Romanulu, martie 1866 (Anul 10)
1866-03-28
AMLU ALU PECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTI Cap. Dist. Pe anii — — lei 128 — 152. Pe șise luni — „ 64 — 76. Pe trei lunî — „ 32 — 38. Pe aă lună — „ 11 — — Unii exemplarii 24 par. Pentru Parisii pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. ADMINISTRAȚIUNEA, PASAGIULU ROMÂNI No. 1. Luni, Marî, Mercurî, Jouî 28, 29, 80, 31 MARTIE 1866. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. — Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — rante respunisetoriü LAZAR VLASCEANU StRanSTEZATE și vei FI —---tot.---Abonamentulö îli Bucuresci, Pasagiul si Romanii No. 1. — In districte la corespondințiî pariului și prin poștă. La Paris, la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5. Administratorele diariului D. Gr. P. Serruine. ^.MUNCIURII.E linia de 30 litere — 1 — Jeü. Inserțiuni și reclame, lin. 5 — COMITATE ELECTORALI. Ploescu, 10 Aprilie. Domnului Redactare Jurnalului Românulu. După două adunări numeróse s’au alesă membrii Comitetului: D. Homoriceanu, G. Radovici, M. Cireșeanu, M. Naciovici, M. Gheorghescu, Preotului Nicolae, D. Costiescu, Ioann Romanescu, M. Nicolaă, Tudorache Ionescu, Tache Grigorescu, G. Radovici. D. Costiescu. Pileacî, 11 Aprilie. Orășianul Piteștianu în adunarea ținută la 28 curentă au alesă membrii Comitetului electorală personele următore: George Enescu, Nae Slavescu, Nae Cornnțianu, Nae Viișorianu, Protopopă Nae Costantinescu, Nae Coculescu, George Mălăiescu, George Papadopulo, Nae German, Tudoră Mariuțeanu, Răducană Paraschivescu, Costache Bogdană, Dimitrie Micescu, Mihail Vasilescu, Dimitrie Buzoianu, Nae Grigorescu, Nae Dimancea, Petre Cecropide. IMPRUMUTULI NATIONALE 30,000,000 Domnulă Ministru al Finanțeloră, este autorizată a libera obligațiuni ale Statului de lei 300, 1500, și 3000 în contra unui versămînt de lei 240, 1200, și 2400; fiecare obligațiă este împărțită în trei cuponuri ce se voră reimbursa suptă scriptoriloră de către Stată: cuponulă 1 la 31 Martie 1867, cuponulă ală 2 la 31 Martiei 1868, și cuponulă ală 3 la 31 Martie 1869. Cuponurile anului respectivă se voră priimi de tóte casieriile Statului dreptă bani, pentru plata impositeloră și drepturilor vamali. Ținta de căpetenia a împrumutului fiindă liguidarea datorielorăgrămădite de guvernală trecută, tóte mandatele și bonurile Tesaurului, ale căroră termene este espiratu, se voră priimi pentru valorea loră integrală și se vor bucura de avantagiele unui versămîntă în bani gata. SUPT SCRIPȚIUNEA ESTE DESCHISĂ : Pentru Capitală de la 7 Martie și se va închide la 7 Aprilie. Pentru județe, de la 12 Mărim și se va închide la 12 Aprilie. Luptăscripțiunile se voră adresa în Bucuresci, la Ministerul Finanțiloră, cară în județe la casierul Districtului. DE LEI DEPEȘIE TELEGRAFICE. (Serviciu particulariiî ală Romanului.) Franckfurt 9. Aprile. In ședinția dietei germane Prusia a presintată că propunere în privința reformei constitutive federale. Propunerea fiindă la convocarea adunării eșită din alegeri directe și din voturi universale. Berlin 9. Astăzi s-a priimită uă nouă notă austriacă prin care cere ca urmările făcute de Prusia se se desființesc. Bucuroscl “ Solrile ce avemă din străinătate, asupra atitudinii puterilor și europiane, in cestiunea României, suntă din cele mai bune. Liniștea, energia cu care a procesă națiunea romană în resturnarea regimului corupetoriă ce o apasă, i-au atrasă simpatia, respectală mai pretutindineotărârea d’a mănține voinția sea, care a fost despresă de mai multe ori de cei îndreptățiți a vorbi a rădicată, pulemădice, tóte pedicele ce se mai opuneau la deplinirea tutoră dorințelor; și astăzi suntemă în posițiune a afirma că tóte voturile Adunărilor ad-hoc și ale Camereloră urmatorie voră deveni în curîndu fapte îndeplinite. Nici ună amesteca ală nici unei puteri nu va fi îngăduită în afacerile României, care singură va avea decide de sórba iei, a regula și oțărî în totă și în tóte despre ea însăși In facia unei voințțe ce se manifestă cu virtute, Europa scre a recunosce că este acisă individualitate puternică, a carii vietate nu se póte contesta, și cariia trebue prin urmare a i se lăsa dreptul d’a trăi, d’a se desvolta în condițiunile oricarii ființe însuflețite. Acestă dreptă deplină este astăzi necontestată țerei nóstre. Dară pe căndă în afară, inemicii perdu orice speranțiă d’a pute opri neconstituirea unei Românie puternice, ei nu se ostenescu d’a lucra, d’a intriga în țera nóstra chiară, ba dacă își concentra tóte puterile noi, căci numai în desbinarea, înațțarea oreloră și pasiunilor, mai speră reușită pentru scopurile lor. Acțiunea loră cea mai necurmată, cea mai staruitoria este peste Milcovă. Pe căndă acei străini caută și găsescă aci agenți complicitori și dispuși a-i servi, intre amicii și devotații fostului guvernă (nu vomă da astădî nume proprie) ; pe căndă aceștia întrebuințâzâ tóte mijlacele spre a face se se crdijă că ar fi uă mișcare separatistă în țară ; pe căndă nisce foști concesionari ai regimului căzută, cari împărțiră între dînșii miliónele ce se luau de pe țară, și cari astăzî se vedă loviți în miselusele loră industrie, să agită, strigă, facă multă zgomotă spre a face se se credă că suntă fórte numeroși, 0că care este în Russia ideia despre rolulu ce ar trebui se face guvernulă rusă în cestiunea nóstrá. „In cestiunea Principateloru Dunăriane, orice diabulă semi-oficiale rusă, Gollos, Roșia n’are de câtă trei drumuri a urma: 1) să va ține cu Turcia și în astă casă instrucțiunile ce trebuescă generalului Ignatiev trebue se fiă identice cu cele trimise de guvernulă engleză la ambasadorele scă. Dn asemenea conduită ar fi nu numai fórte neplăcută pentru Rusia, dară ar dovedi încă, că tóte turburările, tóte crsile Orivntelui, n’au contribuită în nimica pentru soluțiunea cestiunii, pentru că astă soluțiune este tot o încă pendinte și impedicată de Statu-quo. — 2) sau rusia s’ar lăsa isola, adică, n’ar pute urma în ună chipă decisivă, și prin asta chiară ar facilita soluțiunea cestiunei austro-prusiană, ceia ce nu intră de ocă în calculile politicei nóstre, saă în vie 3ea va voi se aibă de scopă propriulă seă interesă, adică, întinderea otarelor sale, necesitatea absolută de a uni în una corpă pe toți creștinii supuși la dominațiuna turcescá, în astă casă unirea Principatelor- Dunăriane cu Serbia ’i-ar fi fórte folositóre.— Dupe opiniunea nostru astă din urmă conbinare ar fi cea mai raționabile, cea mai pratică, și cea mai favorabile pentru Rusia, căci, în adeveră, este timpu se avemă îndurare d’acele nefericite părți de la mdtăți ce suntă chinuite fără încetare de lupte nesfîrșite, ce suferă periodice crist ín grositóre; și care, dreptă tótu recompensa atîtoră opintiri, n’a putută dobîndi de la puterile Europiane de câtă menținerea unui Statuquo ce’i a devenită sarcina cea mai grea ce-i s’ar pute impune.“ Astă feliu dară întinderea otarelorü Rusiei, modificarea statului-quo în provinciele de la măclă din Bulgaria, Serbia, Erdegovina, etc., éca ținta, cefi scopul naționale ce diarele semi-oficiale ruse declară că trebue să aibă un politică rusescă, demnă și seria sa. Spre a ajunge însă la acestă scopă, trebuiesce a face desordini, tulburări, neliniște în părțile acelea spre cari o târlele Rusiei caută se se întindă. Spre a prinde mai cu siguranță pesce se tulbură apa. Acesta și numai acesta este și pote fi scopulă agitatorilor antiunioniști. Agenți ai străinului, ei lucrază pentru vinderea, pentru peirea țetei loră, căci nu pate fi romănă sinceră care se nu înțelegă că definirea astăzî, despărțirea în doie a României este uciderea iei, este aruncarea iei în bradele muscaliloru. [Principele strâmnullă vomă avea. Unirea este voinția țerei, este una faptă, este însuși temelia Statului Romănă . A lucra contra iei, este a lucra contra patriei, adică a face uă trădare. Legile țerei prevedă și pedepsescă trădarea. Nu vomă cere însă, o repetimă, contra nenoroițiloră ce s’ară face culpabili de uă asta crime, severitatea legiloră, Reprobarea națiunii, inferarea publică va i pedepsa sorii. Datoria administrațiunii este a se denunța , a le face cunoscute pe ori unde s’arii produce. Tăcerea, moliciunea, ar semena uă aprobare, de nouă complicitate positivă. Guvernul trebue se cugete bine la acesta și să-și aducă aminte respunderea ce are în fația țerei și a lumii. Publicămă astă două nouă protestare ce ne vine din partea a 250 cetățiani din Buzeu contra uneltirilor, desbinării, ai peirii. In curei dă vomă publica numele loră chiară, pentru ca națiunea se-i cunoscă, se-i sciă, se le dea resplata ce li se cuvine. Despre noi, și curi de vitalitatea patriei nóstre, avându încrederea în înelepciunea, în simplură cole bună, celă romănescu, ală națiune, terminană asupra acestei cestiuni cu afirmarea că, cu tóte intrigele străinului, România una și nedespărțită va fi. Diferite scoriote ai circulată dilele trecute. Numele Poioresiloră, asociate cu ale altoră străini și dători în Bucuresci, au figurată intre actorii presupuși ai unor conspirat închipuite ce ar fi fostă se edaie contra Revoluțiunii din 11 Februarie, adică contra esistiuției chiară a țerei. Mai mulți Poonesi ne~'TF5 mîtură protestare contra acelorfi scomote. Acei ce au uă patină de mântuită și cari sdă, cu atâtă eroismu, a se face ostianii libertății și ai naționalității, nu suntă și nu potă deveni uneltete uciderii unei națiuni. Anima nostra se revolta contra ideiei că s’ară putea găsi ființe degradate cari se plătescă astăfel că ospitalitatea și amica unui poporă ce luptă pentru una și aceaași causă, contra unuia și aceluiașî inemică. Inregistrâmu dată cu fericire protestarea Polonestioră din Bucuresci. Monitoriul, de la 25 Martie, publică ună comunicată în privința Tipografiei Statului. Elă ne spune că, dacă guvernul a fostă silită a numită nouă comisiune de cercetare, causa este că cea d’ănteiă declarase că nu póte face nici uă lucrare pînă nu se voră suspende actualele directore, magazinerie etc. A se suspende funcționari, orice comunicatură, fără positive și grave acusațiuni, este uă procedură ce nu se póte admite cu înlesnire, căci ar suferi servițiulă. Se primimă pentru unu momentă de bună rațiunea dată de comunicatură din Monitoriu, deși căndă se suspende uă funcționaliă servițiulă nu pote suferi dacă se numește altulă provioiiă în locă. Dară daca acesta este linia de conduită ce-și a însemnată guvernulă, atunci, negreșită, elă o păstrădă întru tote și pentru toți. Gumă se face clară că, în acelașî momentă căndă refusă d’a suspende nesce funcționari fără positive și grave acusațiuni. D. Ministru de interne suspende pe alții pe simpla acusațiune a capului stabilimentului, a aceluia chiară contra căruia s’a făcută u protestare subscrisă de 48 de lucrători, cari dinunmă guvernului abuzuri grave?— Ce felă? Acusarea unui omu, și încă a unui oraș cotra căruia există acusări, are mai multă valore pentru D. Ministru de interne decătă plăngerea a 48 de lucrători ? Ce feră? Acusarea despre ruperea unui anunțiu de ordine, este mai gravă în ochii D-lui Dumitru Ghica de cătă acusarea de abuzuri de bani ? — Mărturisim că nu prea înțelegemă. Nu vedemă consciința, nu vedemă dreptatea în modulă d’a proceda. Ni se pare că cumpena atârna pre multă în favorea funcționariului celui mare, pe căndă celă mică, celă ce se plănge, este lovită, aruncată Fiindă că vorbirămă de consecuință și de dreptate, se esprimamă ad ăncă să nedomiriro. Ni se spune că d-nu G Lechlcu s’a numită prefectă la Teleorman în loculă d lui I. Arion și că acesta s’ar fi trecută la Giurgiu, în loculă d-lui P. Angelescu. Dacă nu ne înșelamă contra d lui I. Arion au fostă multe reclamări, cari aă dată lacă la uă cercetare. Care a fostă resultatulă acelei cercetări? Dacă ce ne întrebămă. De a fostă pentru săă de a fostă contra d-lui Arion, în ori ce casă ea dălocă la uă cestiune care devine de principiă. In adeveră, făcându abstracțiune de ori-ce nume de persóne, vine să întrebare forte naturale. Ori cercetarea a dovedită contra unui funcționariă fapte inculpatorie, și atunci cumă se mai pute are mănține elă încă funcțiune a statului, fiă și în altă districtă, fără a se lovi prin acesta dreptatea, fără a se face să derîdere moralității publice? Ori, din contra, cercetarea sa fostă favorabile, și in acestă casă, pentru ce se lă mute d’acolo unde și-a deplinită asta de bine datoria ? Prin acestă mutare nu i se face cre uă nedrăptațire, nu se aduce asupră-i uă bănuială? Nu se rădică chiară înaintea nouilor ă seidministrați, autoritatea morale de care are trebuin^a unu o Ni se pare că nu pote eși cineva din acesta dilemă. De aceaa supunemu ne domirirea nóstru la deslegaria D-lui Ministru de interne. Publicămă mai la vale diferite estrase din diarele străine, mai alesă asupra cestiunii austro-prusiane, care este astăzi la ordinea dilem. Depeșia ce dedlerăm mai susă vine a dauă explicare tutoră aceloră sciri, încolțită, Prussia recurge la ună speciuinta ce lă-a întrebuințiată tată de una spre a spălia pe Austria. Ea propune reforma constituțiunii federale, prin convocarea unei noue diete alesă prin votii universale. Și acesta o face în momentul chiară, căndă Austria o someza a dezarma. Ar dice cineva că D. Bismark se teme, că se trage înapoi. Care se fie însă căușele ce să împingă la acesta ? .,Laurii problematici, oice Vevenir National, ce D. Bismarck promite poporului prusiană, n’aă întorsă pe acesta de la scopulă patriotică ce urmărește revendicăndă drepturile libertății scandaloști nesocotite de guvernă. Ună meeting poporariă Intr’unită la Stettin sa pronunțială contra resbelului. „Resbelulu,“ dice resoluțiunea votată de acesta Adunare, „este ostile libertății și funestățerei. Prin resbelu, guvernul ar voi a întorce poporala prusiana de la stabilirea libertății interiore, orbindu-lă prin deșerte speranție de gloriă.“ Dacă cuvinte sanatóse. D. de Bismarck cârcă asemenea a face să se creda că ține gata unu proiectă de reformă federale democratică, și că-și propune a cere convocarea unui Parlamentă Germană, numită directe de poporațiunea diferitelor state ale confederațiunii. Nefericirea D-lui de Bismark este că lumea l’a redusă la lucru și modulă cumă s’a condusă cu deputații prusianî pate face a se prevedea cum ar fi procederile sele c’ună Parlamentă germană.“ S’adaugemă la acestea atitudinea stateloră unice ale Germaniei cari mai tate se pronunță contra politicei prusiane, explică otărîrea luată de guvernulă prusiană. In principiă bună, drepta, propunerea ce ne anunță depesia nóstra, are nefericirea d’a fi făcută d’unii guvernă care a violată tóte principiele tóte drepturile. Nu scimu care va resultatulă seă credemă însă că dacă statele germaniei ar primi-o, ea s’ar întorce în curândă în folosulă poporului, și contra aceluia care a voită a servi de dînsa ca d’ună instrumentă. Suntu unele arme cu doue tăișturi. Citimă în Le Lieche: Meetingurile !n favorea reformei au re’nceputu dupe septemena sântă: la Leed, s’a adoptată oăotărîre invităndă pe lucrători a supscrie pretutindeni petițiuni cătră Parlamentă și aducândă totă de uă dată aminte clasil de medlocă că a luată îndatorirea se susțiă pe lucrători în lupta loră pentru cucerirea drepturiloră loră. La Glasgow, delegați din principalile orașie ale Scoției asisteau la meetingă, și s’a decisă a presinta parlamentului unui memoriu, în favorea bilului. La Stafford, dove otărîrî, una în favorea proiectului de lege ală guvernului, cealaltă spre a învita se se luptă scrie petițiunî „au fostă aseminea adoptate în unanimitate. In acestă orașiu, una lucrătoriă a invocată, spre susținereaotărîrii a doua probele constanți ce aă dată clasile lucrătorilor, mai cu sumă de câțiva ani, despre inteligința și moderațiunea loră. Ună faptă încă de observată, este că pretutindeni aprobându-se proiectură de lege, s’a declarată că el nu da poporului tată ce îi trebuia pentru e serviciulă drepturilor sale. Acesta este ună avisă pentru zori. Dacă ară veni la putere, s’ară găsi multă mai îndatorați decâtă credă ei. — Bată sensul unei note remise de cătră comitele Carolyi comitelui de Bismark la 31 Martie 1866. „A venită la cunoscința guvernului imperiale și regale că, spre a nu afăcută se se nască temeri relative la conservarea păcii, guvernulă prusiană adusă curtea Viennei de intențiuni ostile, și că a mers pînă a insinua eventualitatea unei agresiuni armate a Austriei contra Prusiei. .Cu tote că pucinulă fondament ală unor asemeni aserțiuni este de notorietate și generale recunoscută în Europa, guvernulă cată cu tote aceste se proteste contra unei inculpări în oposițiune flagrante cu evidența faptelor”. „Luptă-scrisură a fostă, prin urmare, însărcinată de a declara categorică că nemică nu ar pute fi mai depărtată de intențiunile M. S. imperatului ca uă acțiune ofensivă direptată contra Prusiei. „Nu numai că simptimantele de amicițiă, arătă pentru persóna regelui cătă și pentru regatul Prusiei, despre cari imperatură a dată asta de desa probe prin actele și cuvintele sale, dară, din altă parte, imperatură nu uită datoriele pe cari Austria și le-aă priimită solemnă suplă-scriindu pactură federale germană. ,M. S. imperatură esta cu tărie decisă a nu se pune, din parte-î, In contradicera cu stipulările articlului 11 din actulă federale, care interzice membrilor Confederațiunii de a urmări prin putere îndreptarea neînțelegerilor ă loră. „Luptă-scrisură, rugăndă pe d. președinte ală consiliului de a supune augustului suverană nota de față, este însărcinată a adăogi espresiunea dorinței sale de a vede cabinetulă regale respingênd, fără cotiture și tată arătă de lămurită cumă făcu eă însumi în numele Guvernului meu, bánuiala de a voi se violeze pacea. Precedenda astăfelă, ar restabili acea conființă generalein menținerea păcii Germaniei, care nu ar fi trebuită a fi nicî uădată souduită. Citimă în 1'Independance Belge. Ună drară italiană, la Nazione, anunță că principalii capi ai corpurilor armatei Italiane sunt convocați la Florența pentru 6 Aprile. Totă astă faia afirmă încă că puterile navale sunt concentrate în porturile Adriaticei. In Veneția se oservă asemeni pregătiri în prevederea unor eventualități militarie|