Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)

1867-01-14

din plasa Ialomița județul« Dîmbovița precum­ și in alte districte: Pentru aceste considerente sub­scrișii: In fața calamităței ce bănuue o ma­re parte a populațiunei țerei, propu­nem« ca de urgență onor. Adunare cu d-ni miniștri se se ocupe de mici’la­­cele necesarii pentru înHmpinarea a­­cestei mari lipse în ori­ce parte a țe­rei se va constata că există, și pentru a nu suferi din acesta chiar o recolta care promite cele mai bune resultate. M. C. Atanasiu, P. Gradistanu, R. S. Campiniu, N. M­­oscu, D. Culoglu, Al. Sihlanu, C. Filitti Arbore, G. Cuezo­­vici, Forescu, Hasnașu, G. Brăteanu, C. Vrabiescu, Tătăranu, C. Mihăescu, Dr. A. Fetu, M. Vladimirescu, V. Ma­resii, D. P. Pruncu­, I. Filiu, Valeanu, C. A. Rosetti, Preotu N. Iochimescu, G. Magheru, C. Christescu, Cracu­. ROMANELU 14 IANUARIE. TRANSILVAN­A. Doct. I. Rațiu a presintată Impera­­tului Fr. Iosefu, petițiunea Romănilorii. Primindu -o Impăratură a respunsn: „Contezii pe credința d-vóstră și în viitoriu; eră dorințele și cererile romăni­­lorü le vom­­ considera aco petițiunea. 10 Maiestate ces­ regia, prea grațiase Im­ o­perate și Dómne­­u De căndă Maiestatea vóstru ces­ re­­r, gâscă apostolică ați bine voită a emite „ prea nalta patentă din 20 Septembre g 1866, s’aă petrecută evenimente fórte ai i­­portante, în cătă­va și fatale. Prin același locuitorii marelui Principală ală c Transilvaniei încă aă fostă atinși în ai mare grabă, respective aă avută și ei t­­a suferi împreună. ți Intr’acea trebila acestei țeri au su­ 8t ferită o prefacere atătă de esențială, gi în cătă partea cea mai mare a locui­­tă­toriloră Transilvaniei simple în sine­ și j­una impulsă de a-și aduce prea umi­­­­litele sale dorințe și rugăm­inți din zioă 0 la piciorele tronului Maiestății vóstre, j și a cere totu uă dotă prea Induratul» s, ajutoriu. și Dup’acea însă dieta transilvană în­­ vigorea prea înaltului rescriptă alu­­i Maiestății Vóstre din 1 Septembre 1865 a fu desfăcută, după ce represintanțiele ți comitatelor», districtelor», cumă și ale «( scaunelor» secuesci nu se adună nici după usură observată pănă la anul ă p 1848, nici în consunetă cu prea înal­­t­ta încuviințată constituțiune municipală e provisoriă din 27 Noemvre, și 12 De­­c­­emvre 1861, și nici măcară Intru în­ ș­țelesul ă instrucțiunii din anulă 1865;­­ dupe ce în fine nici de «a­mintrea nu a este ertatu a se aduna vre u ă altă re­­presentanțiă ce ar fi autorisată de s ^ subșterne rugăminți și greuminte co­ a­mune, — asta a mai remasu încă numai p min’loculu de a cuteza se ne apropiem» ^ de tronulă Maiestății Vóstre cu rugă­ [­mintele nostru privitóre la binele țeril­e pe cale privată.­­ Spre acesta scapă prea umiliți sub­­t scrișii au fostă cercați și provocați de­­ către 1493 locuitorii din Transilvania , toți cunoscetori de carte, subscriși în 1­37 plenipotenție, pentru că se sub­­t sterilem» Maiestății vóstre în rumeie­a acelora și în supunere omagială, a­­­­­cesta prea umilita rugăminte. ( I. Maiestatea vóstra se ve îndurați prea grațiosă „a conserva referințiele­­ „de dreptă publică ale marelui Princi­­p „pază alu Transilvaniei către corona­nn- a „gurăscă a Maiestăți! vóstre în const­­i „neță cu diploma Leopoldină, cu sanc­țiunea pragmatică și cu ală VI-le ar­­­ticlu de lege din anulă 1791, dră la „articlule I de lege din anulă 1848­­ Jos­" „pre uniunea sau mai bine totala fu­­­siune a Transilvaniei cu Ungaria a de­­a nega prea înalta sancțiune.“ Maiestatea vóstru ! Credincioșii sub­­scriși, cumă și comitenții soră cred» că nu greșiescă, dacă cutdză a sus­ținea, că convicțiunea cea mai întinsă în al­ră, cea mai maturâ și mai afundă înrădăcinată la majoritatea cea mai prea cumpanitare a locuitorilor» Transilva­niei este, cumă c^ contopirea aceste!] 'j măre Principatu__a__rigatul» Ungariei ar fi tocmai pe atâta de fatală pentru L monarchiî, pe cătu ar fi ea de ruină­^ tare pentru pururea credinciósa națiu­ne romăn­e^cX^Tral­ursai de opta­spre­­zece ani întregi arătă națiunea—romă­­nască, câtă și cea săsască își respi­­cară acesta convicțiune fórte desă și în mod nu­Tceia mai vede­rată. Maiestatea vóstra! Românii Transil­vaniei suntu o națiune ofiosită în cârpă de mai multe vecuri prin suferințele­­ cele mai aspre; el își păstrază cu cre­­­­dința suveniriie și convicțiunile sale ș politice, în cătă tocmai și pe unde n­­i se precurmă firul» istoriei, unii instinct» i politică sănătosu tomu nu’i părăsesce. , Noțiunea romănescă nici acuma nu­­ se încrede la opiniunile politice și na­­ț­ionale predomnitore în Ungaria. Ro­mânii voiescu a remedie pentru tóte­­ timpurile în Transilvania și în monar­chia austriacă, era unguri la nici ană și £ casă nu voiescu a­ se face. , Spiritul­ și coprinsulă articulitorii de lege decretați la 1848 în Ungaria, f­ancă este de o natură, pentru că din pasă g n pasă se produce sac desaprobare cate­ e­gorică, sau cea mai mare neîncredere o cumă și materia bogată de neî ndesti­­n­are, ură, persecuțiune și ruina. Locul» i de frunte nu ocupă în acasta privință articulel III, V, VI, VII, XVI și XVIII. J Demersul» de tóté­­ filele alu lucru­ fl riloru au trebuită din nefericire se în­­­­târesce, au și întărite pe națiunea ro­mâniascá In susă areptata sea aversiune. ,, j *e lăngă afaceri generale mai suntu r în ori­care stată și țară, ăncă și altele » speciale, precum» cetățienesci, națio­­­­­nale, confesionale, chiar» și locale, * cari suntă îndreptățite a’și ave Indic­­a tă pe reprezentanții lor­ de speciali­ ■­tate și profesiune. In Ungaria însă din­­ ori­care cestiune publică se face câte dj­uă cestiune strînsă națională. j In tóte cercurile electorale, în care­­ românii între alte Irapregiurări pe lăngă r­una decursă păciurii ale actuluĭ de a- i cere ară fi fostă siguri de majoritate absolută, el aă Întâlnită resistinția cea mai cerbicosa, lucru atăta, cătă ori­unde si candidații de naționalitate română nu 1 aă putută fi respinși cu mijlocele usi­ f tate, s’vă depărtată prin aplicarea for­ r­­ței brutele. Numerósele exemple căte­­ se reducă la asemenea cazuri în cari li se aplică puterea crudă in actul­ elec­torală, se află păstrate atătă în actele si de cercetare, cătă și în protoealele c dietei ungurene. In anulă 1861 s ’ar fi omorîtă în modulă acesta la alegerile­­ din Lipova, Mezö-Kövesd,Bőzing, un­ ji­sprezece români, era alți două­zeci și trei rom­ăni au fost­ greu răniți și­­ mai mulți alții bătuți înfricoșată. Pe­­ timpul» actelor» electorale din tomna­­l anului 1865 în cercurile Drezsdorf, SUA,iar o*assna fuseră s­tocați pe marte, sau împușcați nouă ro­­­­mani, între cari și unii preoțe, era alți peste 150 au fostă răniți sau prin puș­­i caturi séu în altă modă schilovu­l. Aici s este prea de însemnată împregiurarea, « ca arătă funcționarii comitatelor», cătă » și comitetele electorale Îngrijesc» re­­­­gulată, pentru că mai nainte de celulă a alegerii se se ia de la români ardă și 8 betiele pe care el după străvechea liră P datină le purta la drum», după care e apoi partita contrariă se repede asu­l?1 pre soră mai cu semn din căte ună 8 dose scc din căte o curte ascunsă. 1 Din acestea se póte explica ușioră, ț cumă că între 377 membri­ ai casei ‘ deputaților» din ungaria pentru nai­v mult« de 1,800,000 suflete de națio­nalitate românesca locuitóre în Bana» ș­i, în căte-va comitate ale Ungarie­i proprie, numai vre­aă 19 deputați sa­u putută alege. Etă însă că asemene­­a acte de alegere își aflară și în anul le mântuirii 1866 aperator l încă și î­n dieta de la Pesta­­ și Deci, pre căndu partita unionistă sa fie mai bine funionistă lucra din resputerat, pentru formala turnare a marelui Prin-ci­cipată alu Transilvaniei, sau vorbindi-i mai dreptă, pentru cucerirea aceteiași prin Ungaria, aceeași partită este toto vădată prea determinată a pregăti cul­tate putinciosele midilóce total­a diso­­luțiune sau desființare a naționii româ­­­nescî. Uă partită pre­ care susține, ca déca s’ar concede nimicirea autonomiei Tran­silvaniei, atunci cerbicósa repuenen­­ție a partitei dualistice în contra ne­cesității absolute de a se consolida I monarchia, ar mai relăsa. Prea credîn­ I­cioșii sub-scrișî cumă și comitenții loru­­ kidrăsnescă a fi în acesta privință de ■­uă părere cu totul» opusă. Istoria ce­­li­tori 180 ani din urmă, era mai vîr­­s­tosă cea din an. 1848/9 M-aă mai în­­ț­tărită în acésta opiniiune a loru. Deci, ■un loeu dea susțin" cu un singură es­­■­ presiune nimicirea autonomiei Tran­­­silvănîei, care în celă mai bună casă ■ n’ar avea nici bună scapă, sub­semna­­­ții prea­ plecați și comitenții loră în- i­drăsnescă mai virtosă a se ruga cu profundă umilință ca: H. Intru înțelesulu prea’naltei diplo­­m­­­e din 20 Oct. 1860 și în consunetă cu augustul» cuvente de îronă alü Ma­iestății Vóstre din 1 Iuliui 1863 și ci prea umilita adresă dietală substernud­ după aceea, Maiestatea Vóstrá se va indurați ,,a sancționa legea electorale „votată de către dieta Transilvană în „a. 1864 și apoi a demanda alegerile „pentru oă nouă dietă a Transilvaniei.“ Partita fusionistă produsese greși­­care temeiuri părute în contra justeții și ecutații nouei legi electorale tran­silvane anume cu privire la censul» de optă fiorini v. a. împreună cu tacla cupului, aceleași însă au fostă re’s­­frănte la diferite ocasiuni pe deplină și cu nă logică ne’nvinsâ. Cunoscută este, ca în alte țerî multă mai bogate decătă e Transilvania, censulă electo­rală este numai a fi. Déca ar avea a relausi ca vro­uă națiune sée clasa de popotă cevași în contra legii electo­rale transilvane votate în an. 1864, apoi aceea ar­ pută fi după dreptate numai națiunea românască. Tóte cele­lalte noțiuni și confesiuni sunt» prin­­ acea lege multă mai favorate decătă români­, cărora după aceiași abia li se vină deputați mai mulți decătă na­țiunii săseșci constatatare din 180 mii suflete. Totuși românii liberi asta-dată de ori­ce cuget« reservată egoistic» , inspirați de adeverata iubire de pace și numai pentru ca țara se scape uă o dată din acastă nemișcare­a lăsată spre danna sa din dreptul» se» , așteptând» de la viitor», ca cele­lalte națiuni se recunosc și aceia ce e dreptă și eoi­­tabilă. Maiestate! Daca înaintarea și pros­peritatea Transilvaniei ar fi condițio­nată încă și pe viitoră de la regula­re» referințelor» de Stată ale Unga­riei, atunci ruina totale a acestei țeri și altmintrea fórte greu cercată să ară putea considera ca sigură. Intru a­­deveră că Transilvania nu mai póte aștepta. Acesta țară a scăpătată arătă de reă, incătă nimeni nu se mai pute mira, décâ de ecs. foile publice ma­­giare striga In jura mare, mai alesă asupra emigrării secuilor» de mai mulți ani incepe, atâta numai, că acelea fol nu voiescu a mărturisi cea mai de a­­prope causă a emigrării, adică perse­­cuțiunile la care suntă ei supuși pen­tru asia numita „siculica haereditas ,u­ric" «««v »»«•* uralte mii de locuitori au scăpătată la sapă de lemn». Transilvania sufere mai alesă pen­tru cerbicia unei partite mici , care încă­­ o ni* se mai îngâmfa cu preroga­tivele sale naționale. Acesta partită îm­buibată de ambițiune falsă a fost« în timpulă trecută dismerdată cu totul» prin favorări nenunerate cu căre fu­sese încărcată și a fostă întărită prea peste mesurâ în rătăcita sea părere , ca și cumă ea ar fi unica proptea a tronului și singură capace de a guberna. Spre mulțămită pentru tote acele bu­nătăți, el întrețindi oposițiunea nu a­­tăti de vre unii p­rncipi» , de care a foșt« totă­deauna â preste tot», ci mai vîrtosă oposițiune sistematică. Acea semiă fortei importante d’ună­­spre-isoce propuse omni regesei, pe care Maiestatea Vostru iți bine-voitu ale a­­nuncia prin cuvântul» Vostru de tron» din 1. Iuni» 1863, apoi arătă pe ace­lea, cătă și mai tân­jioră alte căte-va î face se se asterna dietei în proiecte, Mintă alese în adeveră cu mare în­­țelepciune și inspirate de adeverata imare a părintelui patriei. Suntu te­­neiad greu cumpănitoire, din care se p ót­ încheia, cumă că nu numai romă­­lii și sașii, ci și partea cea mai mare poporului magiaro-secuiescu își a­­opta fericirea sea de la codifica, ca spunerea în lucrare a acelor» legi; i iară­și repetita participare a nngu­­s­i oră și a secuilor» la alegerile din i 1863-4 întăresc» acésta afirmare, i­air aceea din uă mare disgrațiă tóte iStea aă trebuită se se întâmple cu ’Iu altmintrelea. Programa asta nu- j­­ i­ f­partite a baronului Nicolae* Vés­­i­snyi cunoscută de ani trei­^noi sună < 1 în­­ altele: A face regimului arătă in » 5 bi cătă și în resi opusețiune siste­­m­ă, pentru ca în dieta transilvană ^ nicădată se nu se puta înființa vre­­­u­ge salutară. De la anul» 1834 » ’ *"> »cest» scapă fu goníti în tote * transilvane cu nă constanță fără n ' fi ® lu ȘÎ în partea cea mai mare fu 1 ’J isă. Acea partită voise a con— "d­s,p prin a­­ asta pe regim» cu fu­ j 8i» Transilvaniei cu Ungaria se o V fost» ba tocmai se o provoce el» vis’(era ne’ntămplandu-se acesta, ) . “Vor ajunge de­sigură ăncai­celă- n d­­a că ar pute înfățișa pere­­a­giiiu, ca ostilă asupra țeței, ceea­­ în adeveră de căte-va ori M­a și si ces». In acestu modă țâra în tot» di cursulu voculul ală 19-le fu reținu de la ori-ce progresă ca și ună biri rcă ferecată în lanțuri. Cu ochii lăcrămatorî se rogä pre umilită sub­semnații și comitenții lor că Maiestatea Vóstrá se scăpau­ mare principat» alu Transilvaniei din total de cadință. Calea către liberarea țeri și a celor­ doue mis­óne locuitori­i sei se póte deschide dupe prea umi­lita părere a subscrișiloru numai pri prea naita sancționare a legii electo­rale din anul­ 1864 și prin cond­iămi­rea unei dieta noua pe temeială aceleii Transilvania nu póte ascepta; ea Ins nici că are trebuință de așteptare. Re­ferințele sale către corona un­guresc nu mai record altă regulare, acele sunt­ regulate de multă prin legile for­damentale restatornicite prin nalta di­ploma din 20 Octobre 1860. Bară Tran­silvania apucase a’și regula și referiri țele sale către monarh­iă. Acesta­­ er­a Maiestățel-Vostre, cea mai impor­tanta din tóte către resaritu, acesta foi­lereță Miaturală’ a imperiului are tre­buință imperativă de restaurăre în lăur­trulă sen­­tru acesta scapă înaltă s­pate ajunge numai prin redeschidere afttivității sale în legislațiune între me­­diumnele propriei sale autonomii stato­rite prin legile fundamentale. Activitatea dietei transilvane nu a fi în stare de a împiedica întru nimic acea „învoire liberă“ prevăzută în pre­vai Uf­erentă din 20 Septembre 186 cu­ privire la „pertractarea comună celor» mai nalte probleme de stată/ Ideea fundamentală respirată în pre naita diplomă din 20 Septembre 186 și proc­lema din nou și cu solemnitat de pre augustul» tronu ală Maiestăte Vóstre, sub nici ua împregiurare n pate fi alterată prin uă dietă transil­vană. Iară de cum­va in legea despr representațiunea imperiului s’ar pro­pune vre aă modificaționa, care s’ar putea încăpea cu stabilitatea, unitate și cu posețiunea suverană a imperiu­lui, apoi pentru u­ă casă fericită pre­cum­ ar fi acesta. Maiestatea Vestii ați bine­voită a se reserva, că „re­­sultatele pertractărilor» se le propu­­nou­ reprozentanților« legali al celor» lalte regate și țeri, pentru că se pri­miți și se apreciaț­ votul» loră totă ași de ponderosü.“ Deci îndată ce supu­nemă, cumă că marele principatâ­aii Transilvaniei nu póte fi­ sacrificatu si acea „învoiele liberă,“ adică acestă țară nu pote fi despoiată­ de autonomii sa statorită tocmai In urmarea libere­­lor degale învoieli din anii 1692, 172S și 1744 și în prea nastulă cuvîntă de tron» din 1 iulie 1863 confirmată din n­ou, apoi suntem» în dreptă a și spera, cum» că rezultatele pertractărilor» se vom­ propune și representanțiloră a­­cestui mare principat» ală Transilva­niei, precum» s’a întâmplată acesta cu cele­lalte acte de Stată mai anume în anii 1744 și cele­lalte acte de Stată mai anume in anii 1744 și 1863. Intr aceea dupe tote semnele «ăte se arată, acea Învoire ferbinte, dorită se va mai amâna faurt», pentru că așa nu­mita cestiune unguresca sta astăzi toc­mai pe punctul» unde stetesc ea în A­­nuile 1861. Deci, pînă una alta, dieta transilvană ar putea reapuca firul» ac­tivității legislative tocmai acolo, unde același i s’a curmată în 1 Septembre 1865 într’un» mod» surprinsesor». Din 11 proiepte de lege de la anul» 1863 iu mai remasu încă siepte netermina­­e, și proieptul» de lege substernut» în anul» 1864 „pentru folosirea celor» re­ limbi ale­­ erei în afacerile publi­ce oficiale“ mai aștepta dupe prea naita sfeptuire, pre­căndu într’aceea limba ro­mănască în restimtă de m­ă ană fu res­­trnsă mai de totu din afacerile oficiale. In ce stare se va fi aflăndu astă-­ji­ustiția și administrațiunea în marele Principatu clu Transilvaniei, se pute unesce din susu însemnata activitate des» memoratei oposițiuni. Planul» adică este proieptată de multă,­upă care locuitorii transilvani se a­­ingâ acolo, în cătă se li se urască un suflet» de propria justițiă și gn­­eroare și se fiă constrînși Încă’ și în loculu acesta’ ca­se’și caute scăparea ’ru în Ungaria. Nenumerate sunt o pe­­reste­­ care se arunca în calea unei îilițți răpezi și a unei administrațiuni resperatorie. După ce administrațiunea municipală o află pînă acuma în partea cea mai rare în mările partitei feudale, ași a­nume clasa cea mai numerosă a lor l­o­cuitorilor­, este constrînsa a’și căuta­­ la adversarii sei politici realigíifea drep­­­turiloru sale purceitetare arătă din re­­­­ferințele urbariale desființiate prin lege, i­ cătă și prin legile statorite și amn­­ționate de a Maiestatea Vóstrá cu toată a solemnitatea, privitóre la libertatea po­­­­litică și naționale; apoi este fórte bine e cunoscută, ea acea partită nu vre­a sei I­a nimic» de acele legi. Uă parte insemnatóre a greuminte­ I­ soră (năpustuiriloră) resultă încă și din " căte-va legi cătă defectuase, cătă eci­­n voce, a căroră întregire și interpretare "MV­ o aui dispusă in parte toeitt&I " și prin prea grațiosă trimitere de pro­^ * posițiuni regesei. Din aceste și alte asemene antjpre­­­­giurări se mai póte explica Încă și a­*­celă unică fenomen» în tot* Europa, a ca în pilțile nóstre multe comune să­tesc! din comitate, se lipsesc» de drep­turile avute simplu numai pe calte ad­ministrativă și de acele drepturi ale loru regale, In a căror» folosință aceleași * fuseseră apărate arătă prin guvernul» civilă și militară de 12 ani, cătă și prin sistema guvernemental fi celi sistată pînă la a. 1865. ^ Uă altă nedreptate adine» simplută stă întru aceea, că comunele ăi­tesci ’ nici pînă în i­iua de astăzi nu’șî luară competințele lor» din păduri, compe­ting statorite prin pre ’nalta patentă , din a. 1854 și care au Intrată între o­­r­biectele urbariale despăgubite prin Stază. Cunoscută este, cumă că arătă năpăs­­s­tuirile câte se reducă la acele odlope­­tnnițe, câta și certele din causa eredi­­­­tății secuiesci și cele iscate din res­­cumperarea prestațiuniloru (roboteloză,­­ taxeloră), care se potă rescumpera, pe­­ la noi, suntă inserate cu urîciosulă nume de comunisme, ore acesta se face în mania unoru legi care vorbescă chiară și respirata, cumă și după ce pentru­­ acele prestațiuni s’au plătită sumele dés­­,­­ păgubire urbarială. Căușele de judecată pe la mai multe t­­ribunale de instanția primă, în parte tocmai și la tabla regâscă, sunt­ trate­­c­tate cu mai multă nepăsare, ba ce e ! mai multă, că în multe cazuri se de­­nâgă sub proteste diferite chiară și *• secuțiunea sentințelor» intrate in pu­­­­tere de dreptă, ore prin acésta partitele­­ care ’și caută dreptul ă foră suniri aduse la desperațiune, consciința de dreptă e jânduită, pietatea cătră legi mic și o­­rală, creditul» publică alterată. Numerósele esemple prin care aceste arătări se potă adeveri și care In casă de necesitate s’ar pute enumera, se refacă aici numai din căndă, ca­­n­iha cea parintesca a M. V. se fiă crau­dită de uă durere și mai mare. Deci după ce pré umilită subsem­nații și comitenții loră cred», camă că ei arătă pré plecata loră rugăminte sfi­­nțizare pentru respingerea articolului de uniune din a. 1848 și susținerea autonomiei marelui Principat» al» Transilvanii!, cătă și cealaltă prin care se cere pro grațiosa sancționare a legii electorale substernute in a. 1864 și redeschiderea dietei, le-au proptită ca temeiuri scace din legi și din starea țerii, camă și tare convinși, cum că pro grațiosa a­­cordare a rugăminteloră nóstre va co­respunde In liniă primă intereselor, corónei, posițiunii suverane a impe­riului, augustelor» și părintesciloru scă­pări a­le M. V., apoi totă­rădată și prosperității marelui Principat» ală Tran­silvaniei, precum» și bine înțelesel­rlă interese și libertăți legale a locuito­rilor» sei; incheiămă cererea nóstră substernută în venerațiune omagială cu orbintea rugăciune câtră Creatorul» a» niversului pentru Îndelunga și gloriasa viață a Maiestății Vóstre și augustei Vostre dinastii. Ai M. V. supuși pre umiliți, George Barițiu m. p., Dr. Ione Raită m. p. Brașiovfi și Turda în 31 Oct 1866. Sîmbăta la 14 ianuarie 1867. Compania Dramatica (Sala Basel.) CĂPITANUL CU NARAVU comedie n 3 acte de la teatru de „Vaudeville 11 și GUARDA NAȚIONALE, episodă o­­riginală cu cântece

Next