Romanulu, iunie 1866 (Anul 10)

1866-06-03

Bucuresci x­ Cireșiariu. Unu decretu alü Măriei Séle Dom­­nitoriului numesce­uă comisiune însăr­cinată a întări Bucurescii, spre a pute fi apelatü în casQ d'une­resbelü na­ționale. Acea comisiune a și începutö a se întruni, și îndată, credemu, lucră­rile de aperare se vorü începe. Păre­rea nostră, in acestă privință, este că trebue se se întărască mai ales, patru, cinci punturi strategice, cari prin po­­sițiunea lorii, se oferescă condițiuni de uă resistență seriosă și lungă, și posi­bilitatea d'a trăsni pe inemicii ori din ce parte ar veni. Acesta nu trebue însă se facă a se uita cele­l­alte părți ale orașiului. Credemu că trebue se se ia mesure pretutindine, baricade la tote intrările orașiului, în acele locuri însă unde posițiunea este cea mai avanta­­giase împotrivirii. Straiele principale tă­iate în mai multe locuri eră și de ba­ricade, ast­­felú în­cătQ inemiculö se întimpine lupta, morlea la fie­care pase. Când­ e vorba de aperarea patriei nici unu sacrificiu nu trebue cruțată. Comunea capitalii o spune în procla­­mațiunea ce publicămai mai la vale, și Bocurescianii o înțelegi! și vor­ da con­­cursuli lor­, totu contingintele de lup­tători, de cari potű dispune, și spre a întîmpina pe cotropitori la fruntarie, și spre a­ le­­ine pe ptti în câmpii, la porțele orașiului, în fiă­care colții de s­pată, în tote loculi și cu ori ce mij­locii în fine. E mulți în casa sea pate de trece ori mai multu, și Celă­a ce se luptă pentru neatîrnare, Are­­ zece brad­e, Șece Inim'are âuima de focă. Suvenirea luptei din delula pompieri­­lorű ne o dovedesce îndestulii. Uă mănă de omeni combătură atunci ore întrege contra a mii de Turci; și dacă popo­­rațiunea ar fi imitatú esemplulú lor­, cine nu vede cătQ de In^lecitü mari, catu de îmjecitu salutarie ar fi fostu resultatele acelei lupte. De la 1848 au trecutu însă optu-spre­zrece ani. Trei invasiuni au venită peste țară, au ucisii-o au strivitu-o și i-au aretatu ce sufere acele ce-șî plecă fruntea înaintea qu­­tropitoriloru. Aducerea aminte a tre­cutului va rădica daru în piciire astă­­ pe totii Românile, căci fiă­care înțele­ge că nu va mai ave uă țeră, că nu va mai ave uă limbă, unii căminii, de va lăsa încă vădată a se viola drep­turile autonomiei nóstre. Se imită cu exemplulu Italiei, d­eci de mii de voluntari se intrecu acolo a se înscrie în rândurile luptatoriloru unității. Se ne inscriemű și noi totu aste­felu. Patria. Comuna va îngriji de famailiele nóstre. Noi se îngrijimii de mântuirea țerei. Se grabime formarea corpurilor­ de voluntar. Elementele nu ne lipsescu. La priranla apelű multe prime generase au respinse deja. Spre a activa însă organisarea acelora corpuri este reo­­perată formarea unui comitate centrale în Capitale și unora comitate sucur­­sali prin județe. Ele ar face apelu la ce­­tățiani, i-arü înscrie și i-aru porni în­dată la depositele generali ce s’ar­ lipsa de guvernu. Că asemene măsură ni se pare neaperată și arginte. Atragemü încă atențiunea tutora Municipalităților și din țară asupra fru­­mosei inițiative luată de Consiliule Co­munale ale Capitalii, după propune­rea D-lui C. Ciocărlanu. A recompensa pe cei ce voru fi făcutu unu actu bărbătescu este uă fericire, a întreține pe cei răniți într’une moda grave, séö pe familiele celorű căzuți este vă da­toriă săntă. Comunea capitală și-o va în­deplini, ș’avemu convingerea că nici una din comunele­­ erei nu va românea înapoi. Monitoriul­ publică o­ scrisore a Măriei Sale Domnitorului către d. mi­nistru de Culte. In aceste momente grele cândü se gătesce a da viața sea pentru patria sea, Carol­ I află totuși timpul­ de a cugeta la instituțiuni fo­­lositóre bunului trate morale și mate­riale ale națiunii. Cu propriele sale cheltuiele din lista sea civile ela vo­­iesce a da patru mii de galbeni pe anű, pentru a îădica unu monumentu care se aducă aminte­aua în care voința nestrămutată, cu tăriă manifestată a po­porului român, a devenite fapte, se­ le învațe asta­ferű a persiste totu­deuna de voiesce a învinge, și totu-d’uădată se servescu la instruirea și moralisarea societății. Cugetarea este nobile, este generósa, și sperama că d. ministru, în recomandarea ce va face pentru în­trebuințarea acelora sume, va sei­a respunde la dînsa. Publicamu mai josu are cam­ soiri din afară. Ele sunt­ de puțină im­portanță în urma depeștelor­ nóstre, totuși nu este fără folosit a le cunosce. Scrisori a Imperatului Napoleone, ce ne-a adusu-o­eri corespondinția no­stră telegrafică, definesce bine și ne­­teda situațiunea. Pentru cei ce sciu citi, ea justifică pe deplină modulă nostru de a judeca resbelul, ce are se incepa. La 19 Aprile, cândü prima nuvellă despre iminința resbelului ne veni, amű jstt: „Am­ spuse, în mai multe ocasiuni, ce credem­ noi des­pre evenimentele ce se prepară. Am­ vorbiții de schimbarea cartei Europei. In lucrările ce tindă la astă schim­bare vedem­ noi originea resbelului ce pare a se anunța. Francia are trebuinț­ă a redobîndi fruntariere sale naturale, Rinul­. Prusia voieșce supre­mația Germaniei și pare, peste pucină, chiară unitatea iei. Italia voiesce a numai fi trunchiată, a-și recâștiga tóte părțile iei ce se află încă înstrăinate.“ Prin urmare este uă înțelegere, uă a­­lianță între cele trei puteri pentru nesce interese aprópe identice. Mulți aă surî să pate atunci d’apro­­b­ările nóstre. Astăz cuvintele Impe­ratului Napoleone le intăresce. Ele ne spună curată scopulă resbelului. Ecilibrul­ europiana nu se va schim­ba prin mărire de teritoriu, numai a unei­a din puterile cele mari. Italia trebue se-și asigure independința, adi­că se reie Venezia. Prusia cată se se întărescă la Nordă și se aibă uă mai mare acțiune în afacerile Germaniei. Și Francia, fără de care nimica nu se va face, va lăsa ca popórele vecine se-și plărescâ sartea în deplină libertate. — Este ore chiare, netedă? Acadă osemoriă retej lucrură. Ea este anunțiulu positivui alu resbelului, și a resbelului celui mai mare. — Ea trebue se ne spuiâ și noue atitudinea ce trebue sa ținemă. N’avemă nevoia, credemu, a ne esplica. * 8 vening de uă neplăcere mai seriosa, de cătu acea ce ele au simplitiî acuma.“ Opinîunea publică în Italia este de uă atitudine și de uă vitézie perfectă. S’a acreditată la Florenza și la Torino vuielulâ unei alianțe austro-ruse. „Da­că asta va fi adevărată,­­fică diareic, bătălia ce vomă da, va fi bătălia cea bună. Vorou accepta fără îngrijire re­­sultatulii astei ultime lupte dintre prin­­cipiulu naționalităților« și dintre prin­cipiul» absolutismului.“ Entusiasmulă e mare, e generale. Armata italiană e intr’nă stare minu­nată, marina e forte bine armată. Pu­­temu­­ zice că Italia vede venind« res­­belul» cu încredere. Se va vedea cu satisfacțiune că pers­pectiva resbelului n’a făcută pe po­porul« prusian« se pare să unu minumu din vedere adevăratul« și celu mai ma­a­re alu seu interesă. Guvernul« spera se escamoteze elecțiunile prin ajuto­­rul­ am­enințării oră unul resbelă emi­­ninte. Din fericire s’a înșelată. Ce­r­tățianii din Berlină, întruniți în adu­nare electorale, au primită cu entu­­siasmu declarațiunea de feliulu ace­steia: „Afară din Prusia suntu­ameni liberali care crede că în casă de res­­beln trebue a acorda bani guvernului, ori care aru fi sistema acestuia. Noi­­ Jicemii nu. Va veni ana timpu căndii guvernul« va ave nevoiă de poporă, și atunci popo­rul« i va prescrie ce va voi.. . (Aplause.) Prusia se va pute pune în capulu Ger­maniei numai cu condiționați de a se pune în capulu libertății. (Bravo pre­lungiți.) Se vede că tu de multă este stimată D. de Bis.m­.T. și politica sea chiaru în Berlină. E că ce a disu D. Mohi, cu aprobațiunea generale, in ul­tima ședință a Camerei Wurtembergese. „Nu este una singură omă care se nu-și dică între patru ochi că, auto­­riunii situațiunii actuale în Germania n’ar trebui spânzurată. Guvernul« pru­sian« s’ar îngriji toții atătu de pucină de parlamentul« germană c« și de camera prusiană.“ (IAvenir national.") Dieta germană a votată ori în una­nimitate propozisiunea făcută de Ba­varia în virtutea căruia locurile fede­rale unde se află trupe austriece și prusiane vor­ fi neutralizate și încre­dințate esclusive fiătei Stateloru con­federate. Astă măsură se va aplica la Mayence, la Rastatt și la Francfort. (Lindépendance Beige, 8 luni«.) Alegători din col. roșie, cari vor­ vota pentru 27 delegați. 2. La Ministerulu Finanțelor­, DD. Alegători din col. galbenă, ca­ri voru vota pentru 24 delegați. 3. La Ministerulu Cultelorü, DD. Alegători din col. verde, carii voru vota pentru 20 delegați. 1. La localulu Scalei publice de băeți din Monastirea Radu-Vodă DD. Alegetori din col. albastră, caii voru vota pentru 13 delegați. 5. La localulu Scalei publice de fete No. 4, din casa D-lui Ste­­fanu Pancu, strada Moșiloru (tărgu d’afară) DD. Alegători din col. negru, carii vor fi vota pentru 15 delegați. Anulă 1866, Maiu 29. * 1­i­le, comunea Patria va îngriji de ai lorö. Bucuresciani, spuneți la toți, prin grăbirea vóstru d’a alerga în ajutorulű țerei, că este mai bine a muri cu frun­tea rădicată luptăndu bărbătesce, de câtu a trăi umiliți, desonorați, se ne luptăm­, și vom f­ fi, vom­ trăi liberi! Trăiască România! Se citesce In L'Avenir National din 8 iunie. J Diarnele engleze nu pară de locu a fi nemulțumite de nereușirea întrunirii unei conferințe. Se pate chiar u dice mai mulții, ele arată ore­care mult­țămire. ..Părăsirea proiectului unui Congresu, trice Morning Post, a scutită pe Europa de uă lungă asceptare și pe statele inter­Mări a Sa Domnitorulu Rom­ănitoru­, a bine-voitu a adresa următorea epistolă domnului Ministru alu instrucțiunei pu­blice și alu Culteloru, d. C. A. Rosetti. Domnule Ministru, cu suvenirea sosirii mele în Bucu­­resti, amu otărătu a fonda o institu­­țîune de bine-facere. Voiu da pentru acésta, în timpu de trei ani d’a rîn­­dulu, câte patru mii galbeni pe anu. Te rogu, domnule Ministru, a’m­i fa­ce propuneri în acésta privință. Cu simțimintele cele mai bine-voi­­tóre. Domnule Miniștrii, al ii dumitale, CAROLU. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. Prin m­altulil Decrete Domnescö cu No. 821 de la 18 Maiii co­­rează publicații prin Monitorulu ofi­ciale cu No. , alegătorii pri­mari din acesta Comună suntu con­vocați ca, în casele de la fi până la 7 luni, viitorui inclusive, se ale­­ga pe delegații Capitalei ce au­ a vota în jur de 12 ale trei luni lunie pentru una deputată la adu­narea efectiva în loculü D-lui Ioan Brătianu care s’a numită Ministru de Finanțe. In consecința 4icului Decretă, sube­serunatule amö­­nore a in­vita­­te toți DD. Alegători primari din Capitală, înscriși în listele deja publicate de mai multe ori în cur­­sulu acestui and, ca, în calele de 5, 6 și 7 luniu vîitor­, de la 10 ore de diminață înainte, se se adu­ne pentru alegerea delegaților, la însemnatele mai josö cinci locale și anume: 1. La ospețulu comunale, DD. Bucurescî ani, Mântuirea patriei reclamă armarea tutorii Romănilorti, pentru ca, dacă vre­unu inemi ce ar călca pămîntul­ nos­tru, se-i putemu ține peptă bărbătesce, ca uă națiune liberă, și care voiesce a-și pestra totu­de una libertatea. In tóte ocasiunile, în tóte mișcările, în tóte luptele, Bucurescenii s’a pusă în capulă țerei. Astă-felă trebue se se pură, astă­felă se va pune și astăj. Voluntarii Capitali trebue se mergă a întîmpina pe inemicii la fruntarie, alături cu frații loru din armată. Tre­­buiescă dată organisați, pregătiți. Re­gistrele de înscriere sunt­ deschise la Primăria. Copii ai Bucuresciloru, în­­­p­leți-le în căte­va ore. De la patrio­­tismulu vostru, de la exemplulu ce veți da țerei atârnă independinția iei, mântuirea, libertatea. Voi-veR voi are a fi sclavi, a vede (ora vostră cotropită, femeiele și copii voștri isultați? Nu, de­uă mie de ori nu, s’aler­­gămă dam toți la arme. Se ne înscri­­emu, spre a apera patria și cetatea, onorea naționale și onorea căminului nostru a familiei nóstre. Patria va îngriji de cei ce vor­ re­­mâne pe urmă. Ea va recompensa vir­tutea și bărbăția. Consiliulu comunale ale Capitalii a luată în unanimitate urmatoria­otărîre. „In împrejurările în cari se află as­tă s­fera, simplindu-se trebuință de con­­cursură generale ale tutore puteriloră României, și Capitalei Bucurescî tre­­buindu se de esemplulu sacrificielor, pentru aperarea fetei propună urmă­­toarele: 1. Convină Bucurescu va susține cu a iei cheltuiélá unu No. de fiOO vo tuntari, cărora le va da câte doui lei pe din momentul« înscrierii loru, numai pentru întreținere, căci armele munițiunile și nutrimentul;­ în campa­niă se vor­ da de guvernă. „2. în casă de atacă contra­­ erei, ori ce voluntarul sec mai tariö va lua unű stindanu séö unö tunö de la i nemice , se va da uă recompensă de 3,000 lei. Ori cine va priimi uă rană distingânduse în luptă, vă recompensă de 2,000 lei. Pentru familia celui dintre voluntarii comunii ce va căde în lup­tă, comuna va plăti oă pensiune de la 11OO pînă la 1,000 lei ani. De a­­semenea pentru cei ce ar priimi răni cari i-ar­ face improprii de ori­ce ser­viciu. Cele­lalte municipalități ale țerei voru face totu asta­ fele. Ele nu vor­ cruța banii, cându este vorba de lup­tă pentru­­ erá. Aperătorii indepen­­dinței naționale voro sei că, în urmă­ CAROLU I, Din g *ia­sui Dumnedeă și prin voința nap le Domnă alu Român loru. La toț­­ie fadă și viitori senătate. Vedăndu raportul­ui Ministrului nostru secretară de stătu la resbemu, sub No. 1,221; Considerând« vo­tuli­ Adunării dată în ședința din 29 Marfi 1866; In virtutea Statutului fundamentală alu țerei; Amul sancțională și sancționam«, amu promulgată și promulgăm«, ce urmeza: LEGE Art. 1. Se­nuscrisă Ministrulă se­cretară de Stată la departamentulu de resbelă de a pune armata pe picioru de resbela, și a organisa tóte servi­­cile trebuinciose pentru acesta sfirșită. Art 2 și celu din urma. Pentru a­­coperirea cheltueliloru ce se voră o­­casiona prin organisarea acestora ser­vicii, d. ministru de resbelă se auto­­risă a face ori ce virimente va găsi de cuviință asupra creditului de șapte milione none sub­ cinci­ deci de mii, votată de Adunare în ședința din 6 Maiu 1866. Acesta lege s’a votată de Adunarea generală a Romăniei in ședința din 29 Maii­ anulă 1866, și s’a adoptată cu majoritate de none­ deci și trei voturi contra a doue etc. In prevedere de apărare națională, Bucuresci, capitala Romăniei, ce nu­­meră peste 200.000 omeni, In care se coprinde inteligința țerei, optu­m­i de ómeni ai guardei cetățenesc­, pompie­rii, părți din corpuri din armata de li­nie și uă mare parte de locuitori înar­mați va trebui se presinte vrăjmașului unu bulevardu neinvinsu; pentru acé­sta Insă este neapărată trebuință a se lua măsuri de organiisare. In aceste prevedere, roga plecată pe Măria Vostru a aproba numirea unei comisii pentru a lua tóte măsurile de apărare ale capitalei. Personele ce recomandă Măriei Voa­stre pentru acesta comisie, sunt: D-nil Brătianu, primarul« capitalei, loconentii­­colonele Herenn, șeful­ stabilimenteloru de artilerie, majoră Anghelescu, direc­­toruli; Ministeriulu­i de resbelă și majoră Pencovici, ofițeră din corpul ă de stată-

Next