Romanulu, mai 1866 (Anul 10)

1866-05-28

ANBLU ALU QECELE VOIESCE ȘI VEÎ FUTI! Cap. Diat. Pe ană — *— 1^8 — 152. Pe șoise lu*il — »» 64 — <6. Pe trei luni — 1» ^2 — 38. Pe uă lună — » H — — Una exemplară 24 par 4. Pentru PariBŰ pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. ADMINISTRATWIXZA PASAGELU ROMANU No. 1. Redacțiunea: Strada Academiei No. 20 Artidele trimise și nepublicate le vorŭ arde.ier anterespungetori si LAZAR VLAȘCEANU. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. Ședința Consiliului comunalii anunțată pentru Joi 26 Manséra, nu s’a putută ține din cauză ca majoritatea membrilor acestui Consiliu, aflându-se și deputați, au trebuită să iea parte la ședința Adunării generale din J,sa fără. Viitorea ședință publică a Consiliului in privința budgetului comunei pe anală curentă, se va ține Duminică 29 Masă, dela 11 ore dimineța Înainte. D. Eugeniu Ghica, care a luatö parte la resbelulu celu mare ale Americei, va sosi filele acestea în Bucuresci cu un cetă de patru sute voluntari, întreținuți cu cheltuiala sea, spre servițiul patriei, în Bucuresci unu mare numarü din gardiștii naționali a cerută a se forma oă legiune de voluntari ai gardei, care la trebuință se se mobiliseze și se meniu a apera țara. Pentru a pute oștirea da toți caii trebuincioși, fiă pentru artileriă, fiă pentru cavaleriă, see trenuri, D. Locotenente- Colonelu Leca, care a adus atătu de mari și generose serviție patriei, a oferitii încă din micele sele miijloce, elfi care n’are de cătfi solda sea, doui cai pentru servițiului artileriei. D. G. M. Ghica a oferit și asemene doui cai. Sperăm fi i că exemplului lorfi va fi imitații și că Toți cei ce au cai se vor grăbi a-î pune la serviciului armatei. . Alte cete de voluntari se zice că s’ar fi fi formându de particularii avuți cu a lorii cheltuială, spre a veni in ajutorulu patriei, căndu fruntariele iei ar fi fi călcate de inemicî. intre acei ce ar fi fi oferind si asemene ajutore, ni se citază D. Emanoil Crețulescu (fiiului) care oferesce a întreține de la 500 la 1000 voluntari pe timpii de două lune, D. G. M. Ghica 200 voluntari, și alții pentru sume mimice. Se observă în genere că în mișcarea pentru aperarea țerei, averile cele mice și inițil’socie facii cele ăntîie sacrificie. —. Ce facii ănsă avuții noștri cei mari ce facil acei căror fi pămîntuiți României le dă ttăie venituri frumase, cu cari strălucesc și pe scena lumii, în țară ca și in străinetate? — Ce fae fi Bibescii, ce fac fi Brîncovenii, Bălianii, Balșii, și alții atăția cari au foștii onorați cu cele mai înalte demnități ale patriei, cari au purtații unii chiarfi corona ? Ce face cănd vocea naționale resună și spune fiilor țerei că ea are nevoiă de aperare, că momentul ei a sosiții d’a-și pestra onorea, demnitatea sea, in casa d’uă mv siune, d’a fi șefi d’a peri?— Unde sunt ei óre?—Ce felii ? — Ei avuții țerei, ei foști Domnitori, foști demnitari înalți ei cărora națiunea le-a încredințatii ore căndi funcțiunile iei cele mai de frunte, ei tăcu căndu se spune c’arü fi amenințări contra independiței, contra autonomiei nóstre ? — Ce felii ? Nu simplil ei bătind fi nimicii in peptula lor si care se le spuiă că afi uă datoriă cu atătii mai mare de împliniții, cu căcii posițiunea lorii a fostu și este mai înaltă ? — Nu simplfi ei ochii tutulorii ațintați asupră le spre a vede ce făcu, în ce taberă stau, căndu toți fii patriei sunt si chiămați în tabera naționale? Unde sunt si legiunile de voluntari intre cari cei d’ăntîi se figureze ei, cei juni? Unde sunt si listele de ofrande patriotice începute de ei, acoperite prin ei? — Și tu, bătrâne principe Stirbeifi, tu pe care nefericirea te a făcu tu a te sui pe tron si într’uă epocă căndu uă îndouită invasiune apera țara, care si avut si nefericirea a pleca ș’apoi a reveni pe tron și susținuții d’uă a treia invasiune, daru de ale cărui intențiuni bune, patriotice nu voim fi a ne îndoui, căci credem fi că, dac’ai suferiții consecințele situațiunii în care te-ai aflații, anima ți-a remasa română în peptula zeii, n’autli are vocea țerei?— Din locuința de delict și unde produsulu pâmîntului romănesc si iți procură unii traiu așia de bunu, așia de îmbelșiugatii, — printre muginile mării ce scălda palele palatului teii, n’autli are uă chlămare depărtată, într’uă limbă pe care nu poți s’n fi uitații, către toți fii Romăniei? Unde sunteți voi toți mai marii, mai avuții țerei? Momentul a veniții se ve aretați, se dați pe la oia patriotismulu vostru. S’a spus și multe de voi, s’a și optit și multe, s’a sensfi multe de cătră Și altele străine. Bibescii, Știrbeii, etc. vore se viă Caimacami, domni impuși de străini. Alegerea lui Carol I, suirea lui pe tron și a sfărămat și speranțele lor și, visele lor și cele mai scumpe, și multe asemene. — Dovediți că tóte era fi calomnie, dovediți că nu voiați, și că nu voiți decătri fericirea, mărirea patriei, și că pentru dînsa sunteți gata a da totfi. — Voi cei mari, cei avuți, dați exemplului sacrificielor și de tot fi feliului. Țera are nevoie și de bragie și de bani nu pentru a ataca vreoă putere străină, ci pentru a se apera ea însăși în casul de a fi atacată. Dați-i concursului vostru. Aretați-ve Români, nimiciți și aptele și propunerile. Vedeți armata României, ea plecă cu entusiasmu, cu uă bucurie nespusă, unde o reclamă sânta datoriă. Imitați exemplul fi iei, dați—fu voi îeșire națiunii. Voi puteți da multfi, omul și din popor și va da și elfi puemul de care dispune, va da braciulu sefi,vi da viața sea. Mulți din ei n’afi decăt fi atăta. Daru, dacă pămintului romănesefi va fi călcătfi, nici unulfi din aceia nu va lipsi la apele. Rândurile lorfi vom fi complete. Voluntarii Bucurescilorfi, cei de peste Milcovfi, pandurii munților și ai Oltului se vor strînge cu iubire in giurulu stogului patriei și lu vorö apera de orice atingere. — Se concurăm și daru toți la opera mântuirii naționale, și prin tóte miijlocele de cari dispunemfi, celui ce se va trage înapoi, nu este Românii. Consciința lui, consciința națiunii întrege, îlsi va reproba, îlsi va infera cu numele ce i se cuvine. București 27 Florari. 8 Cireșiarifi. SOIRI DIN ITALIA. Mobilisarea gardei naționale urmeza în Italia. 10 batalione nove de 600 ómeni flă care se găsesc și. 8 vor fi mobilisate în proviciele cele vechie, unule la Neapole, și altulu la Milano; ele vor fi destinate la paza forturiloră ți cetățilore spre a lăsa armate) totu libertatea sa de acțiune. Garda naționale ordinariă va fi însărcinată cu servițiulâ orașieloru. Cele trei scadre ale marinei italiane suntu destinate a opera în apele Adriaticeî, unde Austria n’a neglesi? nimicit spre a fortifica țermuriî. Este mai intiiu insula Lissa portă militariu de prima ordine, situatu In centrulu Adriaticeî, și care este operat și de lucrări formidabili, din acestu portă, se potü trimite batelurî în tóte părțile, și domină astefelű marea. Din fericire, tocmai hotelurile lipsescîi Austriei. La unii singură deposit», la Bari, s’au strînsu in câte» va jile 8000 de voluntari. Lingă Como unu regimente s’a formații asemene in scurții timpii și altele îlfi urmeza. Comandanții lorii iî esercită mai aleșii la atacuri fără veste, la luptă de partisan). Ei vor cădea asupra inamicului pe căndii armata regulată îi va țină peplu. —— «^aw8B=3ggggs----— Mai multe din domnele române au adresatü D-lui Colonel si N. Haralambuturmátoria scrisoriá: Colonele, Permite câtora-va .fidU.e d’a-ți oferi acastă slabă mărturie a admirării lor si și a respectului pentru virtuțile cetățianului și ale soldatului personificate în D-zea. Ele ar fi fi voitu a aduce omagiului loru tutorii acelorfi ce aui luații parte la evenimentele ce afi însemnații prima pagine a Viitoriului României, precum si și întregei astei brave armate care merge a face mare și gloriosfi acele viitoriö. Neputînd fi face acesta în privința tutulor si individuale, ele o fac si prin intermediariulfi D tele, alti D-tele care ai foștii, in timpii de trei lune, în capului acestor fi cetățiani și care vei merge acum și cu acești viteji soldați. Portă darii acestu orologiu, Colonele, in numele tuturorfi. Fiecare din vibrațiunile lui se-ți spuiă că mamele se rogă pentru voi toți. Miou tarele sale vor fi areta ora victoriei și a gloriasei intorceri a armatei ia cămin le sale. Vom si aduce atunci copii noștri ca se fiă binecuvîntați de dînsa pe cămpulii Intorcerii, precum și o binecuvîntâmi noi astăzi pe cămpului de plecare. Primesce, Colonele, etc. (Urmezá semnăturile). Corespondința particulară a ROMÂNULUI. Pesta, 80/s Main 1886. A Inverșionată măria în sufletele câtorva maghiari afi produsu publicarea actelor și de convocare a societății române pentru limbă și dicționarie! Audii strigă ei! Audi, cuteijare! Se voiescâ Românii a avé și ei uă limbă și unii SÂMBĂTĂ, În MAW lien. LUMINEZITE ȘI VEI FI............. Abonamentul« în Bucuresci, Pasagiu»; Roman« No. 1. — In districte la coresponduiții ijimitului și prin poată. La Paris la D. Darras-Hallegrain, rue de l'ancienne Comedie, Nr. 5. A dpi in istrut orele (jiera lui N. Or. P. Herraine. A.NUJNCIURXIIE linia de 30 litere — 1 — led. Inserțiuni și reclame, lin. 5 — „ dicționarii alfi limbeii... Ha!vé pricepemii, ilice mű yfrate maghiarii“ vreți Daco romania!.. Se privegheze Panama!.. Caveaut Consules.... Adeveratu că Consules, totii Consuli suntfi și c. r. diploma/t-impiegați trimiși în România. La declamațiunile cătorva capete aprinse maghiare, cari nu viseză decăt și la ua Ungaria întinsă de la Baltice la Marea Negra, afi respinsu mai multe din foiele nóstre române de aci in unei medii victoriose. Li s’a spus și de Concordia și de Gazeta de Transilvania că Gramatice și Dicționarie române, nu va se a Jică Daco-Romăni, deși în fagia visului Nagy Maghyar-Orszag-ului, Panonia de la Adriatica la Marea Negra, naturale ar fi mai la urmă și unele aspirațiuni de mai d’aprope legăture între fiii aceluași poporfi, cumfi sunt și Românii. Vĕ rog fi publicați prin Romănul(, articul fi din Concordia) și Gazetta7) la care me referà mai susu. Din politică pugine bune dar si consoiențe, mărturie de energia pe calea naționale în marea majoritate a Romănilor si din aceste părți.— Sciu cititorii Românului sefi ar fi trebui se scră că Ardelianii s’afi refusat si a merge la Dieta maghiară de aci din Pesta, nevoind si a legitima pretensiunile maghiarilor de unire a Transilvaniei cu Ungaria. Acesta vedinde ungurii afi avute recurse la unu subterfugiu, care vise nu le eși mai bine. Ardelianii fură înaintați I Dietă dicindu-li-se că de astă dată e numai că dietă de încoronare. Și Romănii pricepură cursa afară de doar trei cu anime mai rece pentru națiune. Acei cari vinii pe aici, i-a bătutfiudefi că n’afi traiu de gura tinerilor și romănî, cu deputații Romănî din părțile Ungariei (cari nu putea fi se refuse d’a veni la Dietă, neavend fi ca Ardelianii dreptului de autonomiă provinciale), se feresefi d’a da fagie — pare că’sfi sălbatici și le-a răpit și Dumnedefi mințile. Suntfi omeni cari joefi pe comedianții servitismului și a fricei, ómeni fără voia, fără rațiune. — Se vorbesce de desființarea Dietei și bine ar fi — ’nainte de a face acei căți-va renegați ardelianî veui fi pasfi, ce, póte se me înșâlfi, darii au póte se fiă de cătri nebunesefi. Sunt fi acum fi vre patru aici și uulfi mai îndrăsnețfi voia se intre în colegiului deputaților români cari ținu de Ungaria. N’am fi nevoiă se espirofi că acestu colegiu este adunarea voluntariă spre a desbate interesele române, care suntu mai apoi a se desbate în Dietă. Acestă Adunare se pregateșee astfi fel și a susține în Dietă puterile române, reținfi și prescripte-verbali despre desbaterile acestei adunări a deputaților si Romănî din țerele depending de Ungaria. în acestă Adunare umblă se intre unulți din acei patru renegați, daru comitetulö i- a datfi se pricapă că nu i primesc). Ai capacita pe aceia nu potü, pate că nici n’afi capacitate; cu presiune morale Romănii din Dietă vor fi reuși mai mulții asupra lerii. — în Comitetulfisussi *) S’a publicat«. a) UA publicăm« mai la vale, indicații este a se desbate proiectului de lege în causa naționalităților și, redactații de iubitului nostru Hodoșii).— Ce vor fi dobîndi Romănii de la Dietă din asemene proiecții? — Camii póte fi ăcare a prevede.... Daru viitoriul e mai bune nu póte lipsi Românilor și, după ce presatele este atăt fi de refi amurîlă. X. MI OARE ROMAI CO PERI DE LUPU? Toți cititorii noștri scifi ințielesului provervulul romănescii, prin care cineva se f fce a fi cu peri de lupfi, adică a merita că ómenii se’lfi ia la gonă ca și pe o feră sălbatică tapitóre. Ei bine, Pesti Hírnek vechiule organe representantu ale partitei celei mai conservative din Ungaria și Transilvania esta cu care a bate sfarmu, acumfi ca și multe timpuri de cercare adică critice, a’și conchima pe partita sa, pe intrega națiune maghiară, cum fi și pe regimfi, ca se se pună in stare de o defensivă puternisă, în contra cui? în contra societății literarie romănesci înființate (pe hărtie) în Bucuresci in urma aflării cu cale a consiliului de Stat si, a consiliului ministerial si și in urma sancționărei dată aceleiași de cătră guvernul si provizoriu inv.3 Aprile 1866, No. 582.’) Pentru că sciți d-strămeni buni, ce însemnătate fioresc are acea societate literariă romănască ? Nu cumva se credeți d-stre, va ceea ce sciți înșivă și vedeți cu ochii voștri, ci se credeți lui Pesti Hírnek (Vestitorului de la Pesta), care le trebue se scie mai bine de cătri toți romănii. Acea societate literariă care este se se compună din 21 membri literatori, nu va fi nicidecum și vre-o moră de venin, cu care se aibă a se bate Don Quichot de la Mancha, și ea nu va fi nici o simpă incepetură a unei academii șciințifice proiectate de mai mulți ani, ci aceașt are se fiă o dietă compusă din 21 uriași, cu scopul de a pregăti o constituțiune nouă noulină pentru intrega Romănime, după acea a se preface un cuvent fi — bună-dră ca celu Kossuthianfi din Debrețenii (1849), a pregăti 2—3 mii tunuri, unfi milion si armată, era in acastă posițiune a de a chiar a resboiu dintr'odată la tóte trei puterile învecinate îndată ce acelea nu s’ar fi învoi la inființarea Daco-Romăniei prevedute de P. Hírnek și de partita sa cu ochi de profeții? Așa ve|i, societatea literarii proiectată în Bucuresci este dieta daco-romănăscă deită poleită, încălțată îmbrăcată; de acea se se bată „Generalmarsch,“ se sedea chiote și răcnete și se se ia la huida tostă suflarea românescâ din tote țerile de sub sceptrura austriacă fără Moldo-Romănia sa se unifice cu Ungaria, precumfi voiseră odinioară cei doui regi din casa Antou Carols Roberto și Lodovich I, prigonitorii cei cumpliți ai românilor și și ai ritului bisericesc și resăritânfi și precum și se proiectase la Pesta la 1848 dinaintea nasului cărora va boieri tineri din Bucuresci, cari tocmai pe atunci petrecea acolo. *) Veziŭ respectivele acte mai în tóte feile publice românesci, órií tn , Gazeta Tr. No. 34.