Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)
1866-10-19
ANUü ALV SPECELE VOIESCE ȘI VEI PUTE -----»4M.-----Cap. Diat. Pe anü — — lel 128 — 152, Pe șâae luni — „ 64 — 76 Pe trei luni — „ 32 — 38 Pe aă lună — „ 11 — — Unii exemplară 24 par. Pentru Parisü pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria ,, fior. 10-v.a MERCURI 19 OGTQBRE 1866. mmBXBSWEBrex&r.Kt c LUMINEZA TE ȘI VEI FI Abonamentul ă în Bucureșci, Pasagială Romănă No. 1. — In districte la corespondenții Jianului și prin poștă. La Paris, la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5. A se adresa pentru administrațiune la D. E. Carada .A. NUNCITJ 3211,13 linia de 30 litere — 1 — leii. Inserțiuni și reclame, sin. 5 — ,, ADMINISTRAȚIUNEA ROMANULUI. llomnii abonați alți eâvor abona* înentn capira la 16 Octobre «si la 1 Aocmbre nut utii ni tali, tic vom a maile'imi i‘da noMti'a, se bine*voinaea a pienoni abonamentele mai «le tim« [•urlu spre a nu intimisina intreiu« pere. •totii si’ii ii ii uta ruscamu pe il-iili abonati «lin Bucuresci, cari nu vor primi la oia pina la i1 ore, celu mai tariliu, «limitUta, aéu carora nu li se va «la toile regulat«« în tote ililele se bine-voiasca a iucimoaclintatul imigtratiuinea. D-nii abonați din lu ovineia munții asemenea rugati a-mi prenoui abonamentele, mni totu «l’ua «lata a ne inemomeninta daca erite neregularitate In primirea loieloru, ca me putem«« «*ex clama la «directiunea posteloru. ("urmisIu tic Istoria dreptului romanii constituționalii. Astaz<?í la 7 % ore sera, se va ține în salonul Atheneului lectura d-lui Hăjdeu, la care publiculü n’a putut asista Dumineca trecută din causa timpului urîtă. ADMINISTRA JUNEA, PASAGINLI ROMANII No. 1. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. — Articlele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactară respunz etoră EUGENIU CARADA. Bucurescîi? Brumărelfl. Din causă ce n’o cunoscemü ăncă, M. S. Domnulu Romăniloră n’a plecată eri din Constantinopole. M. Sea va pleca astă-seră Marți, și prin urmare credemu că va fi în Bucuresci, séa măne séra séu Mercuri peste <ni. Acesta ne o va spune credemu Monitorulu. In sfârșiții, mulțămită telegrafului , cabinetului de la St. Petresburg a pututu afla că Monitoriul francesc a declarat din nou în facia lumii că domnia în România a unui principe dintr’una din familiele regale „este ideia ce a urmaritu Francia necontenita de la 1855, ce a sprijinitu-o chiar în anul acestua“, și care prin urmare va sprijini-o necontenita. Cine atacă unirea Principatelor române și domnia ereditariă a Principelui Carol I, atacă prin urmare ideia ce Francia a urmăritu-o în timpu de 11 ani și care, ca tóte ideiele cele bune, a triumfatu. Mulțămită telegrafului, cabinetul de la Petresburg a pututQ afla tóte aceste, și póte și alte comunicări ce nu le cunoscemă încă, a putută cugeta mai bine și a da ordine ambasadorelui scă la Constantinopole a face și dênsula ca toți, a recunosce pe Principele Carol I ca domnă ereditariă ală Romăniloră. Monitoriulă nostru de a-i comunică că la 27, ambasada rusescă a făcută în sfîrșită și dănsa cea-a ce celelalte făcuseră cu trei mile mai ’nainte, și la răndulă nostru dămă cu plăcere acesta scrie. Ne place învățământulă ce dă ănasa și Rusia poporului romănă. După ce combătu în conferințele de la Paris, în tote foiele sale, și cu cea mai mare stăruință și amenințare, recunoscerea Principelui Carol I, după ce se sili în tote modurile, a demontra că dacă Porta va recunosce pe Principele Carol I cu condițiunile admise „la sfârșită cu suzeranitatea, și înca că totă Oriintele va fi în focă fiindă că cele-lalte naționalități voră cere a li se da cea-a ce âă dobândită și Românii,“ acuma recunosce ensa și faptură împlinită, admite de bună cea-a cea combătută cu atăta stăruință careă. Prin acestă faptă Rusia ne arată că ori de căte ori că națiune va susține cu stăruință și cu înțelepciune drepturile iei, va fi sigură de isbîndă. Ne place apoi recunoscerea și din partea Rusiei, pe do uă parte pentru că-î rădică protestată, mai multă stx mai pugină temeinică de întervenire, eră pe d’alta pentru că ne dă dreptă a-i spune că noi dorimă din totă inima se se curme pe deplină tóte temerile nóstre în privința guvernului rusescă; pentru acesta n’are de cătă a înceta d’a ne mai combate și spre a ne asigura de schimbarea politicei sale se ne vedei, ea însași, prin propria sea inițiativă, Besarabia, fruntariele nóstre naturali. Rusia n’are trebuință d’acea parte a României decătă numai ca liniă strategică în contra nóstră. S’o rădice ea însași, se ne vedea ce este alu nostru și vomă fi fericiți a nu mai are contra Rusiei nici unu cuventu de plângere. Păn’atunci, înlăturăndă din cele ce «Jiserämu era, cessiunea recunoscerii, mănținemă tóte celelalte aprețuiri politice ce emiserămă. In No. de la 22 Oct. organulă guvernului rusescă Le Nord, țlice: „Iliabulă francese La Patrie anunță că prin învoire cu Porta , guvernul romănă este autorizată a avè pe Dunăre, pentru trebuințele aperării sale, uă divisiune de canoniare ghintuite. Din ce în ce mai frumosă! Acuma se pate ori cine întreba unde se voru opri cerințele guvernului românul“ N’am fi puté óre la răndulă nostru, ca respunsă la acestă noă atacu, se chemă: Unde se voră opri persecutările guvernului rusescă? Cerințele guvernului română suntă, ca drepturile națiunii se nu fiă jicnite de nimine, ca tezămulu Principateloru se nu fiă cotropita de nimine, și astfel, liniscita de orice amenințare de cotropire se se ocupe cu regularea, și cu prosperitatea morale și materiale a națiunii. Se facă și guvernulă rusescă toto astăferă în privința noștri, se nu mai persecute desvoltarea nostră naționale, se ne vedea Besarabia și se nu ne mai amenințe cu cotropirea, și póte fi sigură că va găsi atunci la noi simplimente de recunoscință. * Cu acesta ocasiune se facemă cunoscută că ^iabulu Ordinea, în Noseă de Duminică conține, în revista politică, idei, sanetóse și bine făcetorie din tóte ponturile de privire, din cari punemă, chiară aci suptă ochii cititorilor noștrii partea cea mai însemnată. „Doue cestiuni importanți preocupă cu dreptu cuveniü tate spiritele în momentul de faciă: recunoscerea Domnitoriului de către înalta Portă și Puterile garanți, și mișcarea electorale din care trebue se esă corpurile legislative, conformă nouei Constituțiuni. „Recunoscerea Domnitoriului este un mare fericire pentru țară, din două puncturi de vedere. „In afară, ea este afirmarea cea mai puternică a naționalității române și vă probă conchidetore de ce pâte unu poporfi care nu cere nimicu contrariu justiției și drepturiloru séle. „In întru, ea este sfîrșituliferei tentativeloru de resturnare și a perturbăriloru cari compromiteau periodică siguranța și viitoriul naționalității nóstre. „Scutiți de preocupările politicei esterióre, guvernală și poporală romănu n’au se cugete de acumă înainte de cătă la ameliorările de tota felulă ce starea țereî reclamă imperiosă. Tóte inteligințele trebue se se consacre acuma cestiunilor interiori și practice, cestiunî vitali de la cari depindă, nu numai bună-starea morale și materiale în presiune, dară încă consolidarea naționalității nóstre și asigurarea viitoriului nostru. „Și în adeveră se întâmplă cu popórele ca și cu individele. Prima condițiune a puterii lor în afară este uă bună organisațiune în întru. Unu popora minată de intrigă, de ignoranță, de desordine, trebue se renunțe de a juca unu rolü în lume. Din contra, unii poporu bine organisatü în întru, nu póte de catu se căștige în luptă și nici uă ambițiune nu este pre mare pentru dânsulu.“ Spre a susține eu esemple aceste bune și drepte învățămente, ne dă de exemplu pe Piemonte și pe Prusia, și ne arată cumă prin răspăndirea instrucțiunei, prin organisarea în administrațiune, în financie, în armată, și tóte aceste aștezate negreșită pe temelia cea largă și puterică a libertății și a moralității, nă ajunsă a fi astăzi, și una și alta, între puterile cele mari ale Europei. Dup’acestă frumosă și din tóte ponturile de privire adeverată și bună învețământu, țiarulă Ordinea, vine, printr’uă deducere logică la viitoaiele alegeri și între altele ,ice: „Pentru ca unii cetățeni se fiă demn și a face parte din umilă din corpurile legiuitóre, trebue se’i ceremu trei lucruri: se fiă onestü, inteliginte și energică. „Ceremu mai ânteiă se fiă onesti, nu numai de acea onestitate vulgară care consiste în a nu fura punga vecinului sex, dară de acea onestitate superióre care consiste în a fi sclavul datoriei sale— singura sclaviă care convine omului de inimă. Totă lumea se plânge, și din nenorocire cu dreptă cuveniu, că marea rană a societății nóstre este uitarea datoriiloră ce posițiunea sea impune fiecăruia. Ne plângem, însă de densa numai cândă suferimă. Cândă profitămu suntemü mai puțină severi. Nu trebue se mai fiă astă-felă. Improbitatea nu este numai să pată care desonoreză că națiune, este uă nenorocire sociale. Nu este societate posibile dacă ea n’are virtutea dreptă fundamentă. Nu se zidesec mă edificiă pe noroiü. „Se alege mă dară omeni onești. Se nu încredințămă destinele nóstre decâtă în mani curate. „Cu tote acestea, se nu confundemă pe adevărații culpabili cu acei mânjiți de calomnie. In jilele de lupte politice, se scie cu ce deplorabile înlesnire pasiunile se înferbează la renumele altuia. Se infimă dintre acei cari eredă că orice armă este bine în facia unui inemică. Mai curîndă sau mai târziu calomnia revine la acelă care s’a servită de densa, și’să omora, înainte dară de a condamna, se judecămă, și înainte de a judeca, se elaminămă cu nerăbdarea unui sufletă dreptă care priveșce ca uă nenorocire personale culpabilitatea unui omă născută sub același ceră și purtândă numele aceiași țerî. „Dară cu câtă trebue se simă circumspeți a judeca, cu atâtă trebue se simă nemilostivi în facia cinismului care se împodobesce cu rușinea ma, și a crimii care se îmbracă cu impunitatea iei Onestitatea este prima condițiune a încrederii nóstre. Ea nu este singură. Onestitatea neinteliginte comite totă atâtea greșeli ca și improbitatea abile. Ea este ună instrumentă orbi în mâni dibaci, și adeseori unii ajutoră mai multă dată releleră pasiuni.“ Și mai la vale urmăndă desvoltarea acestora ideie scuátese țlice: „Cerendă ca deputații noștrii se fiă inteligințî, noi nu ceremă ca se fiă toți învețați. Suntă cestiuni speciale pentru cari uă solință speciale este necesariă. Suntă cestiuni generali pentru cari numai bunură simță este destulă. In multe circumstanțe chiară, preferămă simpla sperunță a unui omă practică în loculă vanelor, teorie ale unui omă care n’a umblată de cătă prin cărți. Amă vezuză omeni nutriți cu doctrine forte bune că Jolidă în erorile cele mai stranie, și omeni fără studiu, dară dotați cu ună simță dreptă, și obicinuiți cu practica afacerilor, producând resultate miraculase.“ „In fine, deputații noștrii sa fiă omeni energici, acesta este a treia condițiune ce ceremă de la ei. Suntă omeni personalmente onești, carii, prin slăbiciune de caracteră, lasă se se comită împregiurură fară nenumerate abuzuri. Aceștia nu merită numele de omeni de Stază și nu trebue se figureze în Adunările politice. Este ună curagiă banale care consiste în a înfrunta periciulă repede din câmpurile de bătaia. Este și ună curagiă mai dificile, care consiste în a brava urele politice și a se pune d’asupra lîngușirilor, poporarității, d’asupra lacrimilor și rugăciuniloru părinților și amicilor ăiei. Acestă curagiă este rară, dară este necesară. Trebue se intre cineva în viața politică cu uă convicțiune profundă și se sacrifice totă acestei convicțiuni. „Găsi-se-va în România omeni care se împreuna tote aceste condițiuni? Găsi-se-va senatori și deputați onești, inteligințî și energici? De iie nu? Educațiunea politică a poporelor se face încetă, dară se face. In flăcare Și lumina petrum de în glote. Multe reputațiuni ușurpate s’aă usată, multe masei nă căzută și nă lăsată se severă o brazură, multe merite necunoscute s aă revelată;poporulu nostru a suferită pre multă ca se nu fiă înțelepții; educațiunea prin suferință nu i-a lipsită acesta este cea mai bună din tóte. „Alegetorî, momentul este gravă. Ve plângeți și cu tóte acestea depinde de voi ca se faceți a înceta causa plângeriloră vóstre. Dacă veți alege pe deputații voștri în libertatea consciințeî și fără altă scapă decâtă fericirea patriei, viitorul va repara relele trecutului. Dacă, prin îndolință sau prin orice altă motivă tată așa de pucină amitabile, veți lăsa destinele vostre în mâni incapabili sau rele, se nu ve acusațî «de câtă pe înșire dacă relele vostre se vor perpetua.“ Încă vădată ne mirați și noi cu tóte aceste sfaturi și Jicema ca și Ordinea, că dacă alegătorii voru precede asta-felu, voru asigura fericirea Statului romănu, de nu, relele se voră perpetua, adică se voru mări și d’astă dată, ne mai puténdu avea nici ună cuventu de îndreptare, nu mai putemă ascepta de cătătoirea. Acumu ni s’a date totă, trebue daru séu so devenimă „bulevardulă Oecidintelui“, precumu ni se cere imperiosu, séu se perirau;și spre a deveni acelă bulevardu, modulă celu mai bunu și mai sigură nu este altulă de cătă întru tote acelua ce i’a aretată arătă de bine și simplu mariula Ordinea. Domnulu Nae Manolescu, ne-atrămisă, ș’o publicămă mai la vale uă profesiune de credință. Insă, d. Nae Manolescu este singurulu păn’acumă la noi care făcu și dă publicității, nu profesiunea de credință a unui candidată de deputată ci aceaa a unui alegetoră. Felicitămu pe d. Nae Manolescu pentru acésta inteliginte și patriotică lucrare. Credemu că vom profita de densa toți alegătorii în genere și’n parte alegătorii din judeciulă Dămbovița, între cari se află și d. Nae Manolescu. Dumnealori cunoscă mai d’aprópe pe d. Nae Manolescu , dumnialoră scră și onorabilitatea, și cunoștințele practice ce pecede acestă bărbații, și cu tote că d. Nae Manolescu nu-și pune candidatura sea totuși însă suntemi dispuși a crede că alegătorii acelui județă nu voră perde din vedere pe ună bărbată ca domnia-sea care le oferă mai multe din chiezențele morali ce aă datoria a cere de la celă care va fi onorată cu voturile dumnialoră. Câteva din foile străine spună că Adunarea naționale a Crețianiloru a adresatu cătră tóte puterile uă petițiune prin care arată că Turcii aru fi comițând actele cele mai barbare și mai înfiorătorie. Cretianii ceră apoi anexarea loră definitivă cu regatulu Greciei, în casă de refuserogă pe tóte puterile și pe America a le trimite corabie spre a transporta femeiele, copii și pe betrănii lor, pe carii îi recomandă protecțiunii și milei creștinilor, căci ei au jurată a muri toți cu armele în mănă ș’a se îngropa în ruinele patriei loră.“ „In numeriie trecute făcurămă cunoscută lupta ce s’a deschisă în foile publice ale Austriei ș’ale Rusiei în privința Galiției și în partea Rulhenilor, cari locuiască acea provințiă. Invalidula rusescă publică ună articlu fulgerătorii în contra Austriei, în acésta privință și se silesce a areta că Austria voiesce a oprime pe Rutheni și totă d’uă dată a agita pe Poloni la luă nouă rescolă. Ceaa însă ce avemu mai cu séraá datoriă este d’a pune acu suplu ochii publicului nostru urmatoarele linie din biariulă din Viena Wanderer de la 24 Octobre: „Ne amă înșelată căndă amă crezute că, cu scopu d’a ne ajuta în contra Italiei, guvernulă rusescă a întrunită 200.000 de oștire la fruntariele Galiției. E ca c’acumă elă cere a lua Galiția. N’ar fi are tărțttă ordinea prin care s’ar trimite tótu oscirea nóstra la fruntaria Poloniei ?.......................... „Ne trebue să avanția, însă și cugetată, și planulu operațiunilor si ce nu credemu c’aru fi pre depărtate, trebue otarítu cu grăbire și definitivu. Pe cine putemu ave cu noi ?Negreșitu pe Francia. Daru Francia nu vine pentru uă amare platonică și pentru ochii noștrii cei frumoși. Napoleone III nu este unu omu cari ar pute crede în utopie. Ii trebue ceva positivu ; și pentru Francia precumu și pentru Napoleone III positivulű în cestiunea Galiției este numai deschiderea seriosa a cestiunii polone.“ Atragemu atențiunea guvernului nostru asupra Camerei de comerciu din Bucuresci. Comercianții se plângu c’alegerea trecută nu s’ar fi făcutu de locu, sau că s’ar fi facutu cumu se făceau mai tóte alegerile; se plângu că camera de comerciu nu s’ar fi înțelesu bine înalta și bine facătoria sea misiune. Credemu că guvernulu va cerceta ș’acastă cestiune și va face ceaa ce va fi dreptu, ceea ce reclamă trebuințele și interesele bine cugetate ale comerciului din capitală și din totă țara. Camerele de comerciu potă aduce lumini mari în cestiunile de competința lora ; este dară neaperată se le punemă în stare a se manifesta, a-și espune opiniunile. Atragemă atențiunea asupra unui articlu din Gazetta Transilvaniei, de D. G. Barițiu asupra profesiunilor de credință. Cel ce se pronunțe contra lor, se citesca și se înțelegă. Omulă ce vorbesce nu este inspirată de nici uă ideiă de partite. Primimă următoria depeșă din Constantinopole: Astăzi, la 27 ale curentei, diramața, președintele consiliului, Kiprisli Mehemed-Pașia și Kyamil-Pașia au venită să visiteze pe Măria Sa, internundulă Austriei în uniformă de Feld— Mareșalui urmata de toți secretarii internundaturei, miniștri Belgiei și Olandei cu secretarii legațiunei lor, Patriarculu ecumenica cu arciepiscopul de Chysie și episcopul de Nicea, ambasadorele Angliei, însărcinații cu trebile Franciei și Italiei, ministrulu Greciei însoțiți de secretarii lor, au făcută asemenea visită principelui. Aniéiulți secretarii alți legațiunei Rusiei, consilierului legațiunei Persiei, dragomaniil legațiunei Suediei au venit o ancă de dimineță să feliciteze pe Măria Sa. Principele a făcutură preumblare în orașu și pe urmă a întrunită la prânzii pe representanții celorü două curți rude, ai Portugaliei și Prusiei. La 28 ale curentei Măria Sa s’a dusă se facă uă visită privată alteței sale Aali-Pașta la care a petrecută dimineța. Ministrul Americei, însoțită de antiiulű scă dragomană, a venită se complimenteze pe principele. Dci delegați ai Patriarhului Jerusalemului au venită asemenea din partea Patriarhului. Principele a eșită incognito și a insitață bazardlă și diferitele curiositățî ale orașului. In aceste moment, tóte guvernele au complimentată pe rendű pe Măria Sa. Spania singură s’a abținută. (Monitorulu).