Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)
1866-10-27
kNULU ALU PE CELE VOIE8CÎ2 ȘI TBÎ PUTI? Cap. Diat. Pe anui — — leî 128 — 152. Pe treao luni — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe uă lună — „ 11 — — Una exemplară 9A par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. 52 SE3 P .:^1ssassasso JUOI și VINERI, 27 și 28 OCTOBRE 1866. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. — Articlele trimise și nepublicate se voriî arde. — Redactorii respunzsetorii EUGENIU CARADA. LtCHINEZATE ȘI VEI FÎ ---------**5t---------Abonamentulu în Bucureati, Pasagiulu Romănu No. 1. — In districte la corespondințiî pianului și prin poștă. La Paris, la D. Darras-Halleghain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5. A se adresa pentru administrațiune la D. E. Canada •^stfUKrci UIlX a B linia de 30 litere — 1 — leu. Inserțiuni și reclame, lin. 6 — ,, COMITETUL ELECTORALE AKU CAPITALII. SOCIETATEA AMICILORU CONSTITUTIUNII. CetiTțianii din capitală sunt si invitați Duminică, la 30 Octobre, sera la 6 % ore, în întrunire electorale, în Sala Slătinenu. Publicămii aci diferitele liste de candidați ce circulă pentru colegiulu al III. Alegătorii în a lorii suveranitate, se judece si se plărescă. COMITATELE ELECTORALE DIN BUCURESCI. COMITETUL ORDINEI. CANDIDAȚII aclamați în întruniri dechise numai alegetorilorü cu bilete. Dumitru Ghira (1. ISolaremni Al. Blaremberte S. Aicaleticu. t. Costalbru II. Smiliinirii AMICILOR CONSTITUȚIUNI CANDIDAȚII aclamați în întruniri liliere pentru toți alegătoriî. l Nlicolae Golesiu Hum. Bratianu lou bratianu C. A. Robert! Bum. CuIokiu Teodor I ceil intitui u Lista candidațilorii de Deputați ai Colegiului III din București, votați și admiși în adunarea d—sorü Profesori de i Dumineca sora, 23 Octobre 1866. 1. Ioane Heliade Rădulescu 2. Cesar Bolliac 3. Colonel M. Cogâlnicianu 4. I. C. Maximii (Professor) 5. Parascheva Athanasiu (neguțător) 6. Dobre Necolae (meseriașă, fostă maimar-Bașa). Aceștia suntu și candidații Centrului, adică ai acelora ce nu suntu nici albi nici roșii, ci numai cetățeni pacînicî, liberali, declarați contra drepturilor« Jidaniloră în România, sprijinindu drepturile țerei, învețiătura, comercială națională, industria națională și întărirea Statului Română. Verogii, d-Ie Redactore, se publicați de găsiți de cuviință, aceste rânduri spre a se vedea că nu toți profesori au aceleași opiniuni. Priimiți deosebita stimă ce ve păstreză. A. F. Robescu. SOCIETATEA Domnule Redactare. Deși am participată și eu la primele adunări ale Profesorilor, nu aderă însă la candidații propuși de dloru, de acea verogă a publica aceste rânduri, de găsiți de cuviință. Primii, domnule Redactori, asigurarea stimei ce ne păstrez«. Staicaru. Bucuresci, 1866, Octobre 26. Domnule Redactare. Supta semnatură profesoră Ia Liceul» Marchetă Basarabă, declară că n’am luată parte, nici la adunările ce unii din d-nii profesori au ținută, nici la formarea unei liste de candidați de Deputați ce circulă. ADMINISTRA JIUNEA, PASAGIALI ROMANII No. 1. Luptă semnațiî alegători din colegiul alu H-lea, invităm« pe toți d-nii alegători din acelașă colegiu, ca Vineri la 28 ale corentei, la 7 ora sera, se bine-voiască a veni în salonulu Ministeriului Cultei oră (lingă grădina Cișmegiu), spre a ne consulta asupra deputatului ce avemă a alege pentru vitórea Cameră. S. Marcovici, Lambru Vasilescu, O. Vereas, Pană Buiescu. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Toți DD. alegători ce suntu deja înscriși in listele electorale definitive pentru alegerea Camera și a Senatului și cari s’au publicată încă de la 13 Septembre trecută, sunt invitați printr’acesta din partea Consiliului comunale, ca in cifrele însemnate mai josu, la ora 16 «1*- iliminatia, se se adune, spre a precede la alegerea deputaților și a senatorilor la aceste locale și anume: 1. Alegetorii colegiului I pentru adunare se voră întruni in dtuaile *» Octobre la loraliilu Arademici din colorea roșia, ca se alegá ună deputată. 2. Alegătorii colegiului II pentru adunare, se voră întruni in «luna «le 30 Octobre la localulu Alinisteriului Cultelor«! (casa Beizade Costache) lăngă antreulă grădinei Cișmeșiă colorea verde, ca se alega altă deputată. 3. Alegătorii Colegiului III pentru adunare se voră întruni in sstua de 31l Octobre in 3 secțiuni pe colori, adică: Secțiunea I din colorea roșia la ospețulu comunalii (Piața Ghica) unde este și biuroulă pdincipală. Secțiunea II din colorea galbenă la Ministeriulu Financeloru. Secțiunea III din colorea verde la ministeriului Culteloru. Secțiunea IV. culorea albastră la Monastirea Radu Voda. Secțiunea V. din culorea negru la Meda de fetero. 4. in casă d-lui St. Pancu pe Str. Moși (Târgu d’afară), care alega șese deputați ai orașului Bucuresci 4. Alegetorii colegiului I. pentru Senată se voră intruni In zua de 3 Roembre , in locaiulu Academiei culoarea roșia ca se alegá ună Senatoră din partea districtului. 5. Alegetorii colegiului II, pentru Senată, se voră intruni in dina de 4 Roembre in localulu ospelului comunale (Piața Ghica) ca se alegu ună Senatore din partea orașiului. 6. DD. Profesori ai Universităței din Bucuresci se voră intruni in dina de 5 Roembre in localulu Academiei ca se alega crastună Senatoră alesă dintre d-loră. Alegerile arătă pentru deputați câtă și pentru Senatori se voră face potrivită legei electorale și conformă articlului 46 până la 73 de la titlul VII, din acesta lege. SERVITIU TELEGRAFICU AKIU KRUIAUU1. Constantinopole 7. Insurecțiunea Candiană se póte considera ca sfârșită. 33 de capî Spahioțî s’au supusă. Supușii Eleni, compromiși în insurecțiune se întorcu în Grecia Rusia a consimțitu la emigrarea în Turcia a unei părți din poporațiunea Abasiană. (Circasia.) Tarres pașia s’a numită ăntâială Cambelană ală Sultanului. Ahiff pașia se va numi gubernatoreală Candiei. Marele viziră cere cu stăruință de la Sultanulă nouă concesiuni pentru creștini. Bucuresci “(!' Trei rânduri de întruniri, de comitate, de partite, au pusu, au adoptată și propună, colegiului alu treile din Capitale, candidații loru pentru Cameră. Publicămă astăzi.toate trece aceste recomăndărî; cea d’a treia este urmată de doua epistole a doui profesori cari declină responsabilitatea acelei alegeri. Se publică cuncă fără a face cea mai mică combatere, cea mai mică critică nici uneia din cele două liste opuse, făr’a combate nici chiar candidatura celora de la 2 Maiü. Dacă Capitalea aprobă sau desaprobă una din aceste liste, este bine, este în interesul generale ca cetățianii se se manifeste prin alegerea sau respingerea lor , alegerea colegiului Capitalei are tota deuna, și’n tote țerele, un mare însemnătate politică și d’aceaa, cetățianii Capitalei trebue asemeni ca totul deuna se manifeste limpede opiniunea lorii, credința loru, voinția loru. Ori ce situațiune, fiă chiaru rea căndă este lămurită cate mai puțina vetemâtorie. Cetățianii Capitalii suntu încă și mai liberi de cătri cel din judecie, de ori ce înrîurire amenințătorie. „Poporulu „romănu trebue totădeuna se-și a„ducă aminte că elű este liberă și prin „urmare respundetoriă de faptele și de „destinările séle.“ Acestü mare învețământă ce avemu rara fericire se ne vie ațu chiaru după înălțimea tronului, cetățianii capitalii au datorie mai multă chiaru de cătă toți ceilaiți, a dovedi că s’au priimită cu fericire, că sau înțelesă ș’a devenit a credulă loru. Tóte partitele au aci deplina libertate d’a se manifesta; nici unu pretest și de înrîurire silnică nu póte fi aci priimitu; se manifeste dară cetățianii Capitalii opiniunea loru în mare majoritate pentru una din aceste liste, dară pentru una singură, starete lămurită, fără șipăire, fără împărechiări nepotrivite, care din aceste liste represintă credințele politice ale comerciului, ale industriei, ale marii majorități a cetățianilor. Capitalii, și binele va fi însemnatQ, căci cunoscându-se bine voința tutulor, celelalte partite vor fi silite s’aplece capule, și guvernului va fi silitu se țiă uă bună socoteză, la noi ca pretutindine, de voința marii majoritati a cetățianilor. Capitali. PublicămQ mai ia vale unu articlu politicii și care ne interesezá d’a dreptulu, celu trcducemu dintr’unu tliariu Însemnatu din Berlin. Românii vorö vede, vădată mai multe, că străinii apretuesc cea-a ce amu dobânditu mai bine și mai multu decâte mult dintre noi. Străinii, amici și inimici, ne-au aretate adese și misiunea nóstră, și calea ce trebue se urmămu pentru a ne o putea împlini. Forele străine, și mai cu semă ale Rusiei, ne-au aretate fórte lămuritu cătți de multu dobendirămu de la 11 Fevruarie pîn’acumu, și „Qiaburu Naționale“ din Berlin ne arîtă adi și cea-a ce amö dobãnditu și ce trebue se facemu pentru a mentine și desvolta cea-a ce avemu, pentru a deveni, cea-a ce ne a trisú énsu și Napoleone III că trebue sa fimu. ..Gulevardulu Occidintelui.* K * Se luamŭ aminte, se ’ntelegemu și se lucrămu cu intelingintă, căci epoca în care trăimQ pe cStfi este de mare în bine p’atătu este de mare și ’n rec pentru toți cei mișei. Independința Belgică zice că Turcia stăruia a se pune în actul de recunoscere că „Principatele vor urma a face parte integrante din imperiulu otomani și că negociatorii principelui Carol, do. Sturza și Știrbeiu arű fi isbulitu a adăoga la acea fraie spre ai scăde asprimea, „în limitele preved ete de tratatulu de la Paris.“ piariulu din Berlin ne spune că ce ame dobêndite de la Turcia acumu, le datorimu principelui Garcia. Se spuneme și noi că nu este numai cumu dice Independința, ci s’a trecutu și „conformă capitulațiuniloră,a cea a ce este multu mai multe de câte cea-a ce ne-a recunoscută ensuși tratatulu de la Paris. Se mai adăogămQ încă că dreptulu d’a tăia monetâ ș’a da decoratiuni, compromise, perdule ca totule de Voda-Cuza, s’a redobânditu, pe călii scime, în tótu deplinetatea sea, conformö capitulațiuniloru, înlăturate precuma de Tratatulu de la Paris, și care ne recunoscu chiară dreptulu „d’a face pace și resbelă precumă vomă socoti de cuviință.“ Plecarea Măriei Sale pentru a visita Brăila și Galați, s’a amânată pe cătă ni se spune, pentru trei sau patru zile. Gazeta de Viena, în edițiunea de sera, spune că la 27, la Praga s’a făuă încercare de atentată în contra Imperatului Austriei. Faia oficiale spune că acesta încercare n’a fostă pré serioasă, căci pistolulă era mică și n’avea capsulă. Gelă care a făcută acesta încercare este ună lucrătoră. Papa a ținută două alocațiuni: în cea d’ăntâiă a protestată din noă contra nouelor lucruri în Italia, ș’a dechlarată că este gata a suferi mortea sau a căuta mă asilu pe una ferâmă străină. In a doua alocațiune a atacată pe Rusia că violeza concordatură de la 1849 și că tinde a destruge catolicismulă în Rusia și’n Polonia. întruniri electorali SOCIETATEA AMICILORU CONSTITUTIONEI Eri, la 26 Octobre, s’a ținută o adunare de alegători, în sala Slătinianu, convocată de Comitatul electorale ală Capitalii. In lipsa d-lui Generaliă Golescu, președintele Comitatului, Adunarea s’a președintă d. Tr. Lauriană. Comitatul, prin organulă d-loră Sim. Michălescu și G. Petrescu, dă dată sema de lucrările sale și au aretată opiniunea membrilor Comitatului, în privința candidațiloră Capitalii. Personele propuse de majoritatea Comitatului sunt: Pentru Cameră D. C. A. Cretulescu pentru Col. I Tr. A. Laurian pentru Col. II Colegiulö alű IV Gr. Serrurie. Pentru Senatu. D. C. Bosianu, Colegiule I. D. I. Bomba comerciante Col. II. După darea de semn a opiniunilor Comitatului, D-nui I. Fălcoianu, Radu Ionescu, I. Brătianu, și D. Serrurie au luatu pe răndu cuvéntule spre a areta Nicolae Golescu j1! £= Dumitru Brătianu ^ s, loan Brătianu , C. A. Rosetti a ^ T. Meedințianul ..g “ „ n . . .comersanți g . Dum. Culoglucu S3 FOSTIA ROMANULUI. AMORILE UNUI NOTARIU. 1) XI Dacă primesc« îndatorirea dumîtele, urmă Lulu, voiu face contrarîulu celei ce am promisa Fridei. N’o voiu face. Pre legea mea, erami într’uă posițiune forte încurcata, și posițiunea d-rei Lulu nu era mai plăcută. — M’am gândită, forte multu, îmi jise ea; trebue se me ducă la Berlin, și nu potă s’ajungii acolo, ce e de făcută ? Căci de sicură nu’ți voia lua banii dumitale. Avută atunci uă ideie minunată, care ar fi putută se’mî probeze de atunci că eramă născută pentru afaceri. — Ascultă, Lulu a mea Ii discuti, mi se pare că am găsită uă ideie care se ne scotá din astă încurcătură. Tu ai multe lucruri cu tine, în gemantanulu teu, în sacul o teu de nópte, sau chiaru în busunariului meu. Lucruri de cari n’ai avea îndată nevoie, sosindă la Berlin. Fă-te că’mi vine una din 1) Veijî numerile din 3, 4, 5, 7, 8, 24, 25 și 26 Octobre, aceste lucruri , eu î’tu voia lua la Dresda, și tu vei primi în schimbu banii ce ți trebuiască, și, căndă vei fi la Berlină, îmi vei trimite banii înapoi, atuncî 66, ’ti voîă trimite lucruri ce’mi vei fi vândută. Prin acesta chip« tu nu vei lipsi la giuramentuiu ce ai făcuta, și, de sicarii, tată va merge forte bine. — O bunulü Puff! striga Lulu. Cine s’ar fi putută gândi că una Puffi arătă de grosu ar putea avea pesce ideie arătă de bine ! Furtuna trecuse, veselia reveni, Lulu era încântată. — Bine, dară ce se’ți dau ore pentru învoiala nostra ? — Sei« eu ? — Mai antéru trebue sa facă banii ce ’mi vei da, și chiaru mai multă. — Mai multă nu,fi sam d-reî Lulu. — Dară celă puțină arătă, dise ea, fără asta jurământulăimea ar fi re) ținută. " , — Caută bine, îi diseră : n’a ceva care se nu’ți trebuiască,, sau chiară ce nu’ți place, sau ce te supera și cu care n’ai avea póte nimicit de făcută la Berlin, cu tóte c’ar vea predulă ce voie aci ? Ună asemene lucru trebue se cauți — Dacă gemantanulu meu ar fi aci, in locă d’a fi la bagagiu, amu deschide ș’amă vede , am multe lucruri în gemantanu. Scöcelă pucină de n’așă fi fostă arătă de prosta ca se rupă cheia în încuietorea sacului meu de nópte, a mă căuta în întru; am multe lucruri în bușunarie, ia se căutămă. Ea resturnă busunariele iei. Era în busunariuiuieînă mică oglindă, ună mică tocă cu farfece, degetariă și ace, castagnete a căroră vedere re intrigă fórte multă, și cu cari Lulu începu sejace, pentru mirarea mea dănțuindă pucin cu bradele iei mai multă de cătă cu piciorile în wagons, pentru a’mi areta la ce vervină, mai era ăncă și punga iei cu banii ce’tremeneau, ață și ace. De sicură d-ra Lulu, avea nevoie de tóte aste. Ea avea în celalaltă bușunariă batista iei, doue bucăți mari de sahară, mai multe migdale și ună bișcotă făcută fărâmături într’uă hărfie. Me încerca să se convingă pe d-raculu că sacharulă era tocmai aceaa ce voiamă, pentru că’mî plăcea multă, și că ori ce lucru costă prețiulu ce’i dă celă care’să doresce, însă Lulu mi-aruncă uă privire atătă deaspru, în cătu căutaru se în storcă propunerea mea în glumă. Bucata de sahară o făcuse se găndescu la d-ra Cocota care fusese forte uitată, cu tóte că rîsese și făcuse „ha! ha!u de mai multe ori în timpulu scenei nóstre cea mare, cu a propositură ce deosibesce pe ființele ce nu se găndescă de cătu la afacerile lor. Insă utăndu-se la bucata de sahară d-ra Lulu deveni d’uă dată atătă de gânditore, în cătă vedură bine că ceva straordinariă se petrecea în creierii iei. — Da vorbesce, îi diseră. — Nu, ce găndescă nu e încă destulă de lămurită în capulu mea; căndă se va lămuri, căndă voi vedea că e cu putință, ți-o voin dice. — Acésta e pre bine, pré bine, dise ea în fine cu tóte că mai ântâre acesta trebue se-mi facă multă nemulțumire. Insă tu ai se vedi că, din mai multe cause, trebue se facemă ce găndescă. Ascultăme bine, domnule Puff. 1. Suntă îngrijită pentru ceva. D-ra Cocota mi s’arată la Bruxelles, și iubesc« pe d-ra Cocota: credă chiară că n’așă putea trăi fără ea, însămi aducă aminte că domna nu póte suferi pe papagali; dacă m’ară vedea sosindă cu Cocota, fără se fiă prevenită de nimica, ea este capabile d’a n’o primi, d’aî face reă, sau d’a o da la cineva cu cine d-ra Cocota, care nu mă iubesc, de cătă pe mine, ar avea uă viață forte nefericită. Ei bine f éra ce avemă se facemă. Mai ântâiu d-ra Cocota costă mulți bani, și, astăfelă voiă fi linișcită pentru datoria mea. Eö mé voiă face că’ți vendu pe d-ra Cocota, ș’o vei duce la Dresda; o sei pre bună și le vei îngriji de ea, suntă sigură. Căndă vei sosi la Dresda, vei merge la mătușia mea, c’vă seri-