitatea prosta, prețurile, chila de 400 oca 65—70 lei. — Ovesulă, recolta de mijilocă și calitatea asemene, prețurile chila de 400 oca 50—55 lei. — Meiulă, recolta bună, prețurile, chila 40— 45 lei—Rapița, suta de oca 90—96 a avută multă căutare. In acestă districtă mai nu se mai semena acestă productă. — Fasolea, recolta bună, suta de oca 35—40 lei.— Fenulă, la cămpă producțiunea de miciîlocă din lipsa de plóie la Marte, la munte producțiunea bună. — Prețulă unui cară de mesura pănâ la 4 galbeni.— Spirtulă de bucate, se vinde vadra 29 grade pînâ la 11 ,2 lei vadra de 10 oca. — Prunele, nărodită numai în partea de apusă a districtului, se vinde vadra raciiă (țuică) vechiă până la cinci sfanți vadra de 10 oca. — Celelalte pómne, producțiunea a fostă de miciîlocă.— Seurile, a fostă în bună calitate și cantitate, prețurile de la ieî 374—37a oca, căutarea de mijloca, oca de luminări se vinde 4 lei par. 6, în cantități, în măranțișră cu 4 lei p. 10 oca.— Să~ punulă, se vinde oca de la 21 p. 26 pînâ la 21. 31 par. în cantități, în mărunțișă 3 lei oca. — Carnea de vacă, calitatea în genere bună, oca 1 lei 6 par carnea de porcă 64—72 par. oca.— Varza, recolta de mijloci, suta de capățini de la 12V4—15 lei.— Copa, recolta bună, suta oca de la lei 14—20. — Cartofi, recolta bună, suta oca de la 15 pînă la 16 lei.— Viile, producția de mijlocă din causa măririi și lipsei ploilor, asupra cucerii struguriloră, prețurile în genere, pe locă calitatea bună vadra 5—6 lei, calde mici SCOLELE DUMINICALI. De căndă gloriasa Revoluțiune de la 89, a pusă societățile moderne pe basa cea largă a poporului, bărbații cugetători, au recunoscută în unanimitate că instrucțiunea poporală trebue se fiâ de acumă înainte interesulu cele mai importante și grija cea dăntei și a unui Stată, și că toți omenii filantropi ca să se aibă cea mai mare solicitudine la răspăndirea, la înrădacinarea unei bune instrucțiuni primărie între poporă. Ei au pricepută că acumă, căndă Statulă nu mai este patrimoniulă unei mice minorități de privilegiați laici și clericali, elă cată se stăruiască d’a întinde și d’a mări acestă clemență modernă într’ună cupă ca elu se coprindă și se absorbu pucină căte pucină tóte clasele societății astăfelă ca într’ună viitorii mai pucină saă mai multă depărtată, națiunea întrâgă se se bucure de binefacerile instrucțiunii. Ea se ajungemă la acestă scopu înaltă, la acésta epocă fericită, la ținta la care au aspirată toți cugetătorii, toți legislatorii vechi și noui, s’a recunoscută că instrucțiunea nu trebue se mai fie ună privilegiu ală unei clase separată, fie sacerdotale, aristocratică sau academică ; nu, s’a recunoscută că sciința cară se fiă critagială generale alu tuturoră ființeloră omenescî, și precumă sórele lucesce pentru toți, precumă aerulu este respirată de toți, fără a se face osebire între bogată sau seracă, între puterică sau slabă, între bramină sau chreștină, astăfelă instrucțiunea crtă se fiă patrimoniulă și dreptulu celă mai generale, celă mai săntă, celă mai inalienabile ală fiecărei ființe ce se numesce omă. S’a recunoscută că numai prin instrucțiunea generale drepturile politice și civile potă deveni generali, fiindă că numai prin instrucțiune omului recunosce drepturile și datoriele sale, numai prin instrucțiune elă se pătrunde, de înalta sa misiune ca uă ființă morale și intelectuale. Una din caracterele cele mai frapante ale timpului actuale în deosebire de timpurile vechie și mediane, este clată instrucțiunea poporaliă, astfelă în cătu ea este uă mesură neecivocă despre gradul civilisațiunii unui Stată, și fără frică de greșală putemă se afirmămă că cu cătu instrucțiunea primariă este mai răspîndită, mai îmbunătățită și mai raționabila la uă națiune, cu atătă ea este mai înaintată în calea gloriósa a progresului omenescu. Alessandru celă mare s’a plânsă, că Aristotele vulgar ise da sclința prin lucrările sale numeróse, dieîndă că prin acestea ea nu va mai fi uă distincțiune. Și, ciudată in consecință, totă într’același timpă elu resturna Asia luptă protestă de a respăndi acolo civilisațiunea grecă. Asemenea chiară pînă acumă mulți credu că instrucțiunea nu aduce poporului nici un bine, și că din contră îlă face nemulțămită, mîndru și leneșă. Timpulă nostru aprobază cu îndestulare că aceste păreri suntă greșite, că sciința are una efectă îmbunătățitoră asupra omului de orice stare, și totă deuă dată, ea are și tendința d’a egalisa și de a nivela pe toți. Prin urmare ómenii din trecută, privilegația de totă felulă, potă a se teme de instrucțiunea poporală , dară toți bărbații cari recunoscă tendinția egalitariă a vecului nostru , și aspiră acolo nu voră are nici ună interesă mai scumpă, măi săntă do cală desvoltarea , înaintarea instrucțiunii poporarie. Intre mijlocele cele mai puternice de a răspăndi instrucțiunea în poporă suntă fără îndoială sculele duminicali și cursuri de sâră. Acestea sunt ă lecțiuni publice și gratuite despre șchințele cele mai necesarie, fie generali sau profesionali cari se dau de către bărbați speciali într’ună după lesne , poporaică și recreativă. Aceste scule duminicale, precum și cursură de sâră, au scopul d’a da omului în virstă ocasiune de a umplea lipsurile instrucțiunii sale primărie, de a nutri în sînulă seă foculă sacru de lumină și de progresă care nu trebue să se stingă nici vădată, și de a continui cultura și desvoltarea sa cari începu cu esistența nóstra , și nu sfîrșescă de cătu cu respirațiunea nóstra cea din urmă. Aceste cursuri straordinarie, fie de Duminică sau de sără, s’aă înființată în timpurile actuale în tote serele cele mai înaintate luptă tóte punturile de vedere, unde instrucțiunea este mai răspăndită și moravurile mai pure, curate, și au contribuită într’ună chipă puternică tocmai la răspăndirea instrucțiunii poporane, la îmbunătățirea moravurilor și la desvoltarea civilisațiunii în genere. Așa vedemă că în staturile din Nordul Americii, în Anglia, în Francia și în Germania , mai tote orașele însemnate au adoptată acestă modă de instrucțiune poporaiiă. Mulți dintre noi cari au călătorită prin orașele mari ale Franciei și Germaniei au asistată negreșită cu mirare la aceste adunări instructive. Ce spectaclu grandiosă și consolătoriă ni se prezintă la palatul des Arts et metiers în Paris, spre exemplu, unde găsimă în mică loculă acestei cetăți uriașie, consacrată, se pare, numai susului, plăceriloru și diplomației mii de ómeni fără deosebire de vîrstă, de ranguri și chiaru de sesă adunați într’o sală, ședindu unulă lîngă altulă și ascultăndu cu atențiune lecțiunile poporarie despre sciințe, arte , agricultură, industriă și comerciă! Ce spectaclu surprindetoriă de a vedea acolo lucrătorulă în brușă ședindu lîngă mîndrulă financiariă în haine bogate, uităndă deosebirea dintre dînșii, uităndă urele soră reciproce și ascultăndu la lecțiunile de morale, de sclnțe, de îmbunătățire, de progresă ! Acestă spectaclu nu este elă are dă dovadă consolatoriu că genulă umană este de natura sa progresistă , că elă merge încetă către ună viitoriă fericită, unde, „Intr’uă <fi urele și delasuperările se voră uita , unde armele „de resbelă și de destrucțiune se voră „schimba în instrumente de agricultură „și de pace, unde beulă se va împăca ,,cu boală, și lupulă va pasce împre„ună cu aia, unde ura de rasă și de „țâră nu mai voră esiste și sclința va „umplea lumea pe cumă apele umplu „Oceanulă!“ Oare aceste sale de instrucțiune, repetimă nu sintă ele templuri de concordiă și de împăcare, de unde privimă curcubeală strălucitoriă ală înfrățirii Vistorie a genului umană! Se pare că pînă acumă nimeni, afară de noi n’a încercată de a d’a séta cursuri popularie. Suntă acumă mai multă de duoă ani de căndă amă făcută încercarea de a da sera secțiuni de sciințe comerciale, și tocmai acesta a nostra încercarea dovedită că publiculă română nu este încă deprinsă la acesta. Dară acumă, ală treilea cursă de șciințe comerciale, fără îndoială forte necesariă la noi, nea convinsă că pentru momentă alstfelă de încercări voră are numai ună succesă mărginită. Causa cea mai principale este: fiindă că la noi ocupațiunile clasiloră poporarie suntă încă forte nereregulate, și adese ori se întindă pînă la nouă ore chiară séra. Credîndu dară cursurile de sora deuăcamă dată premature suntemă de părere că cușurile cari s’aru da duminică, într’ună chipă poporariă, ară fi multă urmate și de ună mare folosut pentru instrucțiunea tutuloru clasiloră societății nóstre. în acastă privință avemu mai multe esemple fericite de citată. De mulți ani D. Marsillac face cursuri de literatură franceză reposatulu Dr. Baras a făcută, în timpă de trei ani, cursuri de igienă populară; D. Maiorescu, fiulă a făcută de curîndu ună cursă despre educațiune; D- Vaillant a făcută și face chiară acumă unu cursă de istoriă și de filologie. Tóte aceste cursuri, fură urmate d’un publică alesă. Insă aceste secțiuni facă parte mai multă dintr’oă instrucțiune înaintată, ele sunt mai multă loțiuni de lasă și suntă dată calculate pentru clasele superioaie ale societății. Pe căndă scalele duminicale cari ară fi de ună mare interesă la noi, trebue să fie tocmai pentru clasele mai modeste, unde instrucțiunea primariă nu era complectă, și prin urmare de trebue se se ocupe nu cu loțiunile lasă ci cu instrucțiunea elementariă neapărat trebuinciusă poporului. Ne permitemă dată de a supune onorabilului publică urmatoria programă a unei SCOALE DE DUMINICA I. Lecțiunile se voră da în tóte duminicile la academia naționale de sf. Sava. II Ele voră începe la 12 după amiazză și voră trata: a) Limba română în privința gramaticale și ortografică. b) Scrierea cuvinte cu litere latine. c) Aritmetica elementarie. d) istoria și Geografia patriei. e) Principe de istoria și geografia generale. f) Principie de ținerea registreloru și de aritmetică comerciale. g) Principie de religiune și de morală. Supunîndu onorabilelui publică acestu proectă alu unei scale Duminicale, avemu öntre a’i anunța intențiunea nóstru de a ne însoți și noi la esecutarea acestei programe și de a da în fiecare Duminică ună cursă publică gratisă cuprindîndă principie de ținerea registrelor ei, împărțirea simplă și de aritmetică comerciale. Mai nainte de a ține acest articlu ne permitemu de a face unu apelă la onorabilele ministru actuale alu Culteloru și instrucțiunii publice, precum și la onorabilele Consiliu superiore al scólelor, rugăndu-I d’a susține cu autoritatea d-loră înființarea scóleloru duminicale în tóte orașele însemnate ale României. Domnu D. Bolintinianu care ca poeta și istorică a contribuită arătă la instrucțiunea junimii nóstre. D-lui care a declarată de atîte ori că instrucțiunea primariă este rasa cea mai solidă și interesul celă mai lăntă ală unei națiuni civilisate, nu pote relusa asistenții dumisale la u nu proiectă de acestă importanță. Asemenea sperămă că onorabilele nostru Consiliă superioră, care are misiunea cea înaltă de a pune instrucțiunea publică peuă base de înaintare și progresă, va adopta acesta măsură care este de natură a contribui într’un chipă puterncu la iluminarea poporului Romană. Mauriciu Fugei. HISTORIA MARTIRILOR LIBERTĂȚII, volumulă află cncilea fiindă sub tupar, suntă rugați, toți d-niî cari aă binevoită a se însărcina cu descere mai multoră exemplare din volumulă ănteiă, să trâmițâ cătă mai curîndă costulă soră la Administrațiunea diarului Romănuță, făcănu lu’mi trebuință pentru plata tipăritului celui de ală cinoilea. /. Cocorăscu. (No. 814) 10 2