Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)

1866-10-10

torii și protegeze contra esceselor și macelurilorü ce nimine nu le póte nega și cari, ne mai puten da răbda, se ’ncercă a-și face ensuși dreptate; pe d’asta, unii guvernămentu — căci, se se bage bine de sémn, din tote favorile acordate puterii ospodarale popora(iunile nu vom trage nici unii profilu, de câtu crescerea împositeloră, resultate ale crescerii tributului ce se va plăti Turciei ș’a crescerii probabile a armatei — unu guvernămêntu, tiikemu, care caută a se scăpa de pedicele ce ’ncurcă ambițiosele-i scopuri: acesta era acumu căte-va zile situațiunea lucrurilor și în Oriinte. Europa lasă acele poporațiuni spre a susține acestü guvernămentu. Acesta este celu mai bune mijlocű spre a evita sau a împuțina poriclele cestiunii Oriintelui? Și’n lipsă de ecitate, n’ar ave cineva dreptulü a cere celu puținu mai multă prevedere din partea diplomației? Dacă, precumu s’ancură, diplomației francese revine cea mai mare parte a acestui resultatu, este forte de temtü că ea cea d’ănteiu se va căi treptatu, cu cătu radile se voru cóce.“ Domnule Redactare, Cu mirare vădii publicănduse în diariuru Romantdü din 28 Septembre, ua mică înștiințare în care cuvîntului do dilapidare de bani, se vede alăture cu numele meu. — De aceia vinii astă-dia vă explică împrejurările cari audații locă la uă eróre de acele, pe cari nu se grăbesce a o priimi unu diabiu care s’amă considerații și iu consideră ca serioșu. Necesități de ultimă urgință pentru servițiului poliției, intr’uni momentu pe căndii tesaurulu publică era lipsită de bani, nrau forțată a cere de la casieră avansuri de bani, pentru cari am dată chitanțiele mele. Chitanțele, domnulă meu, coprindă In sine obligațiunea restituirii, și cine se obligă a restitui nu dilapidăză. Subita picare a guvernului trecută, este singura causă pentru care acestă plată se află astăzi în sarcina mea. In curând, suma priimită de mine va fi vărsată în casa prefecturei. Compleză pe imparțialitatea pariului d-v6stră, pentru a vede publicată îndată acestă mică explicațiune. Priimiți, ve rogă, d-nule Redactare, încredințarea osebitei mele considerații. Alecsandru Beldiman. 1866, Octobre 4. RöiäfflJtü îi OCTOBRE. Domnului Redactorii ale diariului Românulu. Domnule Redactare! Ne veți permite a respunde D-lui Petre Chlopidis Primaru din Pitești. Dacă prin depeșa ce v’amă adresată la Septembrie, ne-am plânsă contra faptelor D lui, scopulă nostru era pură și simplu de a face pe D. Ministru de interne și pe publică se înțelegă, că dacă s’a făcută in adevară 11 Fevruariă cu programa ce s’a aprobată de țară, urme de ne apăratu se se rupă cu desăvârșire cu trecutulu. Suntemă calificați de D. Chlopidis că amă spusă neadevăruri, că suntemă ómeni neonorabili, și că, D-sea dice, Redacțiunea Romanului se nu se mai pronunțe pe viitoră cu atâta ușurință asupra onorabilității nóstre, și mai adaogă ancă că n’amu avută curajă a reclama și Măriei Salle precum rmu fostă povățuiți. Ce se facemă la aceste dise ale Dei sale? Se tăcereu ară prinde și mai multă curagiă, ar dice că ne-a învinsă precum i se spune că ar fi disă cu cestiunea Gardei Naționale.............și cu D. Nicu Rossetti. Dară cumu a învinsă dre în acele cestiuni ? Pripăla înființării Gardei la Piteșci, n’a dovedită singură că s’a înceată la masă tocmai cândă © rase se împartă pușcele ? înscrierea D-lui Rossetti în liste n’a refusat’o ilegale prin mici’ldce neaudite, căci pretindea ca D. Rossetti se fi declarată că-și așâ<ră domiciliu seu politică în Piteșci cu trei lune mai ’nainte de aplicarea legi electorale, adică, că D. Rossetti trebuia se fiă Proorocu, se prevadă, pe cândă Cuza era încă Dombă, că are se fiă resturnată, că oroge se facă să lege electoral o nouă care va pretinde a -și declara cineva domiciliulă * cu trei luni înainte, și prin urmare, că trebuia se facă d’atunci acea declarațiune ? — E ca victoria, ăcă legalitatea D-lui Ciclopide. Scopul nostru făcănduia cea depeșe ce au publicată, era se anunță cu ilegalitățile Primarului, și D. Ministru ne-a răspunsă că pe d’uă parte nemulțumiții sa apeleze la Tribunale, eră pentru ilegalități se dămă pe Primariă în judecată ca violatorii ală Constituțiunii. Nemulțumiții au apelată, în adevĕri, la Tribunale, dară pe V. Chlopidis nu l’amu dată încă în judecată până acum — pentru că încă nu s’a sfârșită facerea sistelor definitive. Dintr’acésta D-lum aprinsă curagiă. Ne impută că amă stată pe locă și că n’amu reclamată Domnitorului precum amu fostă povățuiți. Vomă raspunde acum asupra formării listelor electorali pe cari D-lui are aerii d’a le crede neprihănite. Legea electorala dice că listele se vor adresa de catre Consiliul Comunale. Intrebămă pe D. Primară, achiă-mală la formarea loră pe membri consiliului și prin trei convocări sucesive, care ie parte la lucrarea loră? și nu este constatată din contra că D. Primară adresată listele singură, și că tocmai la 1 Septembre cândă era se re afișeze achiămată pe cinci membrii (minoritatea Consiliului) de le-a suptscrisă și le-a publicată, fiindăcă unul din membri cu care ar fi putută face majoritatea refulată supt scrierea și a protestată solemnă că densula n’a fostă chiămată la dresarea listei loră, și că in căteva ore elă nu póte revizui tóte lucrările spre a aprecia dacă D. Primaru a scrisă pe dreptă sau nu pe alegători în liste? Și n’a fostă drepta acastă stiălă a acelui Onor, membru, deórece, în timpulu celoră dece file ale reclamăriloru, s’a esclusă chioru de D. Primară unu alegătorii din ală 2-lea colegii : — Ion Drăguțescu după contestațiunea ce i s’a făcută că n’are venită de 100 galbeni? Și prin urmare vine întrebarea logică, pe ce temeiă, D-lui, ilă înscrisese pe liste, căndă nici după roluri, nici după chitanțe n’aprobată venitură de 100 galbeni, precumă dice însuși D. Primare în sentința de ©scludere ? Și în timpulu aceloră decenile, nu este adevărată că D. M. N. Negulescu a fostă respinsă de a se înscrie între proprietarii mari numai după contestațiunîle rădicate de însuși membrii ce erau atunci prosințî, (în minoritate) și mai pe urmă după ce s’aă vădutu depeșia din Românulu, nu este adevărată că sentința ce pronunțiase, a dispărută, și ca prin minune s’a făcută alta, la 12 Septembre, după ce a intervenită ca contestatore mă amică ală D-sorii, care se potă drege ilegalitatea d’ântéur prin comiterea alteia și mai mare, adică prin ruperea sentinței ce pronunțiase; și dacă va nega acesta, D. Primară, care negă multe lucruri, vom nega ore și ceilalți membri la a cărora onorabilitate facemă apelă, și mai cu sămă la Dion Rădulescu, pînă ce vomă dovedi noi cu actele ce păstrăm și martori ce ovemă. Și nu este adevărată, că tocmai dupe ce s’a vedută depeșia din Românulu, s’a făcută convocări membrilor, spre a veni se delibereze asupra reclamărilor ivite, și că a treia convocare s’a făcută tocmai în ziua de 8 Septembre căndă nu mai era de câtă dove zile pănă la espirarea termenului, astăfelă că nu numai nu s’a lucrată nimicit în acele zece zile, căci și ce se lucrase s’a desființată, dară ăncă au grămădită cu precugetare lucrările tocmai în cele din urmă bile, spre a nu se sci cine au cerută din noă înscrierea, și cine s’aă admisă, spre a nu se mai pute contesta? Și nu este adevărată că d. Primară nouă refulată noue și altoru alegători numele personeloru ce au reclamată înscrierea din noă în cele decenile, asta-felă că amă fostă siliți se contestămu printr’uă bărbă colectivă pe toți aceia, ca se nu perdemu dreptulă de a apela la tribunale contra sentințeloră Consiliului, căci la din contra puteamă vede în listele din urmă uă sumă de alegători înscriși dupe placidă d sale fără a-l mai pute ataca în apelă. Contestări cari faii dejucată plănuit de îngroșirea Iisteloră ? Și nu este adevărată că d. Primară n’a înscrisă în listă pe d. Dumitru Brătianu, Al. Petrescu și pe d. Odorogă car aă censulă cerută de lege, nu scima pentru ce cuvinte, și a fostă silită se-i înscria în urmă după reclamarea ce s’a făcută, și acesta nu va pute <]ico că a fost ă uă omisiune, deórece a trecută pe d. Drăguțescu care n’avea venită, numai pentru că î convenia? Și nu este adevărată că listele făcute în urma celoră dece dile a’aă publicată cu trei dile în urmă asta-felă că, după ce s’a scurtată termenul« de apelă de cătră d. Ministru, s’a scurtată și de d. Primară încă trei dile, din care causă nu s’au putută face urnite apeluri? Și nu s’a comisă și alte fărădelegi, pe cari nu le mai nolămă, căci amă devenită pre lungi, dară pe cari le vomă areta unde va trebui? Și în facia tutorii acestora, mai are curagin d. Ciclopidis se viiă în puplicii a posaca unü omu nepărtinitorii, legale, și se ne arunce noue cuvântură că spunemu neadevăruri, că suntemă neonorabili? O tempera a mores. Sfărșimă, d-le Redactare, rugăndură a primi, etc. N. Dimancea, N. Gherman, D. Busoianugeți din ele căte-va rănduri pentru a le publica în Românulu. Cu acesta ocasiune permiteți’mi se vefacă uă plângere în privința poșteloru. De la Regulamentă și pînă la Unire, am avută de doue ori pe Septemănă aspedițiunea Statului, de atunci și pînă acumă vre doue luno, de trei ori, și dupouă nouă mesură a Ministrului, ne amu întorsă arást la regulamentă, nu pricepu asemenea disposițiunî, ași înțelege căndă cu acésta reducere s’or face vrouă mare economia, nu este astfelă, și apoi cu astă mesură cine nu vede care reticnici se aducă intereseloră publice do totă folulă. Corespondință particulară a ROMANULUI. Cămpu-Lungu, 1866 Obre 6. Cu trecerea M. S. Domnitoriului Ia Curtea de Argeșă, prin Cămpu-Lungă, unde a dormităuă nópte, deși cea mai mare parte din orășiani lipsiau la vii, însă, priimirea ce s’aă făcută M. S. dacă n’a avută multă splendore a avută celă pucinu, multă sinceritate și devotamentă. Nu voescu însă, se cicm acésta, se zice că chiar și în acea nópte, arăt priimirii M. S. scriea că Puia a recunoscută eriditatea Tronului lui Hohenzolern in Romani»; la acesta fericită nuvelă, publicată Cămpu-Lungiană, a simpțită cea mai mare și adeverată bucurie, fiecare orășianu în acele momente, parcă și-a adusă aminte că de aici Radu Negru, a constituită Statuiă Romană, dotăndu-lă cu instituțiunile cele mai democratice, și că iată aici, provedința trimite astăziji lui Carol I, nuvela cea mare de stabilitate și măntuire pentru Români. Măria Sa a avută bunătate a promite că se va face drumul« de la noi la Brașiovă, singurul lucru ce ar face prosperitatea Gămpu- Lungului, și întregului județu Muscolă, care, prin posițiunea sea muntósa și în lături de centrul țorel, este cu totală lipsită de ori ce mic’loco de înflorire a comerciului, ar fi numai drumul Brașiovului. Mai sunt și alte opt districte cari au aceleași interese și aștepta aceleași avantagie de la acesta arteră de vie a a țereî, după cumă s’a explicatu de mai multe ori prin istorie. Aceste, scrise, stimabile domnă, așă dori, dacă socotiți cuviinciosă, se tra Domnule Redactore, 1866, Obre 9. Bine voiți veroga, a da cuvenita publicitate prin stimabilulü d-v. diariu următoreloru linii: In „Românulu“ de la 8 ale curentei s’avemut fi trecută uă epistolă a d-lui G. Stefanescu, prin care mi se aruncă în facia nisce espresiuni de nă greutate ce ar merita asprimea legitoră, detă fiindă că nu ne place gâlceva, ne reservămu a spune că D. Ștefănescu fiindă forte impacientă, s’a grăbită a ne insulta și nu a așteptată rectificarea numelui d sale făcută totă în. jurnalul „Ordinea“ din 9 curentă, în care D. I. Romanescu Redactorură jurnalului „Teatruü“ căruia i se deduse acea epistolă a d-lui Ștefănescu a se publica, a insert’o neîmpărtășindă în totală ideile prin ea emise. Mărturisim că nu .ra cunoscută numele d-luî Ștefănescu, pînă în momentulă căndă ni s’a spusă de d-luî. Greșela este a nostră. Cătă însă pentru stăruința ce Jiie d. Ștefănescu că am pusă spre a ne da acelă articolă, nu sciincă care ne ar fi fostă interesută, remănealu cunosce d-son. P. Amgholescu 727 PARTEA COMUNALA PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. La 15 din viitórea luna Octombrie, Hindu a se ține licitațiune orală în sala Primăriei, pentru darea cu întreprindere a înființărei mai multorü obiecte necesarie scóleloru primărie din Capitală, cu bănci, catedre, scaune, table de scrisă, putini pentru apă, sobe de ferii și de zidit și de alte mici reparațiuni la aceste scóle; sub-scrisulu publică acesta spre sclința tuturorü ca, doritorii d’a se însărcina cu aceste lucrări, dupa devisulă și condițiunile făcute do d—la Architect« aii! Capitalei se viă la primărie în aretala di pe la améri, pregătiți cu garanții în regulă pentru concurența. Doritorii pot veni și mai nainte în cancelaria primăriei secțiunea Technics, spre a vedea devisului și condițiunile acestei lucrări. p. Primariu S. Mihălescu. No. 10,849. 1866 Septembre 30 Dupa decisiuîrea luată de consiliul comunală în ședința de la 4 Octombre curenții, sub semnatura publică printr’acesta că gheretele aflate pe piața Constantin-Vodă se ínchirieda numai pentru vândare într’îrisele de articole de hrană cuină pentru pane, carne, legume și fructe, iară închirierea lori se face pe termeni de umană de la 26 Obre 1866 până la 26 Octombre 1867. Domnii cari sunt doritori pentru închirierea aceater gherete, în totală sau în paște, voți veni la Primărie în ziua de 15 Octombre curentă la rmecil, cândă s’a decisă a se face licitațiune orale. p. Primuri D. Culoglu. No. 11.071. 1866 Octobre &. In basa de misiune a consiliului comunale în ședința de 29 Septembre din urmă, sub-scrisuru publică apre sciința d-loră proprietari, situați pe lăturile căii Mogoșaia, partea pe unde încă nu s’a efectuată construcțiunea canalului, ca ceî ce dintre d lorii voră dori se înființeze canale de scurgere din proprietățile d-Jorui în mensionatură canalu, se încunoșcințe de mai din naife întreprinzătorilor« respectivi, spre a pute lăsa gurile necesarii la canal», în dreptul aceloră d-nil proprietari. Către acesta se adaogă spre solința d-loră proprietari că, pentru dreptul» de a deschide asemenea guri în canalul« Zisei căii, d-soru n’aă a plăti nimicu întreprindetoriloră respectivi. p. Primarii D. Culoglu. No. H.085. 1866 Octobre 6. Prețură resultatu la licitațiunea ținută în sala ședințeloră Primăriei în ziua de 5 ale curentei luni Octombre pentru are cari reparațiuni necesarii a se face la Biserica Popa Rusu, dupe devnsulă și condițiunile date de d-lui architectă ală Capitalei, acesta preță fiindă fórte urcată sub semnatul» amă decisă a se face uă alta licitațiune la 17 din curenta lună. Se publică acésta spre sclința tutuloră, ca doritorii ce voră voi a lua acésta lucrare se se presinte la Primărie în arătata -j< la 12 ore spre concurență. p. Primară D. Culoglu. Dupa selințele primite de la d-lui Comisură comunală respectivă se face cunoscută tutuloru în genere prețurile cu care se vinde carnea de boi și vaci. In Piața Amza. 56 par. ocapa la prăvălia No. 1 de către Acte. 56 idemü idemü 2 Staciu Matei . 56 idemu idemfi 3 D. Căcănea. 56 idemü idemü 4 Toma Stavaru. 48 idemü idemü 5 Ilié Stelnicénu. In Piafia Mogoșoia. 48 idemü idemü No 1 de către Radu Kăducanu. 48 idemü idemü 2 Simion Anastasc. p. Primară D. Culoglu. No. 11.075. 1866 Octobre 6. Declarațiuni de căsătorie făcute înaintea d-lui Oficieri alü stării civile din circum. IV, col. Verde de la 15 până la finele lui Septembre. 1. D. Simon, funcționară, israelită cu d-ra Entalien d lui Blanc din orașul Pitești. 2. — loan Tănase, florar sud. Broștenî cu d-ra Zamfira fica d-lui George suburbia idemu. 3. — George Dimitriedici, căldărară, sub. Sârbi cu d-ra Iónu fiea decedatului Ioniță sub. idemu. 4. — Andrei Ionu cismară cu d-ra Maria fiea decedatului George suburbia idemu. 5. —• Ionu Radu, grădinară suburbia Cărămidari cu d-na Niculina văduva sub. idemă. 6. — Ionu Dumitru ort. sub. Flămânda cu d ra Marița fica decedatului Stancu sub. idemă. 7. — Ionă Stan Romanescu suburbia Bărbătescu noă cu d-ra Marița fica d—îhî Nedelcu dulgheru suburbia Curtea Veche. ANUNGIU IMPORTANTĂ!. Lipsa două scala Elină aici în capitală pentru numeroșii copii ai compatrioților noștri a fostă simțită de toți, și fondarea ei dorită de toți. Grația Domnului, școla este deja fondata și deschisa; nu rămîne dlară altă ceva de cată a se profila de dînsa cel ce au copii, și dorescă să crescere Elenă. Condițiunile sunt cunoscute, atâtă numai repetămu aci că „acei cari au mijiece potü intra interni cu plată uă plată, pana cândă scala va fi în stare se primescă și ca interni fără plată.“ Pe lângă copii eleviloră potă intra și alții de ori-ce națiune și religiune totă cu condițiunile menționate. Scala se află lingă biserica armenescă, destulă de spațiosă și cu curtea și grădina întinsă pentru copii. Totă ce ne a stată prin putință auz făcută. Remăne acumă ca compatrioți noști se arată, câtă iubescu limba loră și educația națională a copiiloră loră. Organisatorii școlei Elenice. Gr. Olimpiatu. Z. P. Sardellis. Th. A. Paschides.