Romanulu, martie 1864 (Anul 8)

1864-03-28

AM LU ALU OPTULEA. VOIESCE ȘI VIZIPUTE. Caj.it. — Di fr. Pe lina — — loi 128 — 152. Pe șase luni — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 62 — 38. Penă lună — • „ 11 — — Unö esemplarü 24. par: Pentru Paris pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10 v. a. ADMINISTRAȚIUNEA ACESTUI piARIU. Suntu rugați domnii abonați, a tatu din capitală cătu și din districte, alu cărora abonamentu espiră la 1 si 16 Apriliu 1864, anul corentu, se bine-voiască a grăbi reabonarea d-loru, ca se nu fie nevoită acesta. Administrațiune, în observarea reguleloru sale, a le înceta darea fetei pe căndu voiescu a o avb. Gr. P. Serumie. REVISTA POLITICĂ. AMPimSTRAJlbMA, PASAG1ULÜ Hü MANU No. 48. SAMBATA, 28 MAR1IU 1864 EUMINSZĂ-TE ȘI VEI FI. Abonamentulu în Bucurescî, Pasagul Românu No. 48. — In districte la Coresponding!Jiarului și prin Posti.—La Paris, la D. Hallegrain, rue de l’ancienne Comédie, Nr. 5.— Administratorele ziarului D. Dr. Serurie, AJSTITISICI Ü RII E, linia de 30 litere — 1 — lefi. Inserțiuni și reclame, linia 3 — „ BUCURESCI 1 Pinaru.Or. țiunile străine ne aducu urmatórea scrie: „Constantinopole, 26 Martie. Principele Cusa a respunsă la epistola marelui Viziru în privința cestiunii Movna8tiloru cu declarațiunea, că se va „supune decesiunii unei conferințe, în casă căndă despăgubirea „votata de Camera din Bucurescî nu „s’ar găsi suficiente, că urmările „ce face suntu provocate prin starea „nesigură a Europei și nu atingă întru „nimicii simțămintelegale devotate „către Pórta.“ Se ne fie permisă a crede ca Domnitorul, în posițiunea sa de Domnitorii constituționale, n’a putută scrie uă asemene epistolă Vierului turcescu. Pentru aceste cuventei, nu putemu pune în cestiune pe Domnitorii, și suntemű in dreptu a privi acestă epistolă cu totulă apocrifă și inventată de inimicii noștriî pentru a deconsidera guvernulu romană naintea Europei. Se ne fie asemene permisă a crede că nici ministeriulű, care este responisătoriă și despre care avemă dreptul ă a vorbi, n’a putută face nisee declarări atătu de grave, atâtă da violatorie drepturilor«erei, atătu de umilitoriu pentru demnitatea naționale. N’a putută ministeriumu se íé uă asemine îndatorire, de a se supune decisiunii unei conferințe in costi căndii despăgubirea votată de cameră nu s'ar fi găsi suficinte, fără se aibă pentru acesta uă prealabile și formale autoritare a Puterii legiuitorie, fără de care tóte lucrările guvernului nu potă fi de cătu arbitrarie și ilegali. Căndă Adunarea a dată unü votă în acésta cestiune, cumă ară pute guvernulu, fără a comite uă flagrante violare a legiloru și a drepturiloru țerei, a declara că se va supune unei decisiuni a străîniloru, călcăndă în picióre votulu Adunării? Scimiî că guvernulu a negociată umană cu străinii, nefiîndu semit de votulu represintanțiunii naționali și compromitendu cestiunea monastiriloru prin îndatoririle ca a luată către cabinetele străine în privința chipului de a deslega acésta cestiune. Scimă că ministeriule actuale, căndi a presintată proiectulă de lege pentru secularisarea monastiriloră Închinate, n’a voită a da Adunării, nu numai nici uă solință despre negocierile guvernului, dară nici chiară timpii deuă oră pentru a sa desbata suma propusă în proiectă. D. C. A. Rosetti a protestată atunci împreună cu alți onorabili deputați contra acestei preceduri a guvernului care lăsa Adunarea In nesciință despre totu ce s’a petrecută, care o punea în neputință de a cerceta dacă suma olărită de guvernă este sau nu de ajunsă, și care nu putea de căzu a compromite din nou cestiunea dacă guvernulu era legată cu alte condițiuni prin negoțierile sale cu străinii, fară solința și fără autoritarea Adunării. Propunerea d. Rosetti n’a fostă ascultată, și Adunarea a făcută să greșiî să ne silindă pe guvernă, în virtutea drepturiloru sale și în interesul chiaru ală acestei cestiuni, a’i aduce tótu corespondința cu guvernele străine, și a-i da timpulă necesariă pentru a desfoaie și voia soluțiunea propusă, în adeverată cunoșcință de lucru, blamândă ,egoizăriie prin care guvernulă a putută compromite acesta cestiune. Adunarea a făcută uă greșială, dacă a făcută acesta greșială pentru condescendința sa către guvernă, care a stăruită a se vota proiectulu fără dezbatere, luptă cuvântu că cea mai mică întâl|ire ar pute compromite costiunea. Greșala Adunării cade numai asupra guvernului, și cu atâtă mai multă că, dupe scirea ce publicarăm« mai 103Ö, vedemu guvernulă intrândă în noue negocieri și făcându noue propuneri, și eră și fără scirea și încuviințarea Adunării, de a se supune demisiunii conferinței dacă suma votată de Adunare nu s’ară găsi Îndestulat0ră. Dar ș cumă ar pute guvernulă se facă asemeni propuneri? Dară atunci ce mai însemneză voturile Adunării sancționate și promulgate? Dară atunci care este respectul« guvernului pentru Adunare cândă elă declară că se va supune demisiunii conferinței contraria demisiunii Adunării? Și unde mai este atunci regimele constituționale cândă guvernulă se îndatorimi către cabinetele străine fără autorîsarea prealabile a represintațiunii țerei? N’ar fi acestea acte arbitrarie de guvernă personale? și n’amt are dreptul ă a crede și a dice că și ministeriulu actuale merge pe calea fatale a mînîsteriului trecută ? Declararea ce s’atribue ministeriului ni se pare uă violare atâtă de mare a drepturiloru Adunării ș’ale națiunii, in câtă suntemu nevoiți a repeți ce amu ijisă la începută că scrrea publicată de «siatrele străine este să ne dreptS și ne’ntemeiată acusațiune aruncată asupra guvernului. Facéndu vise aceste reserve, nu ne putemu opri de a areta și astă dată cu stăruință ce se întâmplă cândă Monitoriulu guvernului este si remâtie cu deseversire •> ținută în totu ce privesce relațiunile nóstre cu puterile străine, și mai cu semn cândă Adunarea nu cere și nu staruesce a i se da cunoscință despre aceste relațiuni. Făcându aceste oscivațiuni, neamu împlinită datoria. Remâne ca guvernulu se respecte națiunea nelăsându-o mai multă în cea mai deplină și ingrijitoria nesolință. Remâne ca Adunarea se înțelagă drepturile sale și se nu abdice ea însăși la densele nepuindu-le în lucrare și ne silindă pe guvernă a i le recunosce și respecta. Revenim și astăzi asupra apelului ce amu făcută proprietariloru romăni de a veni în ajutoriu nefericiților și bravilor poloni pe cari barbarele prigoniri ale Rușiloru i-au aruncată pe pamentura liberă ală României. Eroica luptă a acestui popor si de sublimi martiri contra sugrumătorilor« patriei loră este departe de a se crede terminată precumă in deșertă o strigă diamele moscovite. Lupta este unriașiă și sublime, și nu este țară civilisată în Europa în care ea n’a deșteptatu cele mai caldurose simpatie pentru triumfală seă. România, și România mai multă de cată ori care altă țară, trebue se vie în ajutorulă acestei nefericite națiuni împușcată, spânjurate, măcelărită da u nu iimică care este și mnimiculă nostru naturale, inimicula care ține în ghiarele sale că frumósá parte din România. Prin invitarea făcută co fi cetățiănilor noștri de a da ospitalitate nobililoru martiri ai Poloniei cari caută unu refugiă pe pamânturu romănescă, vomă dovedi Europei civilisate și braviloră poloni, pe cari ii privimă cu frații noștri și causa lorü ta și causa nostră, că poporulă română este în stare a a prețui amorură de patriă și a protege nefericirea, și că elă voesce a înlătura ori ce nedrepte acusare i s’ar aduce de inimicii sei că ar ave mai multe simpatie pentru cruzimile Rusiei de cătui pentru nefericirile Poloniei. Amu spusă asemenea că guvernele Rusiei si Austriei trebue se fie fórte nemulțțămite contra ministeriului actuale, turbundă de mănă și voindă a’lu resturna, precumu a ifisă d C. A. Rosetti, reitendă că cămpulă celu roșită cu săngele pogoniloră ș’ară frați— loru loră romani, cămpulă de la Costangalia, a redevenită în căte-va luni cee a ce trebue se fie în adeveră, iocă de ospitalitate pentru cei prigoniți. Dară Austria și Rusia vorîi afla că’n acesta cestiune ministerialu n’are se respundă despre ospitalitatea acordată polonilor. Nefericiții și nobilii proscriși cari vor căuta refugiu în România remănu suptă egida poporului română. Spre a ne încredința cară de neadeverate suntă soirile răspăndite de drarnele guvernului rusesc, cari pretindă că revoluțiunea pllonă este năbușită, vomă împărtăși amiiloră libertății Poloniei câte-va scriî cari ne voră areta că lupta braviloră Polonia re’nouîntuși îndouită energia sa. Drapelulu Îndependinței Poloniei pe care cotropitorii sosilă credea inimormêntatu pentru totu-deuna pe câmpurile de la Grochow și de la Ostrolenka, i-a făcută se se ’aliere anulă trecută pretutindeni unde l’au veni 10. Aparațiunea sa neasteptată a fostă salutată de tóte puterile libere cu entusiasmă, și ne place a apela că nu va întârziia momentulă căndă și guvernele loru se voră grăbi a veni în ajutorul ă seă. De la Vina aflămu că mai multe detașemente, mai cu seine acele ale lui Ludkiewicz, Pujdak, Kuszleyko, Kiszeryc, Szyszto, Piuse, sa întârescu și stubatu Samogitia și districtulu Kowno. Țeranii așteptö cu nerăbdare primăvara ș’împreună cu dînsa ivirea lui Jablonowski ș’a lui Zegota, cari, în anulă trecută, în capulă insurginților, au invirsut de mai multe ori pe Ruși și au câștigată încrederea nemărginită a țăraniloru. Locuitorii din Semogiția se pregătescă de luptă și mai multe mii de voluntari suntu gata s’alerge la arme. Alte scriî din Warszawa ne spună ca la 21 marte, done corpuri noue de patrioți poloni s-au aretată în partea septentrionale din palatinatulă de Augustow, pe lingă pădurea de la Ostroberika, comandați de Koziobrodzki, având o luptă ordinile sale mai mulți oficieri de unu curagiu încercată. Alte corpuri se formeză în palatinatele de Lublinsz și Podlachia și peste pucine iie voră începe a lucra. Soliile din Palatinatele de Sandomir și de Cracovia sunt asemenea forte mulțumitoaie. Provinciele sunt străbătute de numerase cete cari ținu pepta colonelor ruse și se combată cu succesă. Zameczek și Sinuck s’au aretată asemene în palatinatul de Plock in capul mai multoru colone mobili, si betrînula colonelă Oaborsk, vindecată de ranele sale, a intrată în Palatinatul de Kalisz. Generălii Bossak, Kruk și Rembail, cari se sficoc că suntă răniți, se luptă mereu, și, ajutați de patriotismulu țeraniloru, situațiunea loră este departe de a fi desperată, precumu o spună istomele ruse. Tóte acestea suntă de ajunsă ca sene erele cătu suntă de neadeverate sciiițe publicate de Invandulă rusă și de alte organe ale guvernului rusă. Asemene sacrifici ele și eroismulu cu cari Polonii luptă pentru independința patriei lor, trebue se ne facă că datoria de a veni în ajutorul acestoră dravi operatori ai libertății și naționalității , cu mijlóce prin care se se potă priimi cu mulțămire binele ce le putemu face. Dupe cele din urmă scrie, conferința atăta de multă dorită și de atâta ori anunțată pentru împăciuirea conflictului dano germană, se crede că se va întruni la Londra la 12 Aprilie. Cititorii nostrii și-aduce aminte c’uă de- 1 postă telegrafică publicată în acesta faia la 21 Martin ne-a făcută cunoscută că Francia, Austria, Prussia, Danemarca, Russia și Suedia au primită conferința propusă de Englitera. Printruă notă de la 28 guvernulu englese a invitată Dieta germanică se trimită unu represintante la conferință a cari o întrunire ar fi de dorit a se se facă la 12 Aprilie. „Ce fenomenă ciudată, oservă Debats, acesta conferința de atâta timpă proiectată și pe care uă împrejurare neprevedută vine s’o amâne de câte ori se pare că tata lumea o primesce! Suntemu astăzi într’unulă din acele momente căndă tótă lumea primesce; dară dacă tata lumea primesce , tata lumea, afară de Englitera primesce cu puțîna căldură. Și cu tóte acestea, Englitera are uă mare încredere în fericitul« sfîrșită ală negoțiăriioru! Și acesta, fiindăcă conferința, naintea carea nimeni n’a'erga, dară pe care Prusia însăși, cu tóte ambițiunile sale secrete, n’a cutezată se ia asupră ș i de-a o respinge, nu este numai, raționabile, este în forța lucrurilor, și Englitera simte acesta.14 Greutățile înse cari se opună la întrunirea conferinței nu suntfi încă tote înlăturate, dupe cumă ne lasă a crede că scrie de la Fracfortă. Represintanții stateloră secundarie la Dietă voră aștepta, mai nainte de a se pronunța asupra invitațiunii făcute de Englitera, instrucțiuni de la guvernele loru, cari și aceste voră aștepta, pentru a se otărî, ca cele doue mari puteri germane se se facă cunoscute basile dupe cari suntă dispuse a închiria pacea cu Danemarca. Osebirea între Statele secundarie ale Confederațîunii și cele două mari puteri germane ne este cunoscută, și dupe cumă vedemu, acesta osebire nu este astă mai mică decâtă era la începută. Astfeliu, greutatea este de a pute stabili orecare înțelegere între majoritatea Stateloru secundarie, cari au declarată că nu recunoscu și că nu potă nici tă dată recunosce tratatul din Londra, și între Prusia și Austria cari au semnată acelă tratată și suntă îndatorite a respecta stipularile sale fondamentali. Radu Ionescu. — Constantinopole, 26 Marîță. Ieri s’a arestată la Peraană polonă, refugii politică, în urma cererii ambasadei ruseșci și cu ajutorul poliției turcesci. Păsurile ambasadei francese în favorea lui (a’lă lăsa liberă) să remasă pină acumă fără resultată. — Berlin, 1 Aprîlu. Gazeta generale a Germaniei Nordului scrie: Priimirea conferinței din partea Prussiei este însoțită de declarațiunea, că deslegarea trebuie a fi căutată pâ uă altă basa de câtă aceaa a tratatelor anului 1852, și că trebue se se fie comuptă de cestiunea naționalității. Guvernele confederațîunii germane au fost invitate deosebită prin depeșto circularie ale Austriei și Prusiei de a asista la conferință. Împărtășirea confederațiunii germane este forte probabile. țisa gazetă recomandă a propune Ducaturilor chestiunea, dacă voiescu a fi germane sau danese? — Anunțătorulu Statului de astădîdire: Nóptea de la 29 la 30 Martin s’a deschisă ântăia paralelă in contra șianțurilor de la Düppel. Lucrarea, nedescoperită de inamicu, s’a esecutatü fără împiedecare de 2500 ómeni din brigada Carnstorn, acoperiți de doue batalione din brigada Göben. La 30 dimineța s’au descărcată câteva tunuri din șianțiuri in contra lucrărilor terminate. — Triest, 1 Aprilie. Aflăm de la Cairo, cu dată de 20 Martin, că insurecțiunea la Yemen se pote considera ca terminată. — Athena, 26 Martin. Noul ministeriu a publicată uă proclamațiune către poporă. Unu batalioni de trupe la Missolonghi, care se revoltase, a fostă disolvatu. — Pradarea insulilor ioniane se va sevârși la 28 Apriliu. — Paris, 1 Apriliu. Isramul. „Constitutionnal“ constată, într’ună articolă subscrisă da d. Simagrac, dificultăția d’a resolve cestiunea Ducaturiloru în facia diferinței pretențiuniloru. Dice, că Francia nu va da consimțimântulă seu unei conferințe, care a luată asupră și a se pronunția asupra sortei Ducaturiloru, fiă prin a le alege unii suverană, fiiă prin a le împărți între cutare sau cutare putere. Singura desbatere posibile este a întreba poporațiunea, ce guvernă și ce suverană voiesce. Acesta deslegare, conformă principiiloru guvernului imperiale, ar fi cea mai justă și ecitabile. Ea singură pote da ordinii europeane și păcii generale garanție seriose, solide și durabile. — Hamburgă, 2 Aprilie. Uă scrisoriá de la Kopenhagen, publicată în ,,nuvelele hamburgiane indice că consiliul de stată (Reichsrab) va fi convocată în curónda. Dupe cumă se zice i se va cere împuternicirea de a convoca uă adunare constituante, care va decide cestiunea constituțiunii. Regele s’a întorsă la 30 ș’a ținută la 31 dimineaiauă ședințță secretă a consiliului miniștriloru. Alegerile pentru adunarea naționala (Landbing) în casă sunt cunoscute pină acumă, arăta că majoritatea partitei naționale moderate. Președintele primară Roosen și întregă Municipalitatea Fensburgului a primită demisiunea sea. Se crede, că se va prescrie oă contribuțiune strâd dinaltă de resbelă pentru Flensburg și alte orașe.