Romanulu, iunie 1866 (Anul 10)
1866-06-03
Bucuresci x Cireșiariu. Unu decretu alü Măriei Séle Domnitoriului numesceuă comisiune însărcinată a întări Bucurescii, spre a pute fi apelatü în casQ d'uneresbelü naționale. Acea comisiune a și începutö a se întruni, și îndată, credemu, lucrările de aperare se vorü începe. Părerea nostră, in acestă privință, este că trebue se se întărască mai ales, patru, cinci punturi strategice, cari prin posițiunea lorii, se oferescă condițiuni de uă resistență seriosă și lungă, și posibilitatea d'a trăsni pe inemicii ori din ce parte ar veni. Acesta nu trebue însă se facă a se uita celelalte părți ale orașiului. Credemu că trebue se se ia mesure pretutindine, baricade la tote intrările orașiului, în acele locuri însă unde posițiunea este cea mai avantagiase împotrivirii. Straiele principale tăiate în mai multe locuri eră și de baricade, astfelú încătQ inemiculö se întimpine lupta, morlea la fiecare pase. Când e vorba de aperarea patriei nici unu sacrificiu nu trebue cruțată. Comunea capitalii o spune în proclamațiunea ce publicămai mai la vale, și Bocurescianii o înțelegi! și vor da concursuli lor, totu contingintele de luptători, de cari potű dispune, și spre a întîmpina pe cotropitori la fruntarie, și spre a leine pe ptti în câmpii, la porțele orașiului, în fiăcare colții de spată, în tote loculi și cu ori ce mijlocii în fine. E mulți în casa sea pate de trece ori mai multu, și Celăa ce se luptă pentru neatîrnare, Are zece brade, Șece Inim'are âuima de focă. Suvenirea luptei din delula pompierilorű ne o dovedesce îndestulii. Uă mănă de omeni combătură atunci ore întrege contra a mii de Turci; și dacă poporațiunea ar fi imitatú esemplulú lor, cine nu vede cătQ de In^lecitü mari, catu de îmjecitu salutarie ar fi fostu resultatele acelei lupte. De la 1848 au trecutu însă optu-sprezrece ani. Trei invasiuni au venită peste țară, au ucisii-o au strivitu-o și i-au aretatu ce sufere acele ce-șî plecă fruntea înaintea qutropitoriloru. Aducerea aminte a trecutului va rădica daru în piciire astă pe totii Românile, căci fiăcare înțelege că nu va mai ave uă țeră, că nu va mai ave uă limbă, unii căminii, de va lăsa încă vădată a se viola drepturile autonomiei nóstre. Se imită cu exemplulu Italiei, deci de mii de voluntari se intrecu acolo a se înscrie în rândurile luptatoriloru unității. Se ne inscriemű și noi totu astefelu. Patria. Comuna va îngriji de famailiele nóstre. Noi se îngrijimii de mântuirea țerei. Se grabime formarea corpurilor de voluntar. Elementele nu ne lipsescu. La priranla apelű multe prime generase au respinse deja. Spre a activa însă organisarea acelora corpuri este reoperată formarea unui comitate centrale în Capitale și unora comitate sucursali prin județe. Ele ar face apelu la cetățiani, i-arü înscrie și i-aru porni îndată la depositele generali ce s’ar lipsa de guvernu. Că asemene măsură ni se pare neaperată și arginte. Atragemü încă atențiunea tutora Municipalităților și din țară asupra frumosei inițiative luată de Consiliule Comunale ale Capitalii, după propunerea D-lui C. Ciocărlanu. A recompensa pe cei ce voru fi făcutu unu actu bărbătescu este uă fericire, a întreține pe cei răniți într’une moda grave, séö pe familiele celorű căzuți este vă datoriă săntă. Comunea capitală și-o va îndeplini, ș’avemu convingerea că nici una din comunele erei nu va românea înapoi. Monitoriul publică o scrisore a Măriei Sale Domnitorului către d. ministru de Culte. In aceste momente grele cândü se gătesce a da viața sea pentru patria sea, Carol I află totuși timpul de a cugeta la instituțiuni folositóre bunului trate morale și materiale ale națiunii. Cu propriele sale cheltuiele din lista sea civile ela voiesce a da patru mii de galbeni pe anű, pentru a îădica unu monumentu care se aducă aminteaua în care voința nestrămutată, cu tăriă manifestată a poporului român, a devenite fapte, se le învațe astaferű a persiste totudeuna de voiesce a învinge, și totu-d’uădată se servescu la instruirea și moralisarea societății. Cugetarea este nobile, este generósa, și sperama că d. ministru, în recomandarea ce va face pentru întrebuințarea acelora sume, va seia respunde la dînsa. Publicamu mai josu are cam soiri din afară. Ele sunt de puțină importanță în urma depeștelor nóstre, totuși nu este fără folosit a le cunosce. Scrisori a Imperatului Napoleone, ce ne-a adusu-oeri corespondinția nostră telegrafică, definesce bine și neteda situațiunea. Pentru cei ce sciu citi, ea justifică pe deplină modulă nostru de a judeca resbelul, ce are se incepa. La 19 Aprile, cândü prima nuvellă despre iminința resbelului ne veni, amű jstt: „Am spuse, în mai multe ocasiuni, ce credem noi despre evenimentele ce se prepară. Am vorbiții de schimbarea cartei Europei. In lucrările ce tindă la astă schimbare vedem noi originea resbelului ce pare a se anunța. Francia are trebuință a redobîndi fruntariere sale naturale, Rinul. Prusia voieșce supremația Germaniei și pare, peste pucină, chiară unitatea iei. Italia voiesce a numai fi trunchiată, a-și recâștiga tóte părțile iei ce se află încă înstrăinate.“ Prin urmare este uă înțelegere, uă alianță între cele trei puteri pentru nesce interese aprópe identice. Mulți aă surî să pate atunci d’aprobările nóstre. Astăz cuvintele Imperatului Napoleone le intăresce. Ele ne spună curată scopulă resbelului. Ecilibrul europiana nu se va schimba prin mărire de teritoriu, numai a uneia din puterile cele mari. Italia trebue se-și asigure independința, adică se reie Venezia. Prusia cată se se întărescă la Nordă și se aibă uă mai mare acțiune în afacerile Germaniei. Și Francia, fără de care nimica nu se va face, va lăsa ca popórele vecine se-și plărescâ sartea în deplină libertate. — Este ore chiare, netedă? Acadă osemoriă retej lucrură. Ea este anunțiulu positivui alu resbelului, și a resbelului celui mai mare. — Ea trebue se ne spuiâ și noue atitudinea ce trebue sa ținemă. N’avemă nevoia, credemu, a ne esplica. * 8 vening de uă neplăcere mai seriosa, de cătu acea ce ele au simplitiî acuma.“ Opinîunea publică în Italia este de uă atitudine și de uă vitézie perfectă. S’a acreditată la Florenza și la Torino vuielulâ unei alianțe austro-ruse. „Dacă asta va fi adevărată,fică diareic, bătălia ce vomă da, va fi bătălia cea bună. Vorou accepta fără îngrijire resultatulii astei ultime lupte dintre principiulu naționalităților« și dintre principiul» absolutismului.“ Entusiasmulă e mare, e generale. Armata italiană e intr’nă stare minunată, marina e forte bine armată. Putemu zice că Italia vede venind« resbelul» cu încredere. Se va vedea cu satisfacțiune că perspectiva resbelului n’a făcută pe poporul« prusian« se pare să unu minumu din vedere adevăratul« și celu mai maare alu seu interesă. Guvernul« spera se escamoteze elecțiunile prin ajutorul amenințării oră unul resbelă emininte. Din fericire s’a înșelată. Certățianii din Berlină, întruniți în adunare electorale, au primită cu entusiasmu declarațiunea de feliulu acesteia: „Afară din Prusia suntuameni liberali care crede că în casă de resbeln trebue a acorda bani guvernului, ori care aru fi sistema acestuia. Noi Jicemii nu. Va veni ana timpu căndii guvernul« va ave nevoiă de poporă, și atunci poporul« i va prescrie ce va voi.. . (Aplause.) Prusia se va pute pune în capulu Germaniei numai cu condiționați de a se pune în capulu libertății. (Bravo prelungiți.) Se vede că tu de multă este stimată D. de Bis.m.T. și politica sea chiaru în Berlină. E că ce a disu D. Mohi, cu aprobațiunea generale, in ultima ședință a Camerei Wurtembergese. „Nu este una singură omă care se nu-și dică între patru ochi că, autoriunii situațiunii actuale în Germania n’ar trebui spânzurată. Guvernul« prusian« s’ar îngriji toții atătu de pucină de parlamentul« germană c« și de camera prusiană.“ (IAvenir national.") Dieta germană a votată ori în unanimitate propozisiunea făcută de Bavaria în virtutea căruia locurile federale unde se află trupe austriece și prusiane vor fi neutralizate și încredințate esclusive fiătei Stateloru confederate. Astă măsură se va aplica la Mayence, la Rastatt și la Francfort. (Lindépendance Beige, 8 luni«.) Alegători din col. roșie, cari vor vota pentru 27 delegați. 2. La Ministerulu Finanțelor, DD. Alegători din col. galbenă, cari voru vota pentru 24 delegați. 3. La Ministerulu Cultelorü, DD. Alegători din col. verde, carii voru vota pentru 20 delegați. 1. La localulu Scalei publice de băeți din Monastirea Radu-Vodă DD. Alegetori din col. albastră, caii voru vota pentru 13 delegați. 5. La localulu Scalei publice de fete No. 4, din casa D-lui Stefanu Pancu, strada Moșiloru (tărgu d’afară) DD. Alegători din col. negru, carii vor fi vota pentru 15 delegați. Anulă 1866, Maiu 29. * 1ile, comunea Patria va îngriji de ai lorö. Bucuresciani, spuneți la toți, prin grăbirea vóstru d’a alerga în ajutorulű țerei, că este mai bine a muri cu fruntea rădicată luptăndu bărbătesce, de câtu a trăi umiliți, desonorați, se ne luptăm, și vom f fi, vom trăi liberi! Trăiască România! Se citesce In L'Avenir National din 8 iunie. J Diarnele engleze nu pară de locu a fi nemulțumite de nereușirea întrunirii unei conferințe. Se pate chiar u dice mai mulții, ele arată orecare multțămire. ..Părăsirea proiectului unui Congresu, trice Morning Post, a scutită pe Europa de uă lungă asceptare și pe statele interMări a Sa Domnitorulu Romănitoru, a bine-voitu a adresa următorea epistolă domnului Ministru alu instrucțiunei publice și alu Culteloru, d. C. A. Rosetti. Domnule Ministru, cu suvenirea sosirii mele în Bucuresti, amu otărătu a fonda o instituțîune de bine-facere. Voiu da pentru acésta, în timpu de trei ani d’a rîndulu, câte patru mii galbeni pe anu. Te rogu, domnule Ministru, a’mi face propuneri în acésta privință. Cu simțimintele cele mai bine-voitóre. Domnule Miniștrii, al ii dumitale, CAROLU. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. Prin maltulil Decrete Domnescö cu No. 821 de la 18 Maiii corează publicații prin Monitorulu oficiale cu No. , alegătorii primari din acesta Comună suntu convocați ca, în casele de la fi până la 7 luni, viitorui inclusive, se alega pe delegații Capitalei ce au a vota în jur de 12 ale trei luni lunie pentru una deputată la adunarea efectiva în loculü D-lui Ioan Brătianu care s’a numită Ministru de Finanțe. In consecința 4icului Decretă, subeserunatule amönore a invitate toți DD. Alegători primari din Capitală, înscriși în listele deja publicate de mai multe ori în cursulu acestui and, ca, în calele de 5, 6 și 7 luniu vîitor, de la 10 ore de diminață înainte, se se adune pentru alegerea delegaților, la însemnatele mai josö cinci locale și anume: 1. La ospețulu comunale, DD. Bucurescî ani, Mântuirea patriei reclamă armarea tutorii Romănilorti, pentru ca, dacă vreunu inemi ce ar călca pămîntul nostru, se-i putemu ține peptă bărbătesce, ca uă națiune liberă, și care voiesce a-și pestra totude una libertatea. In tóte ocasiunile, în tóte mișcările, în tóte luptele, Bucurescenii s’a pusă în capulă țerei. Astă-felă trebue se se pură, astăfelă se va pune și astăj. Voluntarii Capitali trebue se mergă a întîmpina pe inemicii la fruntarie, alături cu frații loru din armată. Trebuiescă dată organisați, pregătiți. Registrele de înscriere sunt deschise la Primăria. Copii ai Bucuresciloru, înpleți-le în căteva ore. De la patriotismulu vostru, de la exemplulu ce veți da țerei atârnă independinția iei, mântuirea, libertatea. Voi-veR voi are a fi sclavi, a vede (ora vostră cotropită, femeiele și copii voștri isultați? Nu, deuă mie de ori nu, s’alergămă dam toți la arme. Se ne înscriemu, spre a apera patria și cetatea, onorea naționale și onorea căminului nostru a familiei nóstre. Patria va îngriji de cei ce vor remâne pe urmă. Ea va recompensa virtutea și bărbăția. Consiliulu comunale ale Capitalii a luată în unanimitate urmatoriaotărîre. „In împrejurările în cari se află astă sfera, simplindu-se trebuință de concursură generale ale tutore puteriloră României, și Capitalei Bucurescî trebuindu se de esemplulu sacrificielor, pentru aperarea fetei propună următoarele: 1. Convină Bucurescu va susține cu a iei cheltuiélá unu No. de fiOO vo tuntari, cărora le va da câte doui lei pe din momentul« înscrierii loru, numai pentru întreținere, căci armele munițiunile și nutrimentul; în campaniă se vor da de guvernă. „2. în casă de atacă contra erei, ori ce voluntarul sec mai tariö va lua unű stindanu séö unö tunö de la i nemice , se va da uă recompensă de 3,000 lei. Ori cine va priimi uă rană distingânduse în luptă, vă recompensă de 2,000 lei. Pentru familia celui dintre voluntarii comunii ce va căde în luptă, comuna va plăti oă pensiune de la 11OO pînă la 1,000 lei ani. De asemenea pentru cei ce ar priimi răni cari i-ar face improprii de orice serviciu. Celelalte municipalități ale țerei voru face totu asta fele. Ele nu vor cruța banii, cându este vorba de luptă pentru erá. Aperătorii independinței naționale voro sei că, în urmă CAROLU I, Din g *iasui Dumnedeă și prin voința nap le Domnă alu Român loru. La toție fadă și viitori senătate. Vedăndu raportului Ministrului nostru secretară de stătu la resbemu, sub No. 1,221; Considerând« votuli Adunării dată în ședința din 29 Marfi 1866; In virtutea Statutului fundamentală alu țerei; Amul sancțională și sancționam«, amu promulgată și promulgăm«, ce urmeza: LEGE Art. 1. Senuscrisă Ministrulă secretară de Stată la departamentulu de resbelă de a pune armata pe picioru de resbela, și a organisa tóte servicile trebuinciose pentru acesta sfirșită. Art 2 și celu din urma. Pentru acoperirea cheltueliloru ce se voră ocasiona prin organisarea acestora servicii, d. ministru de resbelă se autorisă a face ori ce virimente va găsi de cuviință asupra creditului de șapte milione none sub cinci deci de mii, votată de Adunare în ședința din 6 Maiu 1866. Acesta lege s’a votată de Adunarea generală a Romăniei in ședința din 29 Maii anulă 1866, și s’a adoptată cu majoritate de none deci și trei voturi contra a doue etc. In prevedere de apărare națională, Bucuresci, capitala Romăniei, ce numeră peste 200.000 omeni, In care se coprinde inteligința țerei, optumi de ómeni ai guardei cetățenesc, pompierii, părți din corpuri din armata de linie și uă mare parte de locuitori înarmați va trebui se presinte vrăjmașului unu bulevardu neinvinsu; pentru acésta Insă este neapărată trebuință a se lua măsuri de organiisare. In aceste prevedere, roga plecată pe Măria Vostru a aproba numirea unei comisii pentru a lua tóte măsurile de apărare ale capitalei. Personele ce recomandă Măriei Voastre pentru acesta comisie, sunt: D-nil Brătianu, primarul« capitalei, loconentiicolonele Herenn, șeful stabilimenteloru de artilerie, majoră Anghelescu, directoruli; Ministeriului de resbelă și majoră Pencovici, ofițeră din corpul ă de stată-