Romanulu, decembrie 1866 (Anul 10)
1866-12-03
ROMANULUI DECK WE HE. tionară modestă și pacínica, a trece încetă și cu greutate diferitele trepte ale erarhieî, ai devenitu la noiuă greșală, uă dovadă chiară de pucină inteligință. Voesci se -ți faci cariera repede și se ai dreptulu a aspira de îndată la deputăție și la funcțiunile cele mai înalte, voesci se fii considerată și menajată suptă tóte guvernele, se’ți rotunjesci moșia, décá din întîmplare ai vreunu petică, în paguba veciniloru ? devin’o primejdiosă, și ’f—ați dreptă firmă era unu scapă liberalistu. Eră talismanulă. Din diua aceia devii unu omă importantă. Personele cele mai susă puse te salută pînă la pământă; calea onoriloru ’ți e deschisă, și nu e favare care se se refuze spre a dobîndi în schimbă unu surîsă, uă strânzere de mănă și căte vă dată numai tăcerea ! Ce se ne mai mirămă, după acesta, daca uni omeni cari facă profesiune de a fi „primejdios!,“ ajungă daparte profesiunea e așa de lucrativă. Cedeți-me, d-loră, a fi onestă a ajuns în România a fi vitiosu, căci nimeni, nimeni nu mai găsesce interesulă sau a fi ! Dați’mi voe a ve cita unu faptă, unu singură faptă, care deși nu e contimporană, este însă destulă de caracteristică spre a vă da măsura acestui adevără. Era vorba de alegerea unui domnă după Convențiunea încheiată la Paris. Ună personaiă politică, pe care verceră vrea nu lă numi, ia lista deputaților, și cercetănd-o cu atențiune beagă de semă că între aceștia numără mai mulți amici, îndată fruntea lui se însemină și, chemăndu pe unul din aceștia, se încurcă ală distincta de a da votul ă sau unuia din inemicii sei personali. Sciți care a fostă respunsulă acestuia? — Stima și simpatiele mele ’ți sunt fi asigurate; scii pe lăngă acestea cătă recunoscință ’ți datorescă; recunoscă și că că candidatulă de care ’mi vorbesc este sufletulă celă mai negru dară tocmai de aceea, este ună omă „primejdios«.“ Déca ’ți voiă da votulă mea și elă cu tóte acestea va ajunga la putere, nu se va alege prafulă de neamă din neamul meu; déca din contra votă vota pentru elă și isbenda va fi a d—télé sciu câtă este de preptă, n’am dorit a me teme nici de resbunare nici de presiune.— Voiă vota prin urmare pentru adversarulă d-tale! Ce diceți de acestă raționamentă? și ce s’ar întîmpla décâtă mare parte a națiunei l-ar adopta ? Credeți-me, anarhia e în spirite și îndoiala în inime. De aceea, o mai repetă, aci nu e vorba numai de invalidarea unei alegeri, este vorba se nu consacramu ună precedentă care e de natură a descuragia pe ómenii onești, a compromite libertățile nostre publice și a transforma eoligiurile electorale într’un arenă de gladiatori. Vă dată cestiunea ridicată la acesta înălțime, nue simplă în stare a fi mai multă imparțială, a fi chiară indulgente ’n ceea ce privesce personele. Nu voiu vorbi nici de iregularități, nici de violațiuni flagrante ale legei, nu voiu vorbi nici de listă simulată (economicesa), nici de înrîurirea și intervenirea pe fapiă și fără sfială a agenților municipali; nu voiu vorbi nici de primarii aduși la Bucureșci, nici de proclamațiuni incendiare; nu voiă <face nimică din tóte acestea, deși am măna plină de dovedi. Ceea ce impută că acestoră alegeri, este că ele suntă rodulă unoră violențe materiale, că bande disciplinate și înregimentate cu petre și ciomege împiedicaă, prin amenințările și lovirile lor, intrarea alegătorilorü de opiniunea opusă; ei la ună semnală dată făceau erupțiune în locală, espulsaă cu furie pe alegători, instalaă ună biurcă complesentă și luau cu asaltă mandatură ce încrederea publică l’ilă refusa. Acesta, d-loră, s’a întimplat mai alesă la col. III unde delegații ce venise a’și exersa dreptulă au fostă expulși cu grămada și unii maltratați chiară pînă la sânge. Am audită ómeni apatici, ómeni ce n’au nici opiniuni, nici inimă, cari mulțumiți de a găsi și ei mă adăpostă câtă de mică la umbra unei popularități meșteșugite, cari mulțumiți de fărâmăturile ce li se arunca, privescă cu mă ochiu nepăsătorii și de dispreță pe ómenii de inițiativă, pe ómenii ce se agită; iamă audită întrebându-ne ce căutămă în acelă vârtejă. Respunsul nostru e simplu, esersamă dreptulu nostru de mandatari, îndepliniamă uă datorie de cetățeiă. Dacă acesta e dă greșită în România, ne vomă mângâia cu idea că acesta este ună actă meritoriu aiurea. „Nu se póte dice, observă d. Tocqueville,într’un chip absolut și general „că cea mai mare primejdie în «zilele „nóstre ar fi licența sau tirania, anarhia sau despotismulă, unulă și altuia „este asemenea de temută și pote eși „cu înlesnire din una și aceași causa, „care este optia generală, rolulă individualismului, este acestă apatie care „face că în diua unde puterea executivă afună ceva puteri, este în stare „a oprima și că a doua di cândă ună „altă partidă pote pune trei—<Jeci de óameni în linie de bătae, acesta este asemenea îa stare de a oprima. „Nici unulă, nici altulü neputândă „întemeia nimică de dăinuitoră, ceea ce ,,’i face a isbuti cu înlesnire,’i opresce „de a isbuti multă timpă; ei se înalță „fiindă că nimică nu le resistă, și „cadă fiindă că nu’i susține. Aceea „deja ce este importantă de conbatură „este mai puțină anarhia și despotismulă decâtă apatia care pate crea „indeferentă una sau alta.“ Alexis Tocqueville. De la democrație en Amerique „14-eme edit. tom. 3 eme. Note a la „pag. 525, Si se nu ’și «jică cineva: acesta s’a întâmplată lui Costache Chica, lui Nicolae Blaremberg cari póte nu suntă simpatici tuturoră. Acesta vi se póte întâmplă măne d-v. ce sunteți miniștri cândă nu veți mai sta pe aceste bănci; acesta vi se póte întâmpla d-v. ce credeți a fi astăzi conducătorii mulțimea, în diua unde altulă mai dibaci lingușindă patime și mai rele decâtă cele ațîțate, se vor înălța pe ruinele d-v. și ale țărei. Nu uitați că ce s’a făcută astă iji pentru d-vóstră, mă guvernă de rea credință o póte face mâne în contra d-v. în contra nóstra tutuloră! N’ar avea pentru*acesta de câtă a’și travesti gândarmii. Cedice Senec despre omă, acestă principiă de solidaritate universală se póte aplica mai alesă cetățeniloră. „Omulă, ijbce elă undeva, trebue se privesc lumea ca comuna locuință a neamului omenescu. Totă ce ve«fî e mulă; suntemă membri unui mare corpă. Societatea se asemănă cu uă boltă care nu se susține de cătu prin sprijinulu mutualu și agregatiunea părtiloru séle.“ Senec Erust 96. Am făgăduită, d-loru, a fi mai mult de câtă moderată, chiară indulgentă pentru persóne, de acea voiu lăsa acostă grijă d-loră I. Brătianu si C.A. Rosetti. Eră ce isipeaă d-lorfi Intr’uă proclamațiune acumă câți-va ani: „Cea d’ântâiă și mai neapărată trebuință este de a îngriji ca nu cumva se se turbure câtuși de pucină liniștea publică; căci cea mai mică neorânduila, ar putea se ne ducă dreptă la anarhie și din anarcie nimica nu póte eși de câtă drăși celu mai cumplitu și mai grosavu despotismu. Așa déré înțelegeți frațiloră, că numai vrăjmașii binelui obștescă, numai acei cari dorescă și voescă Intorcerea tiraniei, numai aceia se bucură de anarhie, numai din șiî aă interesă a provoca „adunări turburatóre“ și urmări nelegiuite, deci feriți-vâ, frațilorâ, de dînșii și se nu cădeți în cursele loru. „Cunosceți că ei suntă cei mai mari vrăjmași ai revoluțiunei“ și dați mâna guvernului ca se potă stăvili relele loră uneltiri. „Guvernulă vremelnică către cetățenii Bucuresciului. „Contra-semnați, I. C. Brătianu și G. A. Rosetti.“ Se ne mai acuse cineva dupe acesta că noi cari ceremă, condamnând tóte escesele de asemene natură, suntemă inamicii libertăței! S’apoi ce este libertatea, de nu emulațiunea în vederea binelui, de nu concurența, și cine are a câștiga la concurență de un adevăratulă merită. Nimeni nu pate iubi mai sinceră fi libertatea, nimeni nu e mai interesată la conservarea ei decâtă inteligința și probitatea. Cela pucină, pînă la dovadă de contraria, presumțiunea e în favorea loră. Dară se mai invocă vâdată autoritatea d-lui Rosetti spre a respunde la prejudecăți de uă altă natură. „Am audită, observă d-lui, că mai suntă ómeni cari criticară acelă articolă și pe celăaltă prin care chiamămă pe Dimitrie Ghica în brațele patriei gele, — și ’i întrebă: a fi română, a fi onestă, a fi virtuosă, este a fi nedreptă? Ce? trebue, care ne ardanai patrioți, se ucidemă pe toți acei ce se numescă nobili? Ce? A fi republicană este se ucidemă pe toți acei ce se numiră nobili? Ce? A fi republicană este să ucidemă pe toți nobilii, se nu damă fiecăruia ceea ce i se cuvine, saă se ne ascundemă opiniunile nóstre de frică se nu se supere D. Nicolae sau D. lon? Ce? De frică se in «jică că acumă că D N. m’a criticată de vr’ua patimă ce are asupră~ml sau asupra d-lui Ghica ? Adeca acestea sunt ă condițiile patriotismului și ale libertăței, că o declară, șî nu mĕ sfiescă de nimeni, e declară că nu suntă patriotă, că nu suntă republicană, că nu suntă nici onestă măcaru, nu nu suntă nimică din acestea, nu suntă Română cu acésta condițiune lașă, nu suntă liberală cu acésta condițiune despotică și declară că voiă aplauda și stima pe mă tălhară chiară deca în cugetulă meă voiă crede că elă o merită . . „Așa déja o mai repetă că nici uă putere, nici chiar d a aceea a poporului, nu mé va putea face seral ascundă opiniunile și, o mai frică și acumă, că D Herăscu a făcută că te am disă, și că credă încă că D. Dimitrie Ghica este multă mai capabilă și mai patriotă de cătă D. Nicolae N. : „C. A. Rosetti. (A vechea Pruncuță Română No. 16, Mariță, 20 iulie 1848.)“ Etă mari adeveruri, eta nobile cuvinte pe cari cineva nu le póte îndestulă reaminti și cari pronunciate la acea epocă suntă cele mai frumóse titluri de glorie pentru ună omă, și cu aceste cuvinte ne vomă sluji și noi spre a vestedi actele de cariamu vorbită, deplorabilele tendințe ce ne manifestă ! Me resumă și dică: Acolo unde nu’i rațiune, acolo unde nu’i voință nu pate fi elecțiune. Spre a se asigura libertatea alegerilor, trebuiesc o asigurată liberulă arbitru ală alegătoriloră și acestă scopă nu póte fi ajunsă decâtă căndă vomă preserva pe aceste și de corupțiune și de intimidare. Nu’i doră destulă ca înrîurirea și presiunea guvernamentală se fie înlăturatemai trebue asigurată și liniștea și securitatea ln alegeri. Autoritatea a abdicată în favorea națiunei, n’a abdicată în favorea nici unui individ, nici unui partidă. Legea a voită se consfințescă libertatea în alegeri, nu se substitue înrturirea și presiunea morală a guvernului, violențele materiale ale cărora oameni îndrăsneți. Acea Unisce, acea securitate de careamă vorbită, a lipsită cu desăvirșire în alegerile acestoră două colegiuri, este tezorea care a domnită și violența care a făcută restulă! A consacra dejSuă asemenea alegere, este a arunca índouiala și spaimă in spirite. Deja se scie că alegătoriloră le-aă fostă frică! Se va adăoga că dacă și Adimarele fi va frică panica va câștiga tribunalele, panica va deveni generală, și peste pucină chiară cetățenii cel mai curagioși, cei mai devotați binelui publică, desgustați nu vor mai căuta chiară de câtă ună cobaleță uitată spre a odihni capulă soră obosită de atâtea lupte sterpe! D-soră, amă suită treptele acestei tribune are oumă emoționată, le coboră cu ună picioră sigură și cu inima întărită , căci consciința îmi spune, că ’mi-am îndeplinită până le capetă datoria de cetățiană, datoria de mandatară ală națiune!! Și este oă glorie a lui treptele acestei tribune, de vreme ce cineva pute muri chiară pentru adeverurile proclamate din înălțimea ei!... (aplause prelungite.) (Monitorul) (Va urma.) Misiunea d-lui ministru, emisă prin meniționatură referată, Decide: Toți omenii liberați din serviciul militară, preventți în jurnalul consiliului din 7 Octombre 1864, se se împroprietărescă pe domeniile Statului, conformă art. 6 din legea rurală. Disposițiile cuprinse prin jurnalul de fadă, se vor aduce întru îndeplinire de către d-nii miniștri de interne și de finanțe: Ion Ghica, N, Heralamb, I. Cantacózino, Ión Strat, G. Stirbey, D. Slurza, P. Mavrogeni. Se citesce disulă proiectă în întregulă sex, după aceea se procede la votarea lui pe articole, dupe orecari modificări făcute unora articole, consiliul adoptă acelă proiectă, și decide a se înainta onor. Direcțiuni Generale a serviciului Sanitară, după cerere. Ședința se ridică la 4 ore. CONSILIULU MINIȘTRILOR. Jumulii. Astăzi, în 26 Noembre 1866, consiliată de miniștri cerpetăndă referatură cu No. 24,986, prin care D, ministru de interne, arăta imposibilitatea ce se întâmpină, întru esecutarea disposițiunilor cuprinse în jurnalul consiliului din 7 Octombre, anulă trecută 1864, în privința împropretărei sătenilor, care la promulgarea legei rurale se afla d in serviciul militară, fiindă că aplicația aceloră disposițiî, ar provoca modificarea tuturoră bonurilor rurale, liberate proprietariloră, precumă numai pucină și a delimitațiloră făcute pe facia pămîntului; Consiliul ă, unindu-se în totulu cu C PARTEA COMUNALE. agasa........ sag ........issssbos ji . . . CONSILIULU DE HYGIENA PUBLICA SI SALUBRITATE. Ședința 31, Marți 1b Noembre 1866 Sub-președința d-lui Dr. Iatropolu. Presenți : D. Dr. Comboti. — „ Georganta. — „ Keresztény. — n Vignali. — „ Schrom. Ședința începe la 2 */4 ore după araîadă. Procesulă verbală ale ședinței din urmă se citesce și se aprobă. D. Dr. Georganta, luăndă cuvântul« dice, că suntă câteva bile de căndă a primită uă circulariă a d-lui Medică Șefă, prin care este invitate a da și d-lui ajutoră Medicului vaccinatoră, ca să se operese vacinarea mai repede, ne avândă midoace suficientei fisură Doctor«, d. Georganta dar, cere esplicațiuni cum care se urmesc într’acesta, trebue adică a merge prin celore se strângă copii saă a sta la comisiune se va eiBesc pe cei ce i se voră aduce, aeci de va fi în celă d’ântâiă casă, d-loră, nu voră putea face aceste din causa celorlalte ocupațiuni ale postului d-loră, neprisosindu-le timpă, oră a altoi la comisie, acesta deși ar face-o însa orâș! este greu, căci și acumă, și în trecută părinții nu aducă copii și cu mare greutate mai înainte abia se altoină de felceri pe acasă sub privegherea d-loră. D. Dr. Iatropolu, reupwéindu d-lui Dr. Georgantacheu, o& cererea colenă făcută prin circulara d-sală, are de scopă órecari înlesniri ce voră face Medicală vaccinatoră în fada epidemiei versatului, cea începută în Capitală și pentru a evita măreă ce s’ar putea Întinde, avândă în vedere că Mediculă vacinatoră singură în capitală și în facia unei epidemii n’ar putea preîntâmpina tóte cazurile, căci este cunoscută că părinții din prejudecata ce și-aă făcută In contra vacinărei, neglijă și mai alesă iarna nu voescă cu nici ună cupă a aduce copii se se vapinesc, cu tóte publicațiile și mesujele luate; unii sub diferite proteeste, iar alții sub acelea că n’aă destule miij’lace a face caldă și că se temă ca se nu le racescu copii; spre acestă sfârșită, d„ Iatropolit pune în vederea consiliului și raporturile ce a priimită din partea medicului vaccinatoră, în acestă privință, din care se vede că No. copriloră vaccinați este forte mică. D. Iatropolu dar termină «jicândă că de aceea a rugată pe d-nii Medici de culori cari fiindă în relațiuni cu comisarii polițienesc! pe câtă se va putea duce înlesnirile ce li se voră face, se vacinesc și d-loră copii provisoriă cătăva timpă câtă va ține epidemia vărsatului, și că d-lui va invita pe Mediculă vaccinatoră ca, în acesta situațiă se merge chiar prin case a vaccina pe cătă ’să va erta mid’lecole. D. Dr. Combozi spre întâmpinarea celoru de mai susă, prezintă și d-sa ună raportă în cestiunea vaccinărei, care raportă citindu-se, se vede că, cu tote că acumă este ună medică specială pentru vacinare, d-lui însă n’a cruțată, oricăndă de la acesta, constatăndu No. de 463, de copii altoiți de d-sea în anul acesta. Consiliulă ia actă de acesta comunicare. Dupe acesta se pune în vederea consiliului proiectulu elaborată de comisiunea numită pentru înființarea unei Morgfee în capitală. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. La 13 din curenta lună Decembre, fiindă a se vinde prin licitațiune în localul Primăriei, o cantitate pînă la trei stînjeni lemne ce s’a adunată din tăerea și rotunzirea arboriloră cimitiriului Șerban-Vodă, cu ocasiunea delimitărei petecelor și mormintelor d’acolo, sub scrisură publică acesta spre sciința tutuloră ca doritorii d’a cumpara arătata «entitate de lemne, se viă la Primărie în arătata ții pe la amedi pentru concurență. P. Primară C. Lapati. No. 13,444, 1866 Decembre 3. Conformă decisiunii consiliului Comunală în ședința de la 21 Noembre 1866, relativă la darea cu întreprindere a pavarei stradelor a capitalei Intr’ună modă mai sistematică, sub-scrisură publică spre sciința tutuloră ca, cei ce voră fi doritori d’a se angaja cu asemenea lucrări, se, presinte Primăriei celă multă pînă la 3 Ianuarie 1867 arătă condițiunile d-loră cătă și garanțiile ce potă depune pentru asecurarea contractelor, ce s’ar încheia cu d-loră pentru asemenea lucrări. No. 13,439, 1866 Decembre 3. După cererea făcută de doi. Epitropi ai bisericei Bradu din suburbia Staicu, aprobată acestă cerere de onor, ministeră de Interne și încuviințată de Măria Sea Domnitorele, urmăndu a se vinde prin licitațiune mălocă virană proprietatea să mi biserici din suburbia Udricani, strada Lucaci și care se învecinesce cu d. George Bălan și lancu Săulescu vis-a-vis de d. Petrache Zarafulu în întinderea ce se vede. subsemnatură amotărîtă «jiua de 4 Februariă anulă viitoră 1867. DD. doritori se voră presintă la Primăria în arăta di la 12 ore spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea asupra aceloră ce va oferi prețura celă mai avantagiosă pentru biserică. P. Primară Ant. I. Arion. Op. 13,454, 1966 Dec. 3. Declarațiuni de căsătorie făcute înaintea d-lui oficeră ală stării civile din circumscripția 1 de la 19—26 Noem. D. Ghiță Ionescu, argintară din sud. Serbonă Vodă cu d-ra Marița născută loan brașovenu din sud. Oboru Noe. D. Solomon Lobel, mămularii, cu d-ra Friman Ambi, sub. Curtea Vocre. Idemn din circumsrripțiunea a V-a dela 21—27 Noembre 1866. D. Vasile Istrate Stephan, ort. plugară din sub. Delea Veche, cu d-ra Mina sin Ilie Velicu ort. din suburbia Popa Nanu. D. Vasile sin Vlad Cojocaru ort. precupeță văduva din sub. Popa Sare cu d-na Anica Petrache Niculescu, ort văduvă din trisa suburbie. D. Enache sin Necșiu Vlad őrt, din sub. Iancu cu d-ra Irina din Dumitru Iotari, ort. din sud. Isvorulu-Nou. D. Stephan G. Russe ort. comerciantă din sub. Lucaci, văduvă de adoua socră cu d-ra Maria Petrescu ort. din sub. Olari. D. Petre Stoian Catrinescu, ort. vizitiu din sub. Mântuleasa cu d na Eva Adam, ort. din sud. Ractivanu colorea Roșie. TEATRE. Teatru Româna (teatru celă mare) Marți la 6 Decembre. 33,333 DE FRANCI 33 DE CENTIMI PE !?1, 00- mediă-vodevilă în 3 acte. Rolurile principale sunt jucate de d-nii Mille, I. Vlădicescu și de d-nele Constantinescu și Fr. Sarandi. — Intre acte JUCATA, clanță naționale esecutată de d. Moceanu și d-ra Vitalii. Compania Dramatică (sala Bessel) Mercur la 7 Decembre. NEVASTA TREBUE SE’ȘI URMEZE BĂRBATU, comedie într’ună acta tradusă de d-na Pascaly. VOINICOSU și FRICOSU, comedie în 3 acte, de la Teatru Imperială „Odeon,“ tradusă de d. Pascaly.