Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)
1863-11-22
u, if JSBSfIBRI VINERI, SAMBATA. ANTIT,fr VXT VOIESCE SI VEI ETTE. Vaț.și In tele (lileie afară «le Linia .și a doua di după îSerbătoriu. piAltii) I’OLITICII, COMERCIALE, LITERARII. Abonarea pentru 1îucuresci pe anui ... 128 lei 8<5se I ane....................................................... 64 — ÍVei lune....................................... 32 — Pe lună......................................... 14 — Unu exemplariü ............................................. 24 par insciințările linia de 30 litere............... 1 lefi luerțiunî și reclam linia........................... 3 lei (AKTionaarje tbamisk și nepublicate se voba vlodk) 22, 23 NOEMBRE 1863. ANUI.Ü VII. E UMINEZA TE ȘI VEI EI. Abonarea pentru districtu pe anii.........152 leî Șase lune...................................................... 76 — Trei lune....................................................... 38 — Abonamentele începț la 1 și 16 ale fiecarii lune Ele se facu în districte la corespondinții jianului și prin poate. La Paria la D. Hallegrain, rue de l’ancienne oomédie, 6, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agințiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valuta austriacă. Pentru abonare șî reclamări se vor fi adresa la Administratoriulu pianului Gr. Serurie, Pas. Romăntt No. 48. Direptoriul acitariului: C. A. Rosetti. Gerante respune notoriă: Anghele Ionescu. publica și noi acele proiectă, care s’a și reprodusă ori d’uă fate din Bucuresci, și la timpii vomă vorbi despre dînsulă cele de cuviință. BUCURESC1 2% Inara. Se ’ncepe cu revista de astăzi a face cunoscuții d-lui ministru de financie că ’n condițiunile prin care s’a arendată domeniulă Giurgiului, arendatorele se obligă ca pentru trecerea cu caicele sele peste Dunăre, se ie de uă persană dece parale, și de vitele cele mari douezeci de parale; ni se spune însă ca domnia sea iéună sfanțiciă pentru ună omu, ș’ună hocasă pentru uă vită. Acestă abusă, ce se susține că se face, și care nu ’nțelegemă cumu d. Prefeptă îlă tolera, este fórte vătămătoriă intereseloră orașiului, și suntemă și curi, că de va fi așin, d. ministru actuale, îl va curma îndată, și va da judecății pe cei culioși. In trecutele dile făcurămu cunoscută d–lui direpto reală postiloră neregularitatea ce se face încă adesea în serviciulu poștale, cu speciuirea epistoliloru ș’a grupuriloră cu bani, și susțin urâmă afirmarea nóstru prin întărâiiarea cu care s’a transmisă uă epistolă, ș’uă gropu cu bani, spediatu din Ploiesci, către d. G. loan din Bucuresci. Scimă de sigură că direcțiunea Poștei a cercetată și că se silesce necontenită a lua mesuje pentru a îmbunătăți, din ce în ce mai multă serviciulu poștale. Mulțumindă direcțiunei Poșteloră, și d-lui ministru de financie, facemă din nou apelă la cetățiani, a denunția ori ce neregularitate, căci numai astăfelă miniștri și direcțiunea Postelară, voră cunosce totă ce se face reă, și iotă ce mai lipsesce pentru a se regula serviciile publice. Acesta o ceremă mai cu dinadinsulă, fiind fică d. ministru de Financie, suntemă și cumi, are cea mai mare dorință d’a înbunătăți tóte serviciile, și fiindă că dacă mai suntă lipsuri în organisare, ele se potă îndrepta la facerea bugeteloru. Cândă însă cetățianii nu facă cunoscută acele lipsuri, îmbunătățirile nu se facă, fiindă că administrațiunea superiora nu se cunosce și fiindă că este in natură omului a se da a lenii căndă nu este împinsă de opiniunea publică și de reclamările celoră cari suferă. ♦ Renumitul memoriu despre care se vorbia de multă că s’ar fi dată la străini cerînduse voia loră, și prin urmare întervenirea loră, fiă și morale, d’a se sfîșia Convențiunea, și proieptulu unei nouî constituțiuni în loculu Convențiunii ce avemu cu principiele de libertate, de viață ale revoluțiunii francese de la 89, s’a dovedită din nenorocire că n’a fostă uă spaimă sau uă calomnia, ci ună adeveră. Diariulă din Paris la Nation a publicată, nu memorială, dară proieptulă de constituțiune, licendă, acelă siariu, c’ar fi fostă trămisă de la ministeriulă nostru din afară. Guvernul ă actuale a publicată prin Monitoriă uă demințire, și suntemă și cumi c’a transmisă acesta și la Paris și că peste 4, 5 zile vomă vede uă reprodusă de tóte foile francese, fiă chiară în rubrica felurimi, unde se publică cu plată orice reclamare. Asceptămă iasă mai multă de la guvernă. Elă pate, și trebue se puta descoperi pe autoriulă acelei despotice constituțiuni, pe cela care a voită se ucidă națiunea Romană, dăndă puterea cea mai asolută în mâna guvernului, și ucigându-o ăncă prin întervenirea străiniloru ce o provoca acelă memoriu sau proieptu de constituțiune. Acésta descoperire nu este peste putință; amă pute dice ca nu este nici cu anevoie d’a se face, și prin urmare, guvernulă o va face. Pîn’ atunci, vomă ADUNĂREA ELEPTIVA. în ședința d astă și ministerială a presintată următoaaiele proiecte: Proiectă de lege pentru organisarea unei sisteme militarie în țeară. Proectă de lege pentru desciderea unui credită de lei 7,980,000 petru cumpărătoare de arme și muniție de resbel. Proiectă pentru înființarea grănicerilor în România de dincolo de Milcovă și desfiiințarea celoră actuali. Proiect pentru ună credită de 800 mii lei pentru înființarea unei fonderie de tunuri cu material ală trebuitorii a 50 tunuri. Proiectă de ună credită, de lei 3,240,476 necesari la înființarea și întreținerea pe anul 1864, a grănicerilor, de dincolo de Milcovă. Proiectă pentru înființarea dorobanților în România de dincolo de Milcovă, și formarea actualilor« gendarmi, intr’ună regimentă de husari și ună escadronă de gendarmi pentru orașiulă Iași. Proiectă de lege, asupra regularii definitive a bugetului exercițiului 1860, pentru partea de dincolo de Milcovă. Proiectă pentru reînființarea dreptului de esportațiune. credită de 69,600 Proiectă pentru ună lei pentru personalulă delegaților« ce trebue a se numi spre confecționarea roluriloră patentatibiloră din Téra. Pro ectă pentru sancționarea credețiloră suplementarie deschise diferitelor ministerie pentru esercițiulă aniloră 1862 și 63 spre întâmpinarea cheltuelilor reclamate de diferite servicii. Profită pentru constatarea și lămurirea dreptului de pensiune a 52 persone. Proiectă pentru acordarea unui creditu de lei 492,500 îi comptulă sumei alocate prin bugetul anului viitoru 1864 pentru cărăuși transportători de sare la schelele Dunărei a 12,700,000 oca sare. Proiectă pentru concesiunea meroului căilor ferate de dincele de Milcovă. Proiectă relativă la mine, miniere și cariere. Proiectă pentru înființarea carierelor consultative de agricultură și a unui consiliu generale superiore. Proiect de lege despre comutulă funcționarilor. Proiecte de lege pentru neviolabilitatea domiciliului. Proiecte pentru asigurarea libertății personale. In privința acestora din urmă două proiecte, d. C. A. Rosetti aflisă că nu crede se fie ună singură deputată care se nu simță urgința loră, și că prin urmare n’are trebuință a o mai propune; aceste cuvinte au fostă înțelese de toți și s'a adoptată urgința, căci de și d-nu C. A. Rosetti n’a disă, dară lă care și’a disă că urgința se simte și mai multă dupe cele întâmplate la teatru în trecutele dile. Măne ședință publică și desbaterea Adressen Cestiunea care tată de una a unită pe Români, fără osebire de credințe și de interese, și pentru cari toți au sacrificată ambițiunile loră personali, a fostă autonomia țerei, dreptul ă d’a trăi liberi, dreptă pentru toare străbunii noștri s’aă luptată vocuri întregi, dreptă care asigureză esistința nostră politică, singurulă drepta care ne face astă ți se simă uă națiune. Căndă autonomia unei țere este călcată în piciore de străini, acea țară este ștersă din cartea națiuniloră, acea țeră este umilită, este perdută, este marta. Ea nu mai trăeșce prin sine, ea nu mai are guvernul ă să, nu mai are administrațiunea sa, nu mai are dreptul ă de a face legile sale, nu mai are dreptul ă de a pune în lucrare voința sa; îngenuchiată, smerită și strivită înaintea străinului, ea devine uă turmă de sclavi condusă dupe placulă străinului, apăsată și lovită dupe caprițiulă străinului, și vândută sau dată în schimbă în folosulă și interesul străinului. Amestecul străinului în trebile sale este mortea autonomiei sale; acestă amestecă o duce mai tăre să suptă domnia, suptă jugulă străinului. Și atunci sufletele se înjosescă, caracterele se degradă, simptimintele de independință și de naționalitate se prăbușescă, velula morții s’a întinsă pe acea țară. Atunci, numai sacrificii mari, numai ună devotamentă fără margini ar pute se deștepte vieța în acea națiune, numai lupte îndelungate și silințe eroice ar pute s’o scape de domnia străinului și se’i redobîndescă autonomia sa, dreptulă d’a se guverna și d’a trăi prin sine, dreptulă de a fi. Acestă mare dreptă i’arnă moștenită de la străbunii noștri, dobândită și păstrată prin vocuri de lupte, și înscrisă în cartea națiunii cu sângele mai multor generațiuni. Aă trecută multe rele peste țară, multe suferințe au împedicat desvoltarea sa, multe invasiuni ?ă cotropită pământulăscă, multe pericle au amenințată esistența sa, dară vechiele sale drepturi aă scăpată autonomia sa, și acestă autonomiă a fostă totăde una aperată de români, acestă autonomiă a eșită învingetoria din tote asprele încercări la cari a fostă supusă, și din tote întâmplările furtunase prin calia trecută, acestă autonomiă, acestă sacră și gloriosă moștenire a străbunilor noștri, întemeiată pe vechiele nóstre tratate, și de atăte ori amenințată a ne fi răpită, a fostă cu solemnitate recunoscută, garantată și asigurată prin Tratatul de la Paris, de tóte puterile cele mari ale Europei. Astăzi străinulă nu pate a se mai amesteca în trebile nóstre, în administrațiunea nostră, în facerea legilor nóstre. Strainulü nu ne mai impune voința sa, nu ne mai impune guvernulă seă. Astăzi, trăimă ca națiune liberă, în virtutea vechieloră nóstre drepturi, în virtutea autonomiei nóstre recunoscute și garantate de Europa. In tote împrejurările, în tóte cestiunîie, toți amă fostă uniți a ține susa drapelulă autonomiei, gloria nóstra în trecută, vieța nóstra în presiune și mîntuirea nostră în viitoriă. Toți amă fostă nunța respinge celă mai mică semnă de amestecă străină în administrațiunea nostră, amestecă umilitoriă și primejdios». Toți amă fostă uniți, și suferințele trecute și peirea alătoră națiuni ne am învâțată a fi uniți, spre a cere și stărui necontenită ca totă ce privesce națiunea nostră, guvernul nostru, legile nostre, interesele nóstre se se facă in țară și prin țeră, în virtuea autonomiei nóstre, pe calea legale, prin concursul„ puterilor» Statului, cu sprijinulă puternică al națiunii. Iată în eră și prin țeră, e că principiulă de vieță, principiulă autonomiei, care ne unesce pe toți luptă acestu mare drapel» ală naționalității, pentru că toți, mai înainte de tate, voimă a trăi, voimă a> fi, și fără autonomiă nu vomă fi uă națiune, și autonomia este compromisă, este permută prin amestecul străinului, care este umilință, degradare, morte și perie. Căndă dară autonomia este unica condițiune a esistenței nóstre politice, a întemeiării naționalității romăne, a asigurării viitoriului patriei nóstre, libere și independinți, ori ce ar trebui se ^iemă, ce ar trebui se facemă daca s’ar găsi intre noi români arătă de degradați, și lipsiți de orice simptiminte de romăni, în cătă se eliiăme amesteculă strâinului, se lucreze cu strămută contra drepturilor, țerei sale se cerșescă de la străini schimbarea Și desființarea Constituțiunii, se ucidă autonomia țerei, se umilescă și se îngenuchie țera la străină? Gumă! dupe atâtea vocuri de lupte uriașe și de sânge versată de străbunii noștril pentru aperarea autonomiei țerei, dupe atâtea aspre și dureróse loviri și umilințe suferite de la străinul» care a călcată în piciore acesta autonomiă, după doue revoluțiuni și atâtea silințe, atâtea sacrifice și prigoniri, întemnițări, esiliuri, pentru a ne rădica din pulberea în care ne aruncase amestecur fatale ală străinului, și pentru a redobândi vechia nostra autonomiă garantată și asigurată de Europa Intrega, sa aibă unii români desnaturați cutezanța criminale de a copromite din nou acesta autonomiă, chiamăndu pe străină se se amestece in administrațiunea țerei? Ce feliă! Căndă noi toți, fără osebire de partite, amă strigată și strigăm pe totă ziua, se ne putemü tate puterile, tote silințele pentru desvoltarea instituțiuniloră nóstre, pentru oreanisarea țerei c’uă oră mai ’nainte, pentru intemeierea naționalității române cândă toți înțelegemă primejdiele care amenință din afară esistența nóstrá politică și necesitatea împeriosă ca se intrunimă și se întărimă tóte puterile nóstre spre a depărta, furtuna care se rădică și vine asupra nostră, căndă totă ce este română și are simptimentă de română și doresce uă papatria mare și fericită, vă Romăniă una și nedespărțită, liberă și independinte, iare adinca încredințare că acésta României frumósá nu va fi pînă nu se va deștepta adeverata viață naționale, și credința nestrămutată în sine însuși, și voința puternică de a fi și a trăi numai prin sine, cândă noi toți avemă ș’afirmămă dreptulă nostru incontestată și incontestabile, dreptulă nostru de națiune autonomă, d’a ne da singuri uă constituțîune și d’a modifica singuri acesta constituțîune, dupe trebuințele țerei, dupe progresul ideiloră, căci omenirea merge înainte, și în tote țerele, tote constituțiunile se modifică, se perfecționeză, este are cu putință se esiste între noi ființe, cu mintea arătă de timpită și cu inima arătă de coruptă, spre a fice străinului, fără a se teme de mânia cerului și de blestemele posterității: țera este în anarciă, țera nu este demnă de libertate, vino de stabilesce ordinea, vino de schimbă constituțiunea țerei, vino de întemeieze guvernală asolută. Dară acesta ar fi uă monstruositate, ar fi uciderea națiunii, ar fi uă înaltă trădare, ar fi uă crimă de Stată! Și spuneți acumă, căndă s’ară fi făcută asemene propuneri, și căndă ară esiste asemene Romăni, și jhemă reă Romăni, căci acești lepădați nu potă se fiă mulți în mijăloculă nostru, pentru onirea României, spuneți toți căți aveți simplîmântulă demnității naționali, căți aveți convingerea că autonomia este singura condițiune a libertății nóstre, spuneți, represintanți ai țerei cari mai înainte de tote și mai presusu de tote, sunteți însărcinați, ca romăni și ca deputați, a priveghia cu neadormire se nu se calce de nimeni vechiele drepturi ale țerei cari suntă viața, libertatea și viitoriul naționalității sale, spuneți miniștri actuali, miniștrii cari ne au asigurată seamn fără îngrijire pentru asistența nostrá politică, pentru drepturile nóstre de națiune liberă și autonomă, și cari ați declarată că veți da politicei vóstre, dreptă temeliă nestrămutată numai demnitatea, drepturile și interesele națiunii, cari ve voră fi pururea sacre, spuneți în numele, României, în numele drepturilor sale, spuneți în numele libertății și ală viitoriului seă, spuneți toți dacă în facia unei asemene înalte trădări, n’ară trebui se ne unimă într’ună singură simptimantă de sântă indignare și se strigămă c’uă nestrămutată otărîre: Trădătorulă este în cetate! Afară trădătorulă ca se scapără cetatea! Radu Ionescu, înaltă trădare. Suntă cestiuni mari, cestiuni de vieța, cestiuni cari atingă esistența politică a unei națiuni, și în cari desbinările dintre clase se stingă, luptele dintre partide se împacă, neînțelegerile dintre omeni dispară. Căndă inimiculă este la porțile cetății, și căndă trădătorul este chiară în cetate, toți s’apropiă, se unescă, se strîngă într’ună singură simptimantă, într’uă singură cugetare, într’uă singură voință, se gonescă pe trădătură afară și se scape cetatea de inimică. Corespondință particulară a ROMÂNULUI Viena, 26 Noembre. Schimbările ce s’au făcută în timpul ă după urmă în administrarea din intru a României, a causată aici uă întipărire forte plăcută și Românii din Austria rădică capetele loră cu mai multă mîndriă și se bucură, că în viitoră nu voră mai fi espuși a audiocările și batjocurile contra statură centrale ală naționalitatea loră. Cumtulu tro