Romanulu, mai 1867 (Anul 11)
1867-05-26
ANTILU ALÜ OS SPER ftECESIA VCU3SCE ȘI VEI POTE Cap. Dist. Pe am.............................lei 128 — 152 Pe șoso ’ani.................... » 64 —bie trei luni..................... » 32 — 3S Peuă lună...................... » 11 — Unu esemplaru 24 par. Pentru Parisu pe trimestru fr. 20 Pentru Austria.................fior. 10 v. a. ADMINISTRAȚIUNEA, PA8ACHILD ROMAND. Noi. — REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI Ho. »0. VINERI—BAMBATA, 26—27 MAID 18?7.1^ Luramez A XA «?* *« ** * -Abonamentele în Bucuresci Pasagiulü Română No. 1. — In districte la corespondinții diariului și prin poștă. La Paris la D. Caras-Halfegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu AHURCIUBILI Linia de 30 litere.......................1 leu. Inserțiuni și reclame, linia....... 5 SERVITXU TELEGRAFX CU AKA ROKtAWUIUI. PARIS, 6 Iannu. După uă revistă militară la pădurea Boulogne una Poloneză s’a aruncată asupra trăsurei împărătesei ș’a trasă asupra Czarului; piatorulă fiindă încărcată pre tare s’a sfărâmată; ambii împărați n’au fost răniți. VIENA, 6 Iunie.— Archiducesa Mathilda, fia Arhiducelui Albrecht, a murită astă diminuță la 6 ore în urma arseturilor PARIS, 6 Iunie.— Regele Prusiei a sosită ora la 4 ore; la gară a fost primită de împăratură Napoleone. Nu este îndoidilă că silințele cabinetului de la Washington în favorea lui Maximilian voră are ună bună resultată. VIENA, 7 Iunie. — Camera deputațiloră. — Adresa cătră tronă a fostă primită cu mai unanimitatea vociloră, numai două voturi clericali au fostă contra. < Bucuresci *? d'e S. A Impĕratulu Russieloru, care acumu câțiva ani fu în resbelu cu Francia, și care resbele se credea că va re’ncepe în curênde, provocatu prin două mari centiuni, cea prientale și cea polonă, regele Prusiei care se pregătea acumu câte-va țihle la unu resbelu cu Francia și care resbelu se ^liceaoeă de mulți că numai s’a amânatu, acă-i acumu amêndooi, și totu într’același timpu in Paris, în jurulu mesei împăratului Napoleone, rupendü din aceaași păne, béndu câte trei din același vină și nchinăndu pentru........................ pentru ce? Aci se opresce sclința noștri și credemu că pugini, fórte pugini, potű sei in acestu momentu pentru ce închini acerti trei puterici ai Europei Gestiunile cari despartu p’acesti trei Imperatori suntu mari, și cu atâtu mai mari cu câtă ei suntu despărțiți, in unele puoturi, de principii și fiăcare este impinsa intr’unu sensu contrariu de opiniunea publică a țărei sale. Astfel, opiniunea publică în Francia cere, și cere cu stăruință liberarea Poloniei, când cea din Moskwa, sterminarea deplină a acestei națiuni de trădată, lovită, junghiată, ucisă necontenită mai d’un s seclu, a găsitu taina a nu mai nici uădată, a trăi necontenită numai printr’uă scânteie sântă, ce nici uă otravă și nici unu puranalű n'o póte atinge Opiniunea publică în Francia, în Englitera, în Italia, în Germania și chiar d in Austria cere ca Oriintele, la căderea Turciei, se se reconstitue pe naționalități, facându din Constantinopole unu orașiu libero; cându cea din Moskva cere ca priintele se se dé în domnia gintei slave, supta ighemonia Russiei. Opiniunea publică în Germania cere reconstituirea imperiului germană și este în cale a se reconstitui, putemü zice că mai este reconstituită; totu deasa însă în Francia cere ca ’n asemene casa se se pue și gintea latină în posițiune d’a nu se teme de gintea germană ecilibrulu gintelorö în loculu ecilibrului monarchielorö stabilite mai cu semă la 1815. Isbutivoru acumu acești trei mari Imperatori a împăca aceste cerințe ale diferiteloru națiuni, a da satisfacere acestora interese opuse și a cruța Europa de mulți măcara din cele mai mari și sângeróse vesbele că o amenință? Încă vădată nu scimți, și decă trebue negreșitu și dup’acestă mărturire se ne dămu opiniunea, apoi vomu zice că nu credem că vom isbuti. Se puta se se facă órecari învoaiele, órecari cărpele, curau amu Z ce, daru nimici mai multu; restulu se va face apoi de cătră națiuni, de cele inteliginte intr’unu modii folositoru pentru densele și de cele neinteliginte pe calea peirii, seu cumü Z ce biblia: vacile cele slabe vor mănca pe cele grase.?1 Și pe cându națiunile cele vnteji— ginți se pregătescu pentru țjina cea mare, se ne urmamu vechia sistemă d’a prevesti pe cele adormite, d’a le spune ce se face, — atâtu pe câtu putemu spune — d’a ne ’mplini în sfârșitu datoria sentinelei, retaăindu apoi ea în care se se culce precumü își va ascerne. în No. trecutö facuroraü cunoscută că corespondioțele nóstre, particularie de la Vidin ne spunu că s’ar fi pretindu în Bulgaria uă insurecțiune. Alte epistole ne spune că Pașia de la Vidin găsesce în tóte filele în Șiștov ’alte orașie. Turei uciși, făr’ a puté afla cine-i ucide, și toți seiű c’aceste ucideri suntu numai că mică și ’ntâia prevestire a marei insurecțiunî ce se pregătesce, ce este âncă póte,ilicü unii, în ajunulu d’a isbucni. Nu scima și nici nu voimu póte a sei totu ce se petrece peste Dunăre, daru avemu datoriă a spune câte-va cuvinte, fiă și ’ntr’unu randu inveluitu despre cele ce s’au petrecutu și se petrecu pe la noi Ia tompa și ’n órna trecută tóte orâșterele, satele și cătunele erau trăierate de străini neguciător ambulanții cari vindea fi icóne, cruci, și multe alte asemene obiecte sacre, mestecate și cu arecare obiecte de podoba penno sătience. Tóte aceste obiecte veniau din Rusia și preciurile cu cari se vindeau erau pe jumătate, pe sfertii, din adeverata lor valóre. Cumu are acei neguciători ambulanți veniră d’uă dată iu ași» mare numerit și se 'mirăștiară în tóta România? Cumű are auteau ei se viații cu 30 de parale cea-a ce au cumpera’u ei cu 3 lei? Și cumu s’a ’ntâmplatu ca marfa acea-a eftină se iésá din fabricele rusesci și se fiă mai cu séína marfa re? Ministerulu Ion Ghica, dă ordine se se gonăscă vagabonzii și neguețători cu marfa religiósa se ’mpaginezá forte. Ministeriulu d-lui C. Cretzulescu, ordină a se pune în lucrare vechiele legiuiri, conforme circularilor d-lui Nicolae Cretzulescu, Ion Cantacuzino, Ion Ghica, și se v’aplice la toți, fără osebire de naționalitate și de religiune. Cumű de se pare ca ’ndată ce mesura acesta se pune în aplicare și ’n privința israeliților veniți din Warszawa și din Galiția se face, cumű Zice Romăoulul, gaură ’n cerú? Și cuma se face că ’n privința acestei mesure protestază numai israeliți străini și membri lojeloru franc-masonice din Iași și din Galați? Cum se face că protestările s’adreseză la străini mai cu sumă și acele protestări se Zce anteia: „Măcelurile Israeliților, ce se făcu in România, ș’al douilea, că guvernulfl a revocații mesurele ce a fostu luatu? Tótă lumea scie nu numai că n’au fostu măceluri, daru ăncă că ’□ genere vorbindu n’a fostu nici măcaru maltratări; tótu lumea scie că guvernulu n’a revocatu nici una din mesurele ce a fostu luatu, că le a mănținutO și că le va mănține pînă ce ele au vor fi fi oprite de Adunare? Cuma se face că d’uădată cu aginții cei mai însemnați cari în lrna trecută venită din strâinetate în Bucuresci, d’uădată cu năvălirea prin sate a celorf1 cu icóne, se constitui și societatea francmasonică numită „Marea Bizantiă? Cuma se face că toto d’uă dată s’au constituită în țară mai multe comitate secrete de Bulgari și ’n mai multe orașie, între cari cele mai principale suntu Bucurescii, Brăi Galații, Belgrad, Ismail, Turnu Măgurele, și că în aceste societăți se zice c’ar fi și căți-va funcționari pustici? Cumű se face că totu în acesta irapu năvălirea străinilor, Ruteni, Bulgari, Bosniaci, Greci, Israeliți fu mai mare de căte ori căndu ? mai cu sumă in România de peste Milcova ? Cumű se face că ’ntre străinii ce năvăliau cu cărdu în țară au venitu, în taină, și colonelii ruși Hann și Pavofi, cari se ziceau „fartalnici“ generăli ai armatei ruseșci și cari au venitu în taină pînă și chiaru în Bucuresci? Arau avea multe ăncă de spusu, multe serdele de ridicatu, daru pentru aZi credemu că este d’ajunsu, atâtü pentru conspiratorii străini sau înstrăinați cătO și pentru publiculu românii, aceste mici destăinuiri ce focuramu, ca se pótá asta-felű se scie, conspiratorii că-i cunoscemc, și publiculfl se înelegu pentru ce s’au luatű raesuri mai drepte contra vagabonziloru străini și pentru ce Istraeliții străini și lojele rancmasonice schiază ca cumu ar fi uși supta unu ferü arsü. Veghiarea în privința aturarii naionale este in adeverit fertilu celű mai amsil aplicatu pe carnea străinului vii— raiiu, și străinii cari strigă a fi drepate? Ce făcu însă Românii? Se bage bine de sume căci la din contra,y de nu vore fi descepți, de se vomV lăsa amăgirii unda cresce, îi ia, îi duce și-i duce apoi asta felu în cătO nimica nu i va mai putea opri. In sfărșit, noi ne ocerați datoria a aprinde lampa; cine nu va voi se vâZa, ci se scie celfi pucinu că nu mai sie și își póte imputa orbia. Se’nchiăiemu revista da a’i facéndü cunoscută c’unö mare numerű de comercianți au depusü cărțile lor de visita la d-nii Alesandru Lahovari și Papiu Ilarianu, ca recunostință pentru apărarea ce au făcut la curtea de casațiune, mulți ca avocata și cela-laltu ca represintante ale guvernului, în favorea judelui de instrucțiune, D. Atanasiade. Amy Zabu și repetime, pînă ce opiniunea publică nu va interveni direptű spre a resplăti ori ce faptă bună și a reproba ori ce notareö, nu vomu ave nici dreptate, nici libertate, nu vomű fi uă națiune. Opiniunea publică începe are cumva da semne de viațâ deci incepema a fi. Încă unu cuventa. Reproduceme mai la vale nobila revistă politică , nobilelor organe din Bucuresti, a nobilei și vechiei nóstre partite conservatorie, despre care amu facutu mențiune în Noi trecute. Recomandâmu citre din nou publicului limbagiulu forma, stilulu și ideiele nobilei partite și recomandâmu cu atâtu mai cu samă acestâ revistă fiindu că s’a constatatu de pnaegii cei mai emininți că „stilulu este omulu.“ Eca darű stilulu, óca es presiunile, eca și omulu, óca și nobilii nostril de la Independința Română, de suptu direcțiunea domniloru de Richter și Julius Wechsler. Era la 25 Maiö, Universitatea de Bucuresci a alese delegații sei din cari d. Ministru al cultelor și instrucțiune publice, va alege la rândulű sec □nű membru la consiliulu generale instrucțiunei publice, carele în curende urmeza a fi convocate după lege. uiversitatei a alese ia unanimitate bd. V. A. Urechiă și Petrescu. U pe P/ X ROMMA BE PESTE CARPAȚI Domnule Redactare. Sperându că veți fi privite și d-v. scrii din alte părți despre faimasa căetorii oficiale a d-lui Comite Em. Pechy în Transilvania, in modulu precumü călătoriseră dată Knezulu musculescu emidoff în România, eö vac restringe numai la împărtășirea urmatorei scrisori de la Sibiiu din 1 Iuniu, întru care se împârtăși esce respunsulu Esc. Sál datu în 29 Maiu s. a. deputațiunii Româniloru din comunele scaunuui (prefecture!) Sibiiu, care ii presintâ și una memorie în favorea autonomiei marelui Principat”. Cornițele Pechy respunse între altele: „Nu voi suferi agitatori în contra legilor țării (!). Suneți ómeni nesupuși voinții monarhului; căutați numai la interesele particulari; nu voiți să lucrați cu puteri unite penru reorganizarea țării. Dacă nu vă veti supune, se va păși in contra dv. cu putere fistcă etc.“ Este pre cu putință ca aici se nu ne aducemu aminte de amenințarea Gravului Nicolae răpezită în contra Poeniloru în urmarea resbelului din 1830. Precumu am aflatu, deputațiunile romanesc nicăiri n’au fost primite atât de aspru ca cea din scaunulu Sibiului. Acestă împregiurare însă își are explicațiunea sa. Cornițele Pechy sosise la Sibiiu iritatü din alte ținuturi. Este însă și altă causă mai grea, în lunga convorbire ce avusese acesta comisariu plenipozinte cu uă înaltă persóna bisericască la ClușiO în 6/4 Maie Esc. Sea susținuse cu totii adiusulu, cum cu derule și poporulu Românescu greco-resaritianü ortodocsa este câscigatü pentru unirea cu Ungaria și că numai derule românescü greco-unite este în contra el ș. c. s. D. comisariu se vedu tocmai la Sibiiu desamăgitu ca nicăiri. Se vede prin urmare, că Esc. Sa luase âncă de la Pesta informațiune, că precum Românii suntu despărțiți in două confesiuni religióse, așia ei s’arű afla destinați și în profețiunea lor politică. Informațiunea e și mincinósa. în 1863/4( s’aö codificatű vre șase legi decretate de Dietă și sancționate de monarculü. Numai la primele două legi fundamentale monarculu Austriei și Mare Principe al Transilvaniei își puse supscripțiunea sa în câte trei sute sute esemplare de câte trei ori în câte trei limbi, adică de 1800 ori, care se împărțiră la deputați, la arhhive și municipalități. Tóte cele-i alte legi suntu asemene subscrise, de monarhii, deși ai esemplare mai pușine. Sub pretextule de nimicű, ca în a. 1863/4 monasculu nu era încoronate, se denega acelorö legi valorea lor. Mai arîtați’mi unii asemene exemplu din timpurile nóstre. G. B. zile cele mai înapoiate, se stieacă a culege aceaa ce producă locuitorilor, pentru ca se completeze tabloulă promisă lumei de către Imperatorele Napoleone. In acestă restimpă comisiunea imperiale însărcinată cu organisațiunea Ssposițiunei n’a încetată din lucru, pentru ca se pregătască acela paiață giganticii destinată a conțină tóte productele globului. A trecută timpulu, s’a pregătită lumea, productele aă sosită din tóte unghiurile globului, și la Aprilie, Ziua deschidere! Exposițiunei, acei cari au fostă de factă au putută constata că arătă comisiunea imperiale cătă și deosebitele Staturi ale lobului și au ținută cuventulű: Palatulă Eaposițiunei conținea in Rundei Aprilie producte pînă și din acele mai depărtate păragine ale lumei. Pentru aceea cari n’au fostă pregătiți mai dinainte prin lectură sau prin vederea altoră Esposițiuni Universale, cea d’ănlăiu visită la Esposițiunea din cămpulă lui Marte, ao stă unuia din acele visuri sublime, mărețe, în cari nu póte crede bietulă muritorii după ce se descăptă din somnă, limită și deconcertată, bietulă visită— oră, se credea în una din acele lan imaginare descrise de acei visionari cărora le place a visa lumea după mărimea concepțiuniloră loră. ,■ Impresiunea celui d'Antoiu momenta trecută, omultă desceptată din visă, sa uitămprejuzul ă scă, în susă In josă, și se antebui cu curiositate. Unde se afla? Ce insemneza țipetulu arătoru mașini gigantice, scărșuirea și zgomotulă arătoră instrumente, etargiulă arătoră producte cari mai de cari mai mărețe și mai variate? Ce va sedică acestă turnă ară Vavilonulu! unde se audă la fiecare masă totă feluile de limbi, se vodă totu dulă de costume și de figuri? Pentru ce atătea galerii unde se vedă lucrăndă ómen! din tóte părțile lumei? P entru ce are? Cu ce scapă, s’a pusă se lucreze francesulă Ungă englesu, englesulă lingă americanu, elvețianulu lingă germană? își pune amulă aceste cestiuni Insă uimită, nu póte resolve nici una d’uă camdată; alargă în tote părțile; rfităcesce dintr’nă galeriă Intr’alta; ăsă din Francia și dă peste Anglia; se Intorce la stingă dă peste tfissisipi; merge mai înainte dă peste Romănia; 0să de aci și se pomenesce în Italia; aude, vede, însă uimirea nu incetază; orele trecă, obosala corpului și a minții nu’I mai permită se se țiie pe piciore; setea ii usucă sufletulă, voesce se dsă, Insă încotro se apuce? In tóte direcțiunile vede strade, lume, Insă nu scie pe unde se esti. Descsperata se adreseza către sergentulă din faclă și *lă întrăbă: pe unde ași putea se esă, se seducă? sergentulă și arîtă direcțiunea, îi indică cotiturile. Nenoricitula visitătoră placă de grabă, se duce, se duce dară vede că nu mai ajunge; căndu bagă de serifică a venită de unde a plecată, că rătecise drumulă, căci în locuse murgă dreptă prin galeriile longitudinale, o apucase prin galeriile circulare. Intreba din nou, și astă-dată, iasă afară din acelă Palatű care se póte numi tornulă V?vilonului modernă unde s’aă amestecată tóte limbile. Găndăa eșită din palat» dă peste nesce mese întinse; vede lumea băndă bere, siropuri, măncăndă înghiețată. Obosită se așază pe una scaună, bate In masă, și se pomenesce cu un copilă de douizeci ani, înbrăcată serbesce, cu fesă in capă, cu rubiele la gătă, incinsâ cu cordonă cu paftale; se uită bietulă omă și cere în limba patriei, limba franceză, ca se i se dea ESPOSITIUNEA UNIVERSALE DE LA PARIS. Considerațiuni Generale. Merge pe patru ani de căndu in urma unui raportu alu d. Boucher, care se afla pe atunci ministru de agricultură, comerciu și lucrări publice, se anandă lumii întregi că la 1867 Aprilie 1, se va deschide la Paris un Esposițiune universale pentru tóte productele globului. Suntu aprópe patru ani de căndu geniulu agriculturei și industriei se luptă neîncetată pentru ca se urmăscă lumea prin producțiunile sale; de căndu de la uă margine globului pînă la cea-I-altă chiar ață