Romanulu, februarie 1866 (Anul 10)

1866-02-21

30 ROMANULU 22 FERWJAWU (6 MARTU). 11 FEBRURIU. PRESA STRĂINĂ. Monitornlú Universale alö Franciéi de Ia 24 Februariü. 23 Februariú. Uă depeștă telegrafică din Bucuresci, cu data de astăi, anundă că Principele Cuza a abdicată, in urma unei mișcări poporarie. Sânge n’a cursă și ordinea materiale n’a fostă turburată. Un locotenentă guvernamentale a fostă constituită. Ea se compune din... s.c.l. — ț iabulă La Presse, de la 25 Februarie. Noptea trecută Principele Cuza a fostă silită a abdica. S’a numită ună guvernă provisoriă compusă de... ele. După cumă a fostă unirea între poporă și armată, revoluția s’a făcută fără vârsare de sânge. Bucuria domnesce în poporu. Principele Cuza este prisonieră. Aă arestată asemenea pe dd. Beldiman, Marghiloman și Librecht. Liniștea n’a fostă turburat. . 'stădi, la 3 ore, Camera și Senatulă reu.a proclamată în unanimitate Principe ală României pe înălțimea sa Regală Comtele de Flandra. Cea mai mare liniște, ș’uă bucurie generală domnesce. Totă acelă dhramă dice: Revoluțiune la Bucurescî. Acesta este pentru momentă evenimentulă telegrafică. Revoluțiune la Bucuresci, lovitură de Stată la Berlin Nu putemă încă aprecia faptele petrecute în Principate, trebuo se cunosceiă circumstanțele și mai cu sema Program a noului guvern,, spre a putea cumpăni însemnătatea ce acesta revoluțiune pote ave din puntură de vedere ală păcii Europeane. Principatele-Unite, sunt opera diplomației. Organisarea loru separată fu recunoscută prin Convențiunea semnată la Paris în 19 August 1858. Dar alegerea două dată în Moldavia și Valachia a Prințului Cuza, realisă unirea, în contra semnăturelor, diplomației, și, în fine, învestitura, ce i se dete de către Pdrtă la Octombre 1859, îlă întări definitivă. Bacă ne reveniți era la puntură de plecare ce Francia și Engliteza au aderată înaintea votului poporului; dară abdicarea Princepelui Cuza face se reînvia, reservele ce diplomația nășiră aă formulații la acea epocă. Convențiunea din 19 Augustă reapare în întregul ei, și, neapărată, scrisorile circulă deja în Europa, în scopă de a prepara reunirea unei conferințe europeane. Se constatauia astă-iji că Principele Cuza, a avută uă domnie prea deficilă. El a avută a se lupta în contra oposițiunilor, de tota natura, cu influențele secrete ale Porței, care să vedea cu ochiă reă, cu partita liberale, care îi reproșa abaterile de la Constituțiune. Situațiunea devenia pentru densula imposibilă și abdicândă, a evitată d’a fi resturnatü. Pate că prin acesta ușia, fundă fără veste deschisă, se va ivi din nou cestiunea Oriintelui. — L'Opinion Rationale dice: Nu priimi ram astăzi de câtă un singură nuvelă importantă. Ea sosește de la Bucuresci. Principele Cuza a abdicată. Cornitele de Flandra, fratele Regelui Leopold II, și alu Imperatricei Mexicului, a fostă proclamată Principe ală României; veți găsi mai departe, într’altă articolă specială, amănunte mai numerose ce ne au fost transmise prin telegrafii asupra acestui evenimentă neașteptată. Nu căutămă astădî ală aprecia. Alianța austro-franceză este ca streină acestei schimbări? Dacă Austria este fericită a vedea pe tronul României unui Principe cari vă atinge ușia de aprope, Rusia avea la aceaași satisfacțiune? Ce se va duce la Constantinopole? Adăugămă că revoluțiunea din Bucuresci a fostă forte pacifică. Vă depeșă anuncă că Principele Cuza a fostă prisonieră, precumă și Beldiman, Marghiloman, Librecht. Telegraful ne va arăta mai bine dacă acestă faptă este autentică. Totă Opiniunea duce: In urmarea unei mișcări popolare, la care armata a luată parte, Principele a abdicată. Puterea executivă a fostă conftată unei locotenente Princiare, compusă de... sd. Ună ministeră noă s’a formată luptă președința d-lui Ion Ghica, unul din ómenii cei mai cinstiți și din cei mai abili din țară. D. Ion Ghica are portofoliulă afacerilor străine. Cei l’alțî Miniștri sunt: Interne. D. Ghica, personagiu forte poporariu în Bucuresci Financie, Mavrogheni, fostă ministru, forte onestă omă. Lucrări publice. D Sturzea, Justiție, I. Cantacosino. Instrucțiune Publică, C. A. Rosetti, unul din capii cei mai activi ai pârlitului liberale, deuă onestitate perfectă. Bosbelă, Major Leca. Evenimentele de la Bucuresci, se reducă la o simplă realizare a votului generală, expresă în diferite ocasiuni de către divanurile ad-hoc, de către Adunări și chiară de către Principele Cuza, dorința unui Principe străină. Acesta a fostă dejaotărâtă: este fratele noului Rege al Belgiei, Cornitele de Flandra, proclamată di la trei ore, Principe ală României, de cutie Senată și Camera reunite. Cea mai mare liniște și cea mai mare bucuria domnesce în Bucuresci. Detaliurile lipsescă, și este imposibile d’a ne pronunția asupra eveneminteloră ce s’aă petrecută în Principatele Unite. Numele persduoloră ce compune locotenința domnască și ministerală, dau cu tóte acestea că garanția seriosa pentru liniștea țerei și demonstrâdă« scopul» patriotică ală mișcării ce a adusă abdicarea Principelui Cuza. Diabiulu L'Avenir national, din 26 Februariü dice. Telegrafulu ne asigură că poporațiunea Bucureștiului a priimitu cu unii mare entusiasmă numirea comitelui de Flandra Romane acumă se scimu dacă comitele de Flandra o se facă ca poporațiunea, de va arăta același entusiasmă a priimi funcțiunile de suntu oferite. Faptulu este induciosă, și esemplele nu suntă incurugialorie. între carierele de imbrățișală pentru ununune, trebue s’o recunoscemu, aceaa de principe Domnilor că este de sicură una din cele mai nestabili. A domnia devenită, vorbindă în termini de comerciu, ceea ce se numește năpartită fórte anevoiă. Cele careva case cari conducă destinatele națiunilor din numele suveranității, au avută a suferi de cățiva ani numerose, și sperămu, nevindecabili sinistre. Burbon la Neopole, marele duce în Toscana, suveranii Modenei, al Păunei, Orhon în Grecia, negrulă Suluchi, și ori Alecsandru Ioan au cătată se suspende operațiunile lor. Acumă, departe de fruntariole vechieloriî loră regate, acești diferiți monarh redactezu protestări. Aredigo protestări este că ocupare melancolică, și a o are dreptă perspectivă nu are nimică atrăgătoriu. Credemă clară, că un poriculumu pra multă presupuindă că Coinilele de Flandra va priimi, și se vede că ci o va face fără entusiasmu, funcțiunile ce-i suntă oferite din tata anima de către micuță populă Romană, care în ziua de 23 Februarie, arătă de multă a bine meritatu de la istoria. Suntemă fără nuvele despre fostulă Alexandru loan 1. Credemă că nu mai este în inchisare. De mi face-o de clemență, seă de dispreciă, poporulă romănă va deschide zaioarele temniței sale. Timpuri. 26 Fevruarie. N’avemă astăzii nuvele din Bucuresci de cată prin Monitoriu, dupe care armata ar fi luată inițiativa mișcării, ar fi năvălitu la patru ore de diminață în palatulu principelui Cuza, ș’ar fi silită p’acestui principe a semna odată seu de abdicare. Diamele belgiane se mărginescă a înregistra faptele și nu conțină încă nici oă apreciare asupra alegerii făcute a comitelui de Flandra de către Camerele Moldo-romăne. La Paris, scriea acestei revoluțiuni, asta de fără veste, lesne, a produsă uă vină și favorabile întipăriră, care se duce c’ar fi fostă împărășită chiară de către regiunile oficiale. Secululu. Nuvelele din Oriunte sunt forte importanți. Turburările din Siria iaă uă formă din ce în ce mai gravă. In principatele dunărene, scomptele căderii principelui Cuza, s’uă realisată. Dupe Monitoriu, uă mișcare populariă, dărin care n’a fostă versată sănge, a grăbită abdicarea, principele este înlocuiți printr’uă locotenință generale, compusă, in cea mai mare parte, de omeni politici deja cunoscuți, și făcândă parte din partita naționale, pe cari noi am fostă consiliată pe principe a irechima la putere. D. Nicolae Golescu, cara fostă de mai multe ori primă miniștri în România, preșâde astăzi locotenință Face măurări pentru c’acesta partiti naționale, se scape ăncă vă dată țoii și s’o preserve de năvălirile ruseșci ș austriace. Naționalitatea romană nainte de tate! Căteva estrase din Le Nord (25 Fevr.) Principalele interesă alădilei este concentrată în scirile ce vină din Bucuresci. Principele Cuza nu mai este domină ală Principatelor-Unite. Acesta este resultatulă prevedută ală greșelelor grămădite ale guvernului română în acești din urmă ani, și a situațiunii deplorabile ce aceste greșeli creaseră României. Noi amă comunicată cu scrupulositate cititoriloră noștri arătă acele greșeli câtă și acea situațiune, evenimentulă gravă ce semnală telegrafulă din Bucuresci, nu-I va pute surprinde. Nu va fi totă astă-felă însă și cu cititorii unora din foile francese, cari des prinse a represinta Principatele Unite , ca ună eldorado, grație guvernului mo idelă ală principelui Cuza, urmezase se întrebe in acesta oră cu cea mai mare mirare, ce motive aă ocasionată I căderea unui regimă, despre care ni se făcea tabloul ă celă mai înveselitori? Telegrama oficiale, anunțândă căderea principelui, spune c’aă abdicată spontanen, și c’aă instituită eră însuși uă Locote nință Princiară, însărcinată cu esercițiulă puterii esecutive. Care suntă evenimintele însă, ce aă provocatu-o? i telegrama nu le spune, ș’ară pute erede cine-va, că principelui Alexandru ia s’a luată coróna prin magiă. in realitate însă, noi credemă că abdicarea, saă mai bine resturnarea domnului Cuza, se datoresce causelorăce- I- loră mai simple, se datoresce unei revoluțiuni, și ăncă a unei revoluțiuni, atătă de spontanee, atătă de unanime, i. in cătu principele a simplită de la celă d’ănteiă momentă, că ori ce resistință ii ar fi nefolositóre, iar li fostă cu atătă mai greă se resiste, cu cătă trupele a îiă părăsise, ă, și făceau causă comună , cu poporațiunea civilă. Revoluțiunea dar, ș’aă îndepliniții misiunea sca, fără se fi cursă uă picătură de sânge, și d’ar Iui a aremenea cuiva îndoieli despre neemulțumirea generală a poporului ro Imănă în contra principelui Cuza, acele îndoieli vor dispărea în facia faptelor descepționale ce se petrecură în Bucuresci, cu ocasiunea resturnării lui Cuza. Numai căderea lui Othon, regele Greciei, pate servi de părecliă căderii și I, detronării fostului domnitoru al Românilor”. Un depeșă telegrafică, ce priimiim în acestă momentu, anunță că Senatul și Camera din Bucuresci au proclamată pe Cornițele de Flandra, Domnitoră ale Roomjăniloră. Legeele din 25 publica și urmatórea epistolă a marelui istorică Henri Martin, din care eri amu fostă reprodusă dupe altă diată numai partea din urmă. „Pregătimă respun"'ți . a epistoliloru ce în lipsă ne au fostă trămisu Sncului de d. Brătianu și dd. Lerescu, Stoicescu, Carada etc. în privința cestiunei romane, căndă aflarămă marele faptu ce se făcu în Bucuresci. Românii au făcută dreptate în privința unuî guvernă deplorabile ș’au preventiui conspirațiunea rusesca, silindă a abdica în favorea libertății pacelua ce alții proiecta a lu face a abdica în fotosulii Rusiei. Datoria oricărui liberală în Occidinte este d’a rădica vocea spre guvernamentele Francei și Engliteroî, sert a le conjura a apăra România conți, oricărui amestică străină,ș’a se puni între dânsa și Rusia Acumă aă vorbită și nu a vorbi. *In facia unoră interese arătă de mari, cari nu mai lasă loca cesluneloră particulare, ne vomă mărgini a mulțumi d-lui Brătianu și diariulă Le Temp că nu s’aă înși ălată în privința cugetării nóstre, ș’a esprima mirarea nostră că alții aă putută se s’amăgâscă arătă de multă. Henri Martin Qiariula Uébats, de la 26 Februarie: Revoluțiunea cea isbucuită în Bucuresci s’a produsă în nișce condițiuni cari facă dintr’onsa ună evenimentă politică din cele mai demne de atențiune. Principele Cuza credea a putea pune temeră pe ună Senată și peuă Cameră ponorate cu creaturele sale; avea la ordinile lui oă armată a căreaa fidalitate nu-i lăsa nici o bănuială, și peste astea uă telegrafia compreșitnte care priimea cu zelă, spre a le anunța Europei, manifestarile entusiaste ale României Oficiale dară, totulă promitea dile frumóse și uă viață lungă acestui guvernă, care a cădut r, cu tóte aceste, într’un nópte, ș’același telegrafii ce păn’aei cânta laudele și făcea popularitatea principelui Cuza, schimbăndu-și totădo-uă dată tronulă, a anunțiatii cu aerulă celă mai linișcită și cu cea mai complectă independință. Aci este cea mai avută materia de cugetată pentru ómenii poliției, cari găsescă orecare interesă a căuta adevăratele condițiuni ale stabilității guvernelor. Evenimentul de care vorbimă este, cu dreptă cuvântă, obiectulă comentariilor presei francese, căci nu avemâncă aprecierile presei streine. Contrariă opinii espresă de orecare diarie, și cu tote că armata a jucată unii rolă în revoluțiunea romană, nu se pare zice că a fostă o revoluțiune militariă. Rolul armatei, celă puțină arătă pe cătă se póte judeca din relațiunea suscială care ne-aă sosită despre fapte, pare a fi fostă mai pasivă; a lăsat mai multă se se facă, de cătă a făcută ea însășî,și graba care aui puste Senatulă și Camera a se aduna, fără a întîlni nici o pedică, spre a proclama pe cornițele de Flandra, — proclamațiunea ce pare încă a fi fostă cu multă salvare priimită de către poporațiunea dat 1 Bucuresci, — arată destulă caracterură civile și naționale ală evenimenteloră. In grădnicia unei decisiuni, uie asemene însemnătate se descopere și ’ tarea voință a Romăniloru, d’a conserva 3 vidța loră propriă și indipendința loră. r și d’a rădica puteriloră streine tóte protestele de ingerință ce le ară puteauferi perioda de agitare și de anarhist 9 care urmeza adesea, și fórte adesea, 3 dupe revoluțiune. Principele domnitoriu abdică de diminață In patru ore; in aceiasî di, la trei ore séra, sucesor ele seă era proclamații; cu pre mulți 1 cuvântă déjà,de asta dată, dopeștă cari anunța abdicarea principelui Cuza, sa putută adăogi: „Ordinea domnesce si Bi Bucuresci.“ Ce va face diplomația? Aci este cestiunea ce se pune de pe acumă, și n’ar trebui să se pregrăbescă diplomații îpee a lucra. Diplomația este pre multă »ata a oferi bunele sale oficiuri în oricare împrejurări; și adesea în afaceri ce hă merge mai bine, ară bine-voi se le lase a-șî urma priporiilă lară naționale; diplomația are obiceiul de a găsi mai lesne specifinți de câtă soluțiune, și d’ași da multă osteneală, uneori pentru risca prea mici resultate. Cele mai profunde combinări ale politicilor, n’aumai adesea adversarii mai de temută ca cursură naturale ală lucruriloru, și se întâmplă atunci c’acele profunde combinări, învinse de către faptă, primescu în ungerea loră cu uă modestia de bună gustă. Astăfelă s’au redută puterile semnatorie tratatuul din Parisii decretăndu organisarea separată a principatelor, poporațiunile române și moldave, eludându cu uă finețe cu totulă oriintale acea stipulare, dăndă deuădată sufragiele loră principelui Cuza, și diplomația, bătută pe propriulă seă tezămu și cu propiole séle arme, mulțumindu-se cu o protestare inofensivă. Poporulă română a sciută că dată să facă a triumfa voința sea în necasulu silințeioră marilor puteri, pentru ce óre nu s’oră lăsa astăzi a-și oțărî singură viitori ultimcă și a face uă nouă încercare. Se pate credice, în adeveră, că este greșiala lui dacă în cea d’ăntâiu n’are< sită cu totulă? * I. 4 . Citimă în Monitori urmatórele: ACTE OFICIALE. Art. 1 Arhimandritulö Clementă Nicolau, fostă rectoru și profesori ală seminarului Socola din Iași, este numită definitivă profesoră de istoria universale și bisericască la seminarulă din Bucuresci, în locul ă d-lui Zaharia Boerescu, demisionată și eșită la pensiune. Art II, D„ Petre Poni, fostă stipendiate ală Statului, în străinătate, și licețiată în șcințele Pisice de la facultatea din Paris», este numită provisoriu profesoră supleantă la caderea de fisică și ehipime de la liceulă din Iași, în locul d-lui Stefan Micle, care va rămânea profesor, numai la faculatatea de solințe din Iași. Prin decretului fostului domnitorii sub No. 145 de la 10 Februarie curentă, este confirmată permutarea d-lui I. Jijin, institurulă clasei I de la scala de băeți din Herța, în aceiași calitate de institut dră la vacanța clasei I de la scala de băeți din Vrancea COMUnICATU. Locotenența va primi, în tote Joile, de la 12 ore încolo, petițiunile ce i se vor adresa In tote dilele se presinta la înalta locotenența cereri de serviciu. Presentarile la numiri în funcțiuni, fiindă numai de competința miniștrilor, se face prin acesta conoscută că, tóte cererile de serviciu, trebuescu adresate la ministeriele respetive. D. ministru de interne a adresată urmatórea circulare către prefecți. Domnule Prefecțîi. De uădată cu înființarea autorităței municipale în România, atâtu în partea de dincolo câtă și în acea de dincolo de Milcovu, regulamentulü organică, la secțiunea a 3-a art. 20, pagina 163, și celă de dincolo de Milcovu la art. 19, pagina 102, a hotărâtă într’ună chipă positivă și invariabilă taxele ce comunele urbane aveau dreptulă a lua spre a forma venitulă din care să susție cheltuelile necesarie pentru progresiva prosperitate a orașiului. Noua lege comunale, promulgată la 31 Martie 1864, prin art. 71, § 10 și art. 124, lăsîndă comuneloră, fără distincție de urbane și rurale, libera facultate de a’șî crea venituri numai cu încuvințarea ministrului, o dată locă la mpunerea unora taxe deuă varietate