Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-14
din plasa Ialomița județul« Dîmbovița precum și in alte districte: Pentru aceste considerente subscrișii: In fața calamităței ce bănuue o mare parte a populațiunei țerei, propunem« ca de urgență onor. Adunare cu d-ni miniștri se se ocupe de mici’lacele necesarii pentru înHmpinarea acestei mari lipse în orice parte a țerei se va constata că există, și pentru a nu suferi din acesta chiar o recolta care promite cele mai bune resultate. M. C. Atanasiu, P. Gradistanu, R. S. Campiniu, N. Moscu, D. Culoglu, Al. Sihlanu, C. Filitti Arbore, G. Cuezovici, Forescu, Hasnașu, G. Brăteanu, C. Vrabiescu, Tătăranu, C. Mihăescu, Dr. A. Fetu, M. Vladimirescu, V. Maresii, D. P. Pruncu, I. Filiu, Valeanu, C. A. Rosetti, Preotu N. Iochimescu, G. Magheru, C. Christescu, Cracu. ROMANELU 14 IANUARIE. TRANSILVANA. Doct. I. Rațiu a presintată Imperatului Fr. Iosefu, petițiunea Romănilorii. Primindu -o Impăratură a respunsn: „Contezii pe credința d-vóstră și în viitoriu; eră dorințele și cererile romănilorü le vom considera aco petițiunea. 10 Maiestate ces regia, prea grațiase Im operate și Dómneu De căndă Maiestatea vóstru ces rer, gâscă apostolică ați bine voită a emite „ prea nalta patentă din 20 Septembre g 1866, s’aă petrecută evenimente fórte ai iportante, în cătăva și fatale. Prin același locuitorii marelui Principală ală c Transilvaniei încă aă fostă atinși în ai mare grabă, respective aă avută și ei ta suferi împreună. ți Intr’acea trebila acestei țeri au su 8t ferită o prefacere atătă de esențială, gi în cătă partea cea mai mare a locuitătoriloră Transilvaniei simple în sine și juna impulsă de a-și aduce prea umilitele sale dorințe și rugăminți din zioă 0 la piciorele tronului Maiestății vóstre, j și a cere totu uă dotă prea Induratul» s, ajutoriu. și Dup’acea însă dieta transilvană în vigorea prea înaltului rescriptă alui Maiestății Vóstre din 1 Septembre 1865 a fu desfăcută, după ce represintanțiele ți comitatelor», districtelor», cumă și ale «( scaunelor» secuesci nu se adună nici după usură observată pănă la anul ă p 1848, nici în consunetă cu prea înaltta încuviințată constituțiune municipală e provisoriă din 27 Noemvre, și 12 Decemvre 1861, și nici măcară Intru în șțelesul ă instrucțiunii din anulă 1865; dupe ce în fine nici de «amintrea nu a este ertatu a se aduna vre u ă altă representanțiă ce ar fi autorisată de s ^ subșterne rugăminți și greuminte co amune, — asta a mai remasu încă numai p min’loculu de a cuteza se ne apropiem» ^ de tronulă Maiestății Vóstre cu rugă [mintele nostru privitóre la binele țerile pe cale privată. Spre acesta scapă prea umiliți subt scrișii au fostă cercați și provocați de către 1493 locuitorii din Transilvania , toți cunoscetori de carte, subscriși în 137 plenipotenție, pentru că se subt sterilem» Maiestății vóstre în rumeiea acelora și în supunere omagială, acesta prea umilita rugăminte. ( I. Maiestatea vóstra se ve îndurați prea grațiosă „a conserva referințiele „de dreptă publică ale marelui Princip „pază alu Transilvaniei către coronann- a „gurăscă a Maiestăți! vóstre în consti „neță cu diploma Leopoldină, cu sancțiunea pragmatică și cu ală VI-le articlu de lege din anulă 1791, dră la „articlule I de lege din anulă 1848 Jos" „pre uniunea sau mai bine totala fusiune a Transilvaniei cu Ungaria a dea nega prea înalta sancțiune.“ Maiestatea vóstru ! Credincioșii subscriși, cumă și comitenții soră cred» că nu greșiescă, dacă cutdză a susținea, că convicțiunea cea mai întinsă în alră, cea mai maturâ și mai afundă înrădăcinată la majoritatea cea mai prea cumpanitare a locuitorilor» Transilvaniei este, cumă c^ contopirea aceste!] 'j măre Principatu__a__rigatul» Ungariei ar fi tocmai pe atâta de fatală pentru L monarchiî, pe cătu ar fi ea de ruină^ tare pentru pururea credinciósa națiune romăne^cX^Tralursai de optasprezece ani întregi arătă națiunea—romănască, câtă și cea săsască își respicară acesta convicțiune fórte desă și în mod nuTceia mai vederată. Maiestatea vóstra! Românii Transilvaniei suntu o națiune ofiosită în cârpă de mai multe vecuri prin suferințele cele mai aspre; el își păstrază cu credința suveniriie și convicțiunile sale ș politice, în cătă tocmai și pe unde ni se precurmă firul» istoriei, unii instinct» i politică sănătosu tomu nu’i părăsesce. , Noțiunea romănescă nici acuma nu se încrede la opiniunile politice și naționale predomnitore în Ungaria. Românii voiescu a remedie pentru tóte timpurile în Transilvania și în monarchia austriacă, era unguri la nici ană și £ casă nu voiescu a se face. , Spiritul și coprinsulă articulitorii de lege decretați la 1848 în Ungaria, fancă este de o natură, pentru că din pasă g n pasă se produce sac desaprobare cate egorică, sau cea mai mare neîncredere o cumă și materia bogată de neî ndestinare, ură, persecuțiune și ruina. Locul» i de frunte nu ocupă în acasta privință articulel III, V, VI, VII, XVI și XVIII. J Demersul» de tóté filele alu lucru fl riloru au trebuită din nefericire se întâresce, au și întărite pe națiunea româniascá In susă areptata sea aversiune. ,, j *e lăngă afaceri generale mai suntu r în oricare stată și țară, ăncă și altele » speciale, precum» cetățienesci, naționale, confesionale, chiar» și locale, * cari suntă îndreptățite a’și ave Indica tă pe reprezentanții lor de speciali ■tate și profesiune. In Ungaria însă din oricare cestiune publică se face câte djuă cestiune strînsă națională. j In tóte cercurile electorale, în care românii între alte Irapregiurări pe lăngă runa decursă păciurii ale actuluĭ de a- i cere ară fi fostă siguri de majoritate absolută, el aă Întâlnită resistinția cea mai cerbicosa, lucru atăta, cătă oriunde si candidații de naționalitate română nu 1 aă putută fi respinși cu mijlocele usi f tate, s’vă depărtată prin aplicarea for rței brutele. Numerósele exemple căte se reducă la asemenea cazuri în cari li se aplică puterea crudă in actul electorală, se află păstrate atătă în actele si de cercetare, cătă și în protoealele c dietei ungurene. In anulă 1861 s ’ar fi omorîtă în modulă acesta la alegerile din Lipova, Mezö-Kövesd,Bőzing, un jisprezece români, era alți douăzeci și trei romăni au fost greu răniți și mai mulți alții bătuți înfricoșată. Pe timpul» actelor» electorale din tomnal anului 1865 în cercurile Drezsdorf, SUA,iar o*assna fuseră stocați pe marte, sau împușcați nouă romani, între cari și unii preoțe, era alți peste 150 au fostă răniți sau prin puși caturi séu în altă modă schilovul. Aici s este prea de însemnată împregiurarea, « ca arătă funcționarii comitatelor», cătă » și comitetele electorale Îngrijesc» regulată, pentru că mai nainte de celulă a alegerii se se ia de la români ardă și 8 betiele pe care el după străvechea liră P datină le purta la drum», după care e apoi partita contrariă se repede asul?1 pre soră mai cu semn din căte ună 8 dose scc din căte o curte ascunsă. 1 Din acestea se póte explica ușioră, ț cumă că între 377 membri ai casei ‘ deputaților» din ungaria pentru naiv mult« de 1,800,000 suflete de naționalitate românesca locuitóre în Bana» și, în căte-va comitate ale Ungariei proprie, numai vreaă 19 deputați sau putută alege. Etă însă că asemenea acte de alegere își aflară și în anul le mântuirii 1866 aperator l încă și în dieta de la Pesta și Deci, pre căndu partita unionistă sa fie mai bine funionistă lucra din resputerat, pentru formala turnare a marelui Prin-cicipată alu Transilvaniei, sau vorbindi-i mai dreptă, pentru cucerirea aceteiași prin Ungaria, aceeași partită este toto vădată prea determinată a pregăti cultate putinciosele midilóce totala disoluțiune sau desființare a naționii românescî. Uă partită pre care susține, ca déca s’ar concede nimicirea autonomiei Transilvaniei, atunci cerbicósa repuenenție a partitei dualistice în contra necesității absolute de a se consolida I monarchia, ar mai relăsa. Prea credîn Icioșii sub-scrișî cumă și comitenții loru kidrăsnescă a fi în acesta privință de ■uă părere cu totul» opusă. Istoria celitori 180 ani din urmă, era mai vîrstosă cea din an. 1848/9 M-aă mai înțtărită în acésta opiniiune a loru. Deci, ■un loeu dea susțin" cu un singură es■ presiune nimicirea autonomiei Transilvănîei, care în celă mai bună casă ■ n’ar avea nici bună scapă, subsemnații prea plecați și comitenții loră în- idrăsnescă mai virtosă a se ruga cu profundă umilință ca: H. Intru înțelesulu prea’naltei diplome din 20 Oct. 1860 și în consunetă cu augustul» cuvente de îronă alü Maiestății Vóstre din 1 Iuliui 1863 și ci prea umilita adresă dietală substernud după aceea, Maiestatea Vóstrá se va indurați ,,a sancționa legea electorale „votată de către dieta Transilvană în „a. 1864 și apoi a demanda alegerile „pentru oă nouă dietă a Transilvaniei.“ Partita fusionistă produsese greșicare temeiuri părute în contra justeții și ecutații nouei legi electorale transilvane anume cu privire la censul» de optă fiorini v. a. împreună cu tacla cupului, aceleași însă au fostă re’sfrănte la diferite ocasiuni pe deplină și cu nă logică ne’nvinsâ. Cunoscută este, ca în alte țerî multă mai bogate decătă e Transilvania, censulă electorală este numai a fi. Déca ar avea a relausi ca vrouă națiune sée clasa de popotă cevași în contra legii electorale transilvane votate în an. 1864, apoi aceea ar pută fi după dreptate numai națiunea românască. Tóte celelalte noțiuni și confesiuni sunt» prin acea lege multă mai favorate decătă români, cărora după aceiași abia li se vină deputați mai mulți decătă națiunii săseșci constatatare din 180 mii suflete. Totuși românii liberi asta-dată de orice cuget« reservată egoistic» , inspirați de adeverata iubire de pace și numai pentru ca țara se scape uă o dată din acastă nemișcarea lăsată spre danna sa din dreptul» se» , așteptând» de la viitor», ca celelalte națiuni se recunosc și aceia ce e dreptă și eoitabilă. Maiestate! Daca înaintarea și prosperitatea Transilvaniei ar fi condiționată încă și pe viitoră de la regulare» referințelor» de Stată ale Ungariei, atunci ruina totale a acestei țeri și altmintrea fórte greu cercată să ară putea considera ca sigură. Intru adeveră că Transilvania nu mai póte aștepta. Acesta țară a scăpătată arătă de reă, incătă nimeni nu se mai pute mira, décâ de ecs. foile publice magiare striga In jura mare, mai alesă asupra emigrării secuilor» de mai mulți ani incepe, atâta numai, că acelea fol nu voiescu a mărturisi cea mai de aprope causă a emigrării, adică persecuțiunile la care suntă ei supuși pentru asia numita „siculica haereditas ,uric" «««v »»«•* uralte mii de locuitori au scăpătată la sapă de lemn». Transilvania sufere mai alesă pentru cerbicia unei partite mici , care încă o ni* se mai îngâmfa cu prerogativele sale naționale. Acesta partită îmbuibată de ambițiune falsă a fost« în timpulă trecută dismerdată cu totul» prin favorări nenunerate cu căre fusese încărcată și a fostă întărită prea peste mesurâ în rătăcita sea părere , ca și cumă ea ar fi unica proptea a tronului și singură capace de a guberna. Spre mulțămită pentru tote acele bunătăți, el întrețindi oposițiunea nu atăti de vre unii prncipi» , de care a foșt« totădeauna â preste tot», ci mai vîrtosă oposițiune sistematică. Acea semiă fortei importante d’unăspre-isoce propuse omni regesei, pe care Maiestatea Vostru iți bine-voitu ale anuncia prin cuvântul» Vostru de tron» din 1. Iuni» 1863, apoi arătă pe acelea, cătă și mai tânjioră alte căte-va î face se se asterna dietei în proiecte, Mintă alese în adeveră cu mare înțelepciune și inspirate de adeverata imare a părintelui patriei. Suntu teneiad greu cumpănitoire, din care se p ót încheia, cumă că nu numai romălii și sașii, ci și partea cea mai mare poporului magiaro-secuiescu își aopta fericirea sea de la codifica, ca spunerea în lucrare a acelor» legi; i iarăși repetita participare a nngusi oră și a secuilor» la alegerile din i 1863-4 întăresc» acésta afirmare, iair aceea din uă mare disgrațiă tóte iStea aă trebuită se se întâmple cu ’Iu altmintrelea. Programa asta nu- j i fpartite a baronului Nicolae* Vésisnyi cunoscută de ani trei^noi sună < 1 în altele: A face regimului arătă in » 5 bi cătă și în resi opusețiune sistemă, pentru ca în dieta transilvană ^ nicădată se nu se puta înființa vreuge salutară. De la anul» 1834 » ’ *"> »cest» scapă fu goníti în tote * transilvane cu nă constanță fără n ' fi ® lu ȘÎ în partea cea mai mare fu 1 ’J isă. Acea partită voise a con— "ds,p prin a asta pe regim» cu fu j 8i» Transilvaniei cu Ungaria se o V fost» ba tocmai se o provoce el» vis’(era ne’ntămplandu-se acesta, ) . “Vor ajunge desigură ăncaicelă- n da că ar pute înfățișa pereagiiiu, ca ostilă asupra țeței, ceea în adeveră de căte-va ori Ma și si ces». In acestu modă țâra în tot» di cursulu voculul ală 19-le fu reținu de la ori-ce progresă ca și ună biri rcă ferecată în lanțuri. Cu ochii lăcrămatorî se rogä pre umilită subsemnații și comitenții lor că Maiestatea Vóstrá se scăpau mare principat» alu Transilvaniei din total de cadință. Calea către liberarea țeri și a celor doue misóne locuitorii sei se póte deschide dupe prea umilita părere a subscrișiloru numai pri prea naita sancționare a legii electorale din anul 1864 și prin condiămirea unei dieta noua pe temeială aceleii Transilvania nu póte ascepta; ea Ins nici că are trebuință de așteptare. Referințele sale către corona unguresc nu mai record altă regulare, acele sunt regulate de multă prin legile fordamentale restatornicite prin nalta diploma din 20 Octobre 1860. Bară Transilvania apucase a’și regula și referiri țele sale către monarhiă. Acesta era Maiestățel-Vostre, cea mai importanta din tóte către resaritu, acesta foilereță Miaturală’ a imperiului are trebuință imperativă de restaurăre în lăurtrulă sentru acesta scapă înaltă spate ajunge numai prin redeschidere afttivității sale în legislațiune între mediumnele propriei sale autonomii statorite prin legile fundamentale. Activitatea dietei transilvane nu a fi în stare de a împiedica întru nimic acea „învoire liberă“ prevăzută în prevai Uferentă din 20 Septembre 186 cu privire la „pertractarea comună celor» mai nalte probleme de stată/ Ideea fundamentală respirată în pre naita diplomă din 20 Septembre 186 și proclema din nou și cu solemnitat de pre augustul» tronu ală Maiestăte Vóstre, sub nici ua împregiurare n pate fi alterată prin uă dietă transilvană. Iară de cumva in legea despr representațiunea imperiului s’ar propune vre aă modificaționa, care s’ar putea încăpea cu stabilitatea, unitate și cu posețiunea suverană a imperiului, apoi pentru uă casă fericită precum ar fi acesta. Maiestatea Vestii ați binevoită a se reserva, că „resultatele pertractărilor» se le propunou reprozentanților« legali al celor» lalte regate și țeri, pentru că se primiți și se apreciaț votul» loră totă ași de ponderosü.“ Deci îndată ce supunemă, cumă că marele principatâaii Transilvaniei nu póte fi sacrificatu si acea „învoiele liberă,“ adică acestă țară nu pote fi despoiată de autonomii sa statorită tocmai In urmarea liberelor degale învoieli din anii 1692, 172S și 1744 și în prea nastulă cuvîntă de tron» din 1 iulie 1863 confirmată din nou, apoi suntem» în dreptă a și spera, cum» că rezultatele pertractărilor» se vom propune și representanțiloră acestui mare principat» ală Transilvaniei, precum» s’a întâmplată acesta cu celelalte acte de Stată mai anume în anii 1744 și celelalte acte de Stată mai anume in anii 1744 și 1863. Intr aceea dupe tote semnele «ăte se arată, acea Învoire ferbinte, dorită se va mai amâna faurt», pentru că așa numita cestiune unguresca sta astăzi tocmai pe punctul» unde stetesc ea în Anuile 1861. Deci, pînă una alta, dieta transilvană ar putea reapuca firul» activității legislative tocmai acolo, unde același i s’a curmată în 1 Septembre 1865 într’un» mod» surprinsesor». Din 11 proiepte de lege de la anul» 1863 iu mai remasu încă siepte neterminae, și proieptul» de lege substernut» în anul» 1864 „pentru folosirea celor» re limbi ale erei în afacerile publice oficiale“ mai aștepta dupe prea naita sfeptuire, precăndu într’aceea limba romănască în restimtă de mă ană fu restrnsă mai de totu din afacerile oficiale. In ce stare se va fi aflăndu astă-jiustiția și administrațiunea în marele Principatu clu Transilvaniei, se pute unesce din susu însemnata activitate des» memoratei oposițiuni. Planul» adică este proieptată de multă,upă care locuitorii transilvani se aingâ acolo, în cătă se li se urască un suflet» de propria justițiă și gneroare și se fiă constrînși Încă’ și în loculu acesta’ case’și caute scăparea ’ru în Ungaria. Nenumerate sunt o pereste care se arunca în calea unei îilițți răpezi și a unei administrațiuni resperatorie. După ce administrațiunea municipală o află pînă acuma în partea cea mai rare în mările partitei feudale, ași anume clasa cea mai numerosă a lor locuitorilor, este constrînsa a’și căuta la adversarii sei politici realigíifea drepturiloru sale purceitetare arătă din referințele urbariale desființiate prin lege, i cătă și prin legile statorite și amnționate de a Maiestatea Vóstrá cu toată a solemnitatea, privitóre la libertatea politică și naționale; apoi este fórte bine e cunoscută, ea acea partită nu vrea sei Ia nimic» de acele legi. Uă parte insemnatóre a greuminte I soră (năpustuiriloră) resultă încă și din " căte-va legi cătă defectuase, cătă ecin voce, a căroră întregire și interpretare "MV o aui dispusă in parte toeitt&I " și prin prea grațiosă trimitere de pro^ * posițiuni regesei. Din aceste și alte asemene antjpregiurări se mai póte explica Încă și a*celă unică fenomen» în tot* Europa, a ca în pilțile nóstre multe comune sătesc! din comitate, se lipsesc» de drepturile avute simplu numai pe calte administrativă și de acele drepturi ale loru regale, In a căror» folosință aceleași * fuseseră apărate arătă prin guvernul» civilă și militară de 12 ani, cătă și prin sistema guvernemental fi celi sistată pînă la a. 1865. ^ Uă altă nedreptate adine» simplută stă întru aceea, că comunele ăitesci ’ nici pînă în iiua de astăzi nu’șî luară competințele lor» din păduri, competing statorite prin pre ’nalta patentă , din a. 1854 și care au Intrată între orbiectele urbariale despăgubite prin Stază. Cunoscută este, cumă că arătă năpăsstuirile câte se reducă la acele odlopetnnițe, câta și certele din causa eredității secuiesci și cele iscate din rescumperarea prestațiuniloru (roboteloză, taxeloră), care se potă rescumpera, pe la noi, suntă inserate cu urîciosulă nume de comunisme, ore acesta se face în mania unoru legi care vorbescă chiară și respirata, cumă și după ce pentru acele prestațiuni s’au plătită sumele dés, păgubire urbarială. Căușele de judecată pe la mai multe tribunale de instanția primă, în parte tocmai și la tabla regâscă, sunt tratectate cu mai multă nepăsare, ba ce e ! mai multă, că în multe cazuri se denâgă sub proteste diferite chiară și *• secuțiunea sentințelor» intrate in putere de dreptă, ore prin acésta partitele care ’și caută dreptul ă foră suniri aduse la desperațiune, consciința de dreptă e jânduită, pietatea cătră legi mic și orală, creditul» publică alterată. Numerósele esemple prin care aceste arătări se potă adeveri și care In casă de necesitate s’ar pute enumera, se refacă aici numai din căndă, caniha cea parintesca a M. V. se fiă craudită de uă durere și mai mare. Deci după ce pré umilită subsemnații și comitenții loră cred», camă că ei arătă pré plecata loră rugăminte sfințizare pentru respingerea articolului de uniune din a. 1848 și susținerea autonomiei marelui Principat» al» Transilvanii!, cătă și cealaltă prin care se cere pro grațiosa sancționare a legii electorale substernute in a. 1864 și redeschiderea dietei, le-au proptită ca temeiuri scace din legi și din starea țerii, camă și tare convinși, cum că pro grațiosa acordare a rugăminteloră nóstre va corespunde In liniă primă intereselor, corónei, posițiunii suverane a imperiului, augustelor» și părintesciloru scăpări ale M. V., apoi totărădată și prosperității marelui Principat» ală Transilvaniei, precum» și bine înțeleselrlă interese și libertăți legale a locuitorilor» sei; incheiămă cererea nóstră substernută în venerațiune omagială cu orbintea rugăciune câtră Creatorul» a» niversului pentru Îndelunga și gloriasa viață a Maiestății Vóstre și augustei Vostre dinastii. Ai M. V. supuși pre umiliți, George Barițiu m. p., Dr. Ione Raită m. p. Brașiovfi și Turda în 31 Oct 1866. Sîmbăta la 14 ianuarie 1867. Compania Dramatica (Sala Basel.) CĂPITANUL CU NARAVU comedie n 3 acte de la teatru de „Vaudeville 11 și GUARDA NAȚIONALE, episodă originală cu cântece