Romanulu, septembrie 1866 (Anul 10)

1866-09-11

ragiulă a spera că în curendu ne va satisface și celelalte cereri cari se raportă la d-sea, și pn care le amu făcută în interesulu progresului instrucțiunii. Matheia M- Drăghiconu. SOCIETATEA INSTRUCTIVA DIN CÂMPULUNGU. Anunțămu cu bucurie constituirea în Câmpulungu a unei societăți literarie și sciințifice în sensul ă celei formate în Bucuresci subtu numele de Atheneul și românii. Statutele acelei societăți, ce nu vomu Intărdin a le da publicității, arată că scopulu la care își propună de a ajunge membrii sei este: 1. A se instrui între dînși și a’șî îmulți cunoșcințele prin lecturi, prin discuții, prin consciențiase investigații asupra sciinței și asupra adevărului. 2. A propaga aceste cunoșcințe prin lecturi și cursuri publice. Intr’adevăru, membrii societății instructive au și inaugurată în Cămpulungu cursurile publice. Publiculă inteligentă s’a asociată cu acestă mișcare. Ne place a constata că există în Cămpulungură fracțiune a societății pe care nobilele ocupații intelectuale, frăcată de modeste, nu au găsitu-o nici uadată indiferentă. Există aci ore care urme de tradiții literarii și artistice ale căria începuturi le întălnim și încă mai nainte de 1848. Mai nainte de 1848, există un mică teatru în Cămpulungu care a fostă astă-feră, dupe Bucurescu, primulă orașă în țara românesca, avândüună teatru. Personele distinse ale societății din Cămpulungu și-au făcută uă datoriă de a susține printr’unu concursă inteligentă și activă, acestă teatru încă pînă în dioa de astăzî. Unu asemenea concursă, nu ne îndoimă că publiculă inteligentu din Cămpulungu îlu va acorda societății instructive și va face ca ideea lecturilor și și conferințelor publice se triumfe și se prindă redăcină cumă a triumfată și cumă sperămu că va prinde redăcină în Brăila, Galați, Botoșani, Ploesci etc. Voră bine merita de Patria loru aceia care vor isbuti a îndreptată parte din activitatea și inteligința Nației spre altă țintă decată a agitațiiloru sterile, a obositorelor și infructuóseloru consilii. Ideia lecturilor publice a Atheneelor publice și a societăților, instructive propagată și realisată în tota țara, va fi, nu ne îndoimu, începutulu unei mișcări bine-făcătoare pentru România! Esarca vea plăcerea a anunția găsirea baniloru ș’a servitorelui. — Unu israelitii s’a prinsă de poliție acumulăte-va dile cu mai multe obiecte furate și s’a înaintată Tribunalului. Peste patru zile arătatură individă, liberată pe garanțiă, s'a prinsă din apă în otelulu d-lui Oteteleșianu unde spărsese prin dosă unu magazinu de bijuterie. Stăpînul acelui magazinu intorcîndu-se de la biserică, găsi ușa sforțată și pe fură în casa sa; criminalele sări îndată se lă sugrume amenințăndu-să se-i ia viața cu uă daltă cu care spărsese. Poliția și vecinii sosiră la timpă ca se-i scape viața, fară furulă, spre a nu fi prinsă in flagrantdelictu, îngiți 18 lire și căte~va inele. Criminalulă e arestată, și sperămu că pe viitoru nu se voru mai libera aseminea criminali astufelu de lesne pe garanță. — Totă în Otelulă d-lui Oteteleșianu, unu faptă fórte nenorocită s’a petrecută erî. D. N. M. locuindă de cătu va timpănă cameră în acestă otelu, dintr’uă cause pre comune în momentulă actuale, nu putuse plăti chiria ce datorea și care’i fusese cerută In mai multe rânduri de intendentulu otelului. Gră d. N. M. întâlni într’ună coridoră pe nevasta intendentului cărei ceru chiria cunesce termeni forte pucinî aleși, ni să dice, d-luî îi íntorso cu dobîndă injuriele, trecu înainte, și întră în camera sea. Nevasta intendentului alergă de se plănse la sociulă iei de injuriele ce primise, acesta a merse îndată în camera domnului N. M. pentru aî cere sema de injuriele ce făcuse nevestei séle, pe căndu esplicările erau destule de vieü veni din injuriată, și unu viu schimbă de injurie se făcu între toți trei, d. N. M. furioso, lă unu bastonă cu stiletă și iu rădică spre a lovi pe intendentă, acestua apucă bastonul» și-lu smulse, însă skiletulü relrase în măna d-lui N. M. care se repedi cu astă armă asupra adversariului son, intendentulü se feri de lovită și coprinse în bradele sale paterice pe M. care nebună de furie, Intorse stiletulă și străpunse pe la spate pe nenorocitură intendentă; stiletul se rupse în rană și lupta urma încă cănd vecinii alergăndu la strigătulu de, ajutoră ce omorul îi despărțiră.— Rana este gravă însă este speranțiă de vindecare. — M. a fostă îndată înaintată justiției, a da somn de faptele mele , va da , speră, satisfacțiunea cuvenită celui în drepții. Din parte-mi siguru că domnia vóstră în interesulu adeverului, veți binevoi a publica aceste ronduri, ve rogăse priviniți asigurarea celei mai înalte considerațiuni. A. M. Chițescu. Felurimi. Suntu aprópe trei săptamăne de căndu s’a comisă mă fură în următoriele împrejurări. la d. Giovani cofetară dupe Podulu Mogoș die vis-a-vis de biserica Crețulescu. D. Giovani avea de cătăva timpă unu servitore care la intrarea sa îi presintaseră condicută in regulă, a cărei notiție de purtare nu lăsa a presupune acea de ce a fostă capabile. Acestă servitore însemnă că d. Giovani avea bani închiși într’ună scrină, și luă tóte maesurile pentru a fura acești bani ș’a nu fi tot d’uă dată prinsă de justiția; mesurele fură bine, se vede, căci căndu d. Giovani vedu că i s’aă furată 300 galbeni ce avea în acelă scrmă, servitorele dispăruse, și d’atunci pînă acuma nici dau nici servitore, nu s’aă mai găsită. — Unde ore se fi intrată acestă servitore pentru a nu mai putea fi găsită? Ce tainiță ce nu se póte afla ș’a deschisă ele cu acești 300 galbeni ? Etă ce doriam se scimă, căci credeam că condicuța este uă mesură bună pentru a înlătura asemeni lucruri, și condicuția acestui servitore, este in măna justiției. Sperămu că în curăndă vomua Domnule Hedactorei In numerală din 10 Augustă ală stimabilului dhiamă Remănulii, dați sema de uă ilegalitate, ca se nud ica mai multă, ce a să fi comisă. * Dați-mî voiă domnule Redactare, se ve relateză faptulă, astafelă cumă s’a petrecută și nu cumă vi ’lă~a relatată d. Agamemnon Stoianovici. In noptea de șoise spre septe ale curentei pe la 11 și ju mn. amă găsită cârciuma d-lui Stoianovici deschisă în contravențiune cu ordonanțele Poliției; prin urmare, conformă evasí cu regulamentele Poliției, privitóre la asemenea stabilimente, am sigilat’o pentru 24 ore; déja fiindu că în cursulă «zilei am descoperită că d-lui a avutu deschisă acesta cârciumă fără formele cerute de Regulamentu, adică fără de a fi obținută autorisațiunea Prefecturei, împlinindu și celelalte forme, arau fostă nevoită a o ține sigilată , și a nu lu îngădui se aibă unu stabilimentă decălă în condițiunile prescrise de Lege. Ve spună era, domnule redactare, că nu s’au sigilată decâtă stabilimentulă de cârciumă și că plângerea d-sele că n’are unde locui, că i s’au sigilată camerile, e demnă de omulu ce a avută curagială de a lipi pe casă un placards prin care insultă autoritatea țerei sale, și acésta fără de motiv». Domnulu Judecătoriulu de Instrucțiune dinaintea căruia suntu chiămatăe ROMANULU 11 SEPTEMBRE. Responsabilitatea Ministeriale. Luptă acestă titlu a aperut și uă magnifică broșură continându remarcabilele discursu alu Procurorului generale pe lingă curtea de Casațiune, domnulu Popiu Ilarian, urmată de raspunsură Primu-Președintelui ală acelei înalte curți, cu adaosu de mai multe note și uă apendice. Nu scimă cumă se recomandămă mai multă acestă interesantă broșură. Discursulă d-lui Papiu Ilarianu este deja îndestulă de cunoscută și uă asemenea savantă scriere, cată neapărată se se afle în biblioteca fiecărui cetățianu, trebue se fiă pe biuroală oricărui omă de legi. Pre cătă ea se recomandă prin coprinsulă iei, preatătă atrage prin frumusețea tiparului, căci acésta broșură este eșită din riscurile Tipografiei lucrătoriloru asociați, cari prin Asociațiune antibutită se facă s’avemă și no lucrări tipografice mai bune, și inergă necontenită spre ținta ce s’au propuso, adecă a ajunge la dobîndirea cunoscinței a acestei frumóse și binefacat prin arte. Doritorii de a posede astă însemnată broșură, polu s’o găsescă la autorii, la librăria Sotcek și la administrațiunea acestui <iariu. Prețulu este de 3 sfanți. 631 PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința LXI, Marți 6 —18 Septembre. Presenți: D. Dim. Brătianu, primarulü — Antoni. Arion, Const. ajutor. — S. Mihălescu, idomn, — Gr. Serrurie, idemu — Gr. Lahovari, idemu, — Corneliu Lapnii, consiliaru, — Dim. Caloglu, idemu — Dr. Iatropolu, idemu Absenti: — Gr. Cantacuzin, Consiliaru, adjutoru, în concediu, B. Toncovicianu, consiliaru — Radu Ionescu, idemu In mi— Pană Buescu, idemu.siune. Ședința se deschide la 1V* * * ore după amedi. Se citesce procesulu-verbala ală ședinței precedinte, și se aprobă. Se pune in vederea Consiliului două petițiuni ale d-lui C. Dimitrescu, una în privința garanției ce i s’a cerută pentru asigurarea contractului curățirii stradelor, ce s’o priimită de Consiliu a se trece asupră’l, și pe lingă care petițiune alătură și declarațiunea d-loru V. Obedenu și Grigore N. Rachieru că consimtă la trecerea Șișului contractă asupra d. Dimitrescu cu condițiunile propuse de Municipalitate , alta prin care d. Dimitrescu cerea, a fi considerat si ca Intreprimietorii alți acestui serviciu dela 1 Augustă trecută ?, a i se acorda se platescu în cursă de șoseline prețuiți materialului rulantă înființată de Municipalitate spre complectarea fisului serviți». După cererea unora din doi consilieri, se citesce din nooă partea procesului verbală ală ședinției dela 2 Augustă care tratora despre acesta cestiune. Se discută asupra declarațiunii făcută înscrisă de dd. Obedenu și Rachieru și asupra cereriloru ce mai face d. Dimitrescu. In cursul acestei direcțiuni, simțindu -se trebuința a se citi sentința dată de tribunalu în procesuriî intintate de dol. Obedenu și Rachieru în contra comunei în privința contractului de care vorba, și copia acelei sentințe neaflându se În cancelaria primăriei, se suspende desbaterea, arănându-se rinovarea cestiunii la ședința viitóre, pină căndu se va cere și priimi copia menționatei sentințe de la d. avocată ală comunei. Se pune în vederea Consiliului adresa d-lui ministru al Lucrariloru publice cu No. 4819 rispundenda In a primăriei prin care i s’a comunicată opiniunea Consiliului comunală în privința indemnisării ce pretinde d-na Ciocanelli pentru dărimarea clădirilor séle de lîngă hanul Costandin Vodă. D. Lapati, sjice că cuvintele ce d. ministru pune din muoă în vederea Consiliului nu potu schimba întru nimică opiniunea acestuia in cestiunea dări—mării (fiseser) clădiri; că din adresa Municipalității cu No. 3505 de la Iuniu 1860 nu se vede, cumu dice ministeriului, că acea dărâmare s’a propusă de Consiliulă comunală, ci că Consiliulu, invntândă ministeriului adusă comisiunii numite de ministrulă de atunci spre a se pronunța asupra desființării banului Costandin-Vodă, Consiliulău zice că ruga pe d. ministru se bine-voiască a'i comunica resultatulu ce va găsi cu cale spre urmarea celoru de cuviință; că, după cumă se vede, acestă resultată a fostă că ministeriulu a pusu de a dărimatu hanulu împreună cu clădirile d-nei Cioconelf.— că daca loculu pe care a fostă acelă bană, a remasu in dieposițiunea orașuului, și daca Municipalitatea dispune de dénsule, acesta s’a făcută și se face în temeiulă declarațiunii ministeriului cumu că loculil e piață publică, și că plata pavagiului prefăcută pe dinaintea acestui locu nu privesce pe ministeriu ci pe comună ; în fine venitulu cea produsă disulă locă în profitul comunei este uă bagatelă în comparațiune cu costulă pavagiului plătită din casa municipală, și că și însuși acestu venită va înceta de la 26 Octombre viitorii, cându se va ardica de acolo gheritele în cari se vinde marfă de manufactură, și pe cari Consiliului actuală, găsindu-se închiriare de celă precedentă nu putea pină la expirarea terminului închirierii a se ardica după disposițiunea cea luată pentru oprirea vânzării de manufacture prin piețele publice. Pentru aceste cuvinte, d. Lapati zice că Consiliul trebuie se persiste în opiniunea cea emisă în ședința în care s’a discutată anteia ora acesta cestiune. Consiliul, împărtășindă întru tote părerea d-lui Lapati, decide a se respunde d-lui ministru la adresa menționată mai susă, puindu-i-se în vedere în tocmai cuvintele expuse de onorabilulu consiliaru. După raportul No. 486 ală d-lui N. I. Raku, inginerulă însărcinată cu dirigerea lucrării canalului și pavagiului cu petra cubică pe strada Carol I și pe calea Mogoșaiei, Consiliul, ar vende în vedere că dd. Pană Buescu și Radu Ionescu, membrii sei însărcinați a supraveghiata sa lucrare, lipsescu din capitală spre implinirea unoei însărcinări ce li s’a dati de a representa capitala la ceremonia inmormêntării reposatului Anastasie Panu , considerândü trebuința ce este de a se examina acesta lucrare și de către persone din Consiliul comunală, Consiliul ragi pe membrii sei dd. Corneliu Lapati și Simion Mihălescu se su~plinescă pe dd. Buescu și Ionescu, în expusa însărcinare, pînă la înturnarea d-lorii în capitală. D. Mihălescu și Lapati declară că priimescă însărcinarea. Se pune în vederea Consiliului cererea d-lui doctoru I. Fela, medicul- șefă al capitalei, de a i se da unui concediu de două Iune, de care are nevoie spre a merge în străinătate cu soția d-sele care se află bolnavă și are necesitate de cură. Consiliul acordă cerutulu concediu cu începută de la 14 ale curentei de conduct, Felix l’a cerută. In același timpu, după declarațiunea ce d. doctori Iatropolu, a bine-voit si a face că priimesce a împlini, datoriile postului de medică șefă ală orașului provisoriu pînă la înturnarea d-lui Felix, și fără nici unu onorariu, Consiliulămn numeșce d-lui Iatropolu de acestă binevoință, și admite propunere i d-sée. D. Lahovari propune a se invita cu palorii bisericeloră, în fie caroră mrți nu se mai îngropa morți, se planteze în acele curți arbori pentru înfrumusețarea și salubritatea orașului, însuși în aceste temne. D. Culoglu observă că — după caninele religiunii chreștine, — mormintele nu «se potă atinge nici de cursă in cursă de șapte ani. Prin urmare propunerea d-lui Lihovari nu se póte esecata decâtă după 7 ani de la încetarea înmormântăriloră prin curțile bisericelură. Consiliul admite propunerea d-lui Lahovari cu condițunea de a se respecta prescripțiunea canoneloru bisericii. Se pune în vederea Consiliului raportulu d-loru curătorî aî biserîcei 1- cónn pe lîngă care au depașit stilulu cerută de Municipalitate pentru chieltuielele bisericeî pe anulă curentă. Se citesce acestă stază. Consiliul chipzuiesce, 1 a se invita d. architects șefă ală comunei se verifice de insulă dată de curătorî pentru îmbunătățirile necesarie edificiului bisercei, se facă u să de visu și pentru reparațiunile trebuincióse încăperiloru din curtea acestei biserice, și se ia de primăriei fără întârziere. 2. A se cere de la curatori se arate autorității comunale la ce sumă se urcă venitul din cale—lalte proprietăți ale bisericei, afară de cele ce i-a făcut» dumă reposata Anica Vacarésca, alti carii esecutore testamentarisi este d. Bábény, numită de Municipalitatean cal late de alți treilea caratorii alá disului săntă locală. După priimirea acestei informațiuni, cestiunea se ftă din nou supusă Consiliului spre a dhipzui asupra micii lóeelor, prin care s’ar pute împlini necesitățile bsericei din averea iei ce acumu se află încă sub mâna d-lui Babeanu. Ședința se rădică la 43.. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCÎ. D. Dimitrie Vorcaș procuratorul și casei comunale prin petițiunea sa înregistrată la Nr. 5440 a făcută declarațiune formală Primăriei că în considerațiimnea lipsei de fonduri în care se află astăzi casa comunale oferă serviciile sale de a apara și în venitorii în coalitile de advocată tóte procesele inaintea Tribunaleloru și Curților și din capitală fără nici uă retribuțiune și numai cu simpla condițiune ca timpulu acestui serviciu fără retribuțiune se i se țină în stimă la anii legiuiți ce-i dau dreptu Ia pensiune. Autoritatea comunale priimindă cu cea mai mare plăcere acesta declarațiune a d-lui Dimitrie Voreas, se simte datóre a-i exprima, prin subsemnatură, mulțumirile sale pentru o asemenea patriotică faptă, bine înțelegendu-se că In acestă lucra gratuită se va considera timpulă de d-la Voreas în serviciulu Comunei fără retribuțiune între anii legiuiți ce-i dă dreptu la pensiune. P. primară Ant. I. Arion. Nr. 9976. 7 Septembre 1866. In Z'ua ficsată prin înșciînțarea Nr. 9,157, ne presentăndu-se nici unu doritoru pentru închirierea chiliiloru din curtea bisericei Agiu, din culórea Negră, subsemnatulu am decisă a se face o altă licitațiune la 24 din curenta lună Septembre. Doritorii suntu invitați a veni la Primărie în aretata din 12 ore, spre concurență. P. primară Arit. I. Arion. Nr. 9981. 7 Sept. 1866. Fiindăcă nici la 22 Augustu trecuta nu s’a presentatu în destui doritori și nu s’a putută ține concurență pentru închirierea gheretei de pe piața 24 ianuariă pentru vindere de carne de boi și vaci pe timpulu d’acumu pînă la 1 Ionin viitoru 1867. Primăria a decisă ca acestă licitațiune se se ție în diua de 19 din curenta lună Septembre. Publicăndu dată de acésta tutuioru, subsemnatulu invită pe toți doi doritori ca se vie in arelata di la Primărie la 11 ore înainte de amiarii, spre a face licitațiunea și adjudecațiunea după regulă P. primară Art. I. Arion. Nr. 9957. 7 Sept. 1866.