Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)
1867-06-03
mmmamamammmmmmmeaamsammmmmmmmm ce României esistența sea, tocmai însă ca piață comercială intre aceste țari, fu supusă și ea la tote loviturile urmate după atâtea recolte rele; peste acestea locuitorii ei mai au a se lupta însă și asupre altora rele învechite cari abia se potu numi. „Aceste împregurări ne aduseră la neputința de a concurge cu ajutorul si nostru după dorința inimei nóstre.“ Alü înălțime! Vóstre, servitorii prea plecatu, Diamandi I. Manók. (Neguciătoru) Ordină circulară alu d-lui ministru agriculturei, comercialul și lucruriloru publice, către dnii prefecți de județe. Domnule prefect. Una din relele ce bântue agricultura nóstra este și locustele, cari prăpădescu recoltele și facă ca tóte cheltuelile și munca cultivatoriloră se flă zadarnică. Aceste insecte atâtu de vătămătore pentru agricultură, precumă v’am arotatu prin telegrama No. 2805, s’a ivită în judecială Ialomița, din acelea ce au fostă îngropate în anii trecuți, și deși am luatu disposițiunile cuvenite pentru esterminarea loru, totuși n’am lipsită de a pune și în vederea d-vóstră acestui rel, și a vă invita ca, întâmplându-se se se ivască pote și în acestu judeciu, se luați la momentu cele mai energice măsuri pentru esterminarea lerii-De a vă da și acumă instrucțiuni despre modulă cumă aveți a proceda In acestă lucrare, am socotită de prisosii, ci referăndu-mă la instrucțiunile ce vi s’au data în mai multe rânduri de ministeri, pentru esterminarea lor custeloră, și la ordinulă circulară cu No............anulă 11865, suntă sigură că, prin activitatea d-vóstre, și cu concursului locuitorilorü cari nu mă îndouiescu că’să voră da la celă ântâiu apelă ce li se voră face, vomă ajunge la resultatulă dorită, de a scăpa agricultura de acestă flagelă. Primiți, d-le prefecti, asigurarea considerațiunei mele, Ministru, D. Brătianu. Se lasă nescocirile, intrigile și caomniele ce curgă pe totu ^ioa către șefii mei s. e. „Că a’și fi călcată în picior o onorea ce mi s’a făcută de a mă enumera între guardistil cetățenesc, refuzândă priimirea pușcei sub cuvântă de supusă ei nu:“ Pe câtă vreme, d-le redactorii, pușca esista la mine în casă, uitată în adeverü, însă numai pe câtă timpu drepturile și teritoriu României voră fi reflectate și garantate, dar mai ântâiu de tóte identitatea ’mi este negată, nu suntă dupe d-loră, de cătută ființă neutră, fără patrie, protecțiune și drepturi; dar și stremoșii și părinții mei au adusă servicii României, noi suntem aici născuți aici crescuți, servimă patriei nóstre natale de mai mulți ani și vomă i gata la orîce chemare; aceste credă că sunt drepturi, die redactoră, dobndite prin fapte, totă afără de puternice dupe mine, cu acela care mi se va acorda peste trei luni printr’una votă ală Camerei, formalitate înlăturată prin noula codă civilă și de ale cărui rescripțiuni m’amă depărtată printr’uă irematură cerere, îngrijită daru de viitorul și cu tóte că mâhnită mă vedă anevoitu se explica cetățeniloru mei cine suntă și ce drepturi amu, totuși mă credă datoră a o ’ace în interesulu adeverului, liberi în urmă d-loră se se pronunțe pentru sau contra lui. Vă rogo daru, d-le redactor», se binevoiți a insera aceste rânduri în colónele stimabilului dv. dioră și a priimi espresiunea sentimenteloru mele distinse. Dimitrie Rizo. No. 2921, Mață 31. ROMANULU 3 IUNIU. 459 D-luî Redactore alț Iliahului ROMÂNULU. Domnule. Născută în România în anul 1841 de mamă pămintâncă era de tată eleno n’amu lipsită din țără de căte șăpte ani spre complectarea studiilor mele în Germania. La Intorcerea mea în România trecută mai ântâia prin contralele Statului de contribuțiune amu intrată în serviciu publică, in cătă numeră astăzi cinci ani la ramura funcționarilor administrativi. Nu mai puerilă aă făcută fratele meu, carele îmbrăcișăndu cariera militară servă astăzi ca ostașii sub drapelulă patriei sale natale gata a’și jertfi viața pentru dânsa, de va cere trebuința. Mă creituiu dară de faptă și de dreptă fiu alu României, d-le redactor». In câtă lui straniu surprinsă căndu acuma ciuei ani amu aurită respăndiindu-se diferite murmure prin care mi se constatau drepturile civile și politice. Codula civilă încă pe atunci nepromulgată și dorința de a inletura orî ce imputări și nescociri în stagiu racă, mă făcură se cerii unu actu de la onor. generală consulată elenă, constatatoru de străini protecțiunii elenă, fără se recurgeme de la nascerea nóstru nici uă singură dată la dânsa. Acestu actu ’lu amu aleturatu pe lângă vă suplică către Camera de pe atunci. Daca insă diferitele comisiuni de indigenată, care E’a sucedată am crezută cererea mea de pucina urgență, amănînd’o la calendele greci, nu potu fi că d-le redactori victima unui asemenea procedeu, nu póte fi acesta una argumentă puternică înaintea rațiunii și a dreptului pentru a mă împedica în cariera ce urmărescă și a-mi nega drepturile civile și politice. D-lui Redactare alu țHanului ROMÂNULU Domnule, Monitorulă în No. 116 din 24 Main, suptă rubrica fapte diverse nara^ă următorulfi faptă: „In noptea de 12 spre 13 curentă pe la 9 și jumetate ore D. T. P. proprietarul moșiei Saelele, a fostă călcată și jefuită de către opt făcători de rele, strejarii au fost răniți în lupta cu tâlharii.“ In interesulu adeverului, vin a rectifica erorile și omisiunile cuprinse în aceste puține rânduri, și am tatá speranța, domnule redactorii, că nu veți refusa a le insera în stimabilule țiorifice redactați. Mai ântâiu faptulâ s’a petrecută Intre 8 și jumătate și 9 ore, nici uă luptă n’a urmată între strejari și tâlhari, și nici se scie numerulâ tâlharilor«. Ci din contra, dovadă că stejarii au fostă indiferenți la acestu faptă este, că unu numeră însemnată de țeirăni stau și priveau cu dânșii In jurulu casei, fără a aduce celă mai mică ajutora, lăsăndă pe tâlhari a sparge în linișcu alătu lada de fieru casă și alte mobile în intervalu de doue ore. Pe lingă acésta D. C. Paciurea, fiului lui T. P. rănită și plină de sînge, isbutindă a scăpa din mânele tălharilor fiu alergată la primărie cerăndu ajutoră și nimeni n’au voită a i’lu da. In privința călcării, Monitoriulu in dice srimicu, afara numai că D. T. P care este D. Triandafil Paciurea, a fostă călcată și jefuiți, fără a menționa nimică despre rănile grave și torturele cea suferită, și că împreună cu d-sa a mai fostă totă așa de gravă răni și torturați și alte cinci persone care se afla încă în căutarea medicală. Aceste erori și omisiuni, considerăndu-le ca uă scăpare din vedere din partea celui însărcinată cu redactarea celora coprinse în Monitoriu, îmi împlinescupă datorie de rudă și cetățiann puindu-le în vederea publicului. Priimiți domnule redactară, Încredințarea osebitei mele stime și considerațiuni ce ve păstredu. Dmitrie Patciurea. 1867 Maiă 31. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința LII, Marți 16 Maiu 1867. Presenți: D. Costache Panaiotti, primarulu, — Anton Arion, consiliuru adj. — Corneliu Lapati, idem, — Grigore Serrurie, idem, — Veniamin Hernia, idem, — Dumitru Culoglu, consiliaru, — Barbu Protopopescu, idem, — Nicolae Pancu, idem, — Vasile Toncoviceanu, idem, Absenți, — Pană Buescu, idem, cons, ajutoru, — Grigore Lahovari, consiliaru, — Doctorulu Iatropolu, idem. Ședința se deschide la 1^ oră după amedi. Se citesce profesula-verbală alu ședinței precedinte, și se aprobă. Se încunoștiințază Consiliului că dd. Dobreo și Stiebal din Londra, foștii concesionari ai împrumutului municipal hotărîtă în anul 1865 a se face și străinetate, au intentată acțiune înaintea justiției în contra Municipalității cerândă înapoierea sumei de 5,000 livre sterling ce au depusă la comună ca cauțiune, precum și 12,500 livre sterling ca comisiune pentru acele împrumută, 1,000 livre sterling cheltuielele de călătorii și întreținerea unui agent alü d-lorü aci, și 500 galbeni cheltuielc de judecată, și că tribunaulu Ilfovului a citată pe comună înaintea sea pentru 7 luniă viitoră. D. Lapati, în considerațiunea importanței procesului, este de opiniune a se însărcina cu aperarea dreptului comunei înaintea instanțeloru judiciare unula din advocații cel mai însemnați ce avennă la capitală. Consiliulu se unesce cu opiniunea d-lui Lapati, și ruga pe d. primară se se adreseze la dd. Vernescu și Daniilopolu cerându-le concursulu d-loră bine-voitoru pentru operarea comunei de pretențiunile domniloră Dobree și Stiebel. Se face cunoscută Consiliului că, după contractele cu cari s’a închiriată locurile din piețele Ghiciu, Amza și Mogoșaia pentru vindare de carne de mei și rîmâtorî in cursul anului începută de la 26 Octombrie trecută chiriașii acestoru locuri suntu opriți de la 15 Maiu de a mai tăia mei prin piețe. Ei înse au reclamată se li se mai permită acasta pînă la săntu Petru, fiindu-le cu depărtare loculă magaziei Casarma-Vechiă, unde s’a decisă tăierea meiiora, erumai cu sârmă fiindă că ^isulă locu este acurau ocupată cu patră pentru pavage. D. Lapati este de opiniune a se menține condițiunea din contractul fiind în interesulu higienei și salubrității publice ca tăierea meilor, se nu se mai facă prin piețe în timpii de căldură. In ceea ce privește ocuparea locului de la Vechia Cazarmă cu patra depusă acolo, d. Lapati propune a se însărcina intendantuluospețului comunală se puia unu numeră de ómen muncitori cu plată a arilică în dovedile acea patră depunându-o în altă parte a curții ,jisei localități, spre romănâncelu loci liberă în trebuirii tăierii menore. Chieltuialis ce se va face cu acesta observă d. Lapati, va fi fórte neînsemnetóre pentru comună în comparațiut cu folosulă ce vomă da publicului prin încetarea tăierii raciloru în piețe. Câtă pentru piața Mogoșăia, d. Lapati zice că acastă piață, fiindu fórte departe de Vechia Cazarmă, este de opiniune a fi îngăduiți măcelarii d’acolo se tăia meii pe unu aitu locu ce voră găsi ei în termenu de 10 Zile, după ce însă se va visita acelu locă de undiu din medicii comunei și se va afi propriu pentru acastă întrebuințare. Consiliuiu admite întru tote opinia mie d-lui Lapati, și decide ca pînă cându se va da lauă parte vâtră de a Vechia Cazarmă și se va găsi una altă locă pentru măcelarii din piața Mogoșaia, se fiă îngăduită tăierea uneiorii prin piețe ca pînă acumu. Se pune în vederea Consiliului raportul a d-luî revisora generală comunală prin care relatâdă nerânduielele cea descoperită comise de preotul Matache dela cimitiriulu Șerban-Vodă insubordinațiunea ce arată întru împlinirea datoriiloru sâte de preotă alu capelei șișului cimitiriu, după arătările unanime ale impiegaților și servitoriloru acestui cimitiriu. Consiliulu destituie pe nuroitulu preotu din postură ce ocupă la cimitiriu, și numisce în locu’i pe părintele hieromonahu Ierema Măierescu. Se supune aprobării Consiliului budgetele bisericeioru, Spirea-Nouă, Deea Vechiu și Dobrotusa pe anulă curentă. Consiliulă aprobă aceste budgete, ulă bisericei Spirea-Nucă în cifra de lei 5,153 par. 8 la venituri înpreună cu capitalul« în numerariu remasa la finele anului trecută, și de lei 1760 la cheltuiele, ală bisericei Delea-Vechiă, n cifra de lei 17,382 par. 11 venite împreună cu lei 12,402 par. 11 capitalulă reruasă la finele anului trecută, și de lei 2800 la cheltuiele; alu bisericei Dobrotâsa în cifra de lei 82,966 jar. 30 la venită, în care intră și caritabilă bisericea în sumă de lei 76,110 )ar. 27, afară de lei 15,800 ce suntu dați cu împrumutare thesauratul Statului și în cifra de lei 73,178 la chieltuiele. Se pune în vederea Consiliului adresa d-loră curatori al bisericai Lucaci, prin care, arătându că acea biserică se află în lipsă de mi]’lóce de întreținere, ceru a i se alocară subvențiuna din casa comunală. Consiliul a încuviințaija cererea și fixâna subvențiunea la lei 2600 pe ană cu începută, dela 1 Ianuriu 1867, care banu se se de din suma alocată în budgetulu acestui nafi cu asemenea destinațiune. Se pune în vederea Consiliului petițiunea a 19 proprietari de pe strada Tómnei prin care ceru a se lua disposițiuni pentru prelungirea pavagiului acelei strade pînă dinaintea bisericei Precupeții Vechi și promită a plăti pe jumetate costală acestei lucrări. Se citesce și relațiunea dată de d architects elfi comisiune asupra sei petițiun. Consiliul încuviințază cererea cu condițiunea de a nu se pune în execuțiune continuarea Șișului paragră decâtă după ce se va aproba și realisa împrumutul« chiptuitu de Consiliu pentru acoperirea deficitului budgetului comunei pe anulă curentă, și după ce petiționarii vor depune la primăria jumătate suma de bani ce va costa lucrarea, precumă promită. Acastă lucrare se încuviințază a se face totă pe lățimea de trei stânjini din câți are strada precumă a făcută paragială existente, și prin întreprindere particulară dată prin licitațiune plătindu-se cealaltă jumătate a costului ei din suma destinată pentru asemenea lucrări în cursulu acestui anu D. Pancu votâză contra. Se încunosciințadă Consiliului că dupe cererea făcută de d. I. Zalomit de a i se da autorisațiune se construiă unu stagiu asupra casei ce are In strada Brezoianu, primăria având si In vedere relațiunea dată de d. architect» alü comunei cumu că casa este solidă și nesupusă la retragere , a încuviințată a se da petiționarului ceruta autorisațiune. A aflată însă mai tărdiă că arătarea arhitectului cumă că casa nu e supusă la retragere, este basată pe una proiectă de aliniere, care nu e aprobată de Consiliu și de ministeriă după cumú prescrie legea. Primăria dar supune casulă la cunoscința și aprobarea Consiliului, punându’i in vedere și a sigula proiecta de aliniere. Consiliule găsesc« ca d. architectu n’a fostă în regulă căndua dată relațiunea menționată, căci d-sea nu putea iei daca casa în cestiune, nu este supusă retragerii pînă căndu acesta nu se decidea de autoritatea municipale prin aprobarea proiectului de aliniere făcută pentru stradă și pînă căndu acestă proiectă nu se încuviința și de ministeriă conformă legii. De aceea Consiliulu chipzuiesce a se face de d. primară cuvenitele observațiuni d-lu* architects-șefă alu comunei, cerându’* ca in viitoră se nu mai comită uă asemenea neregularitate, și se nu mai de nici unu biletu de autorisațiune pentru construcțiunî de ori ce naturâ decătu numai dupe ce va presanta asupra flăcării cereri dă relațiune exactă cu uă schiță de plană și dupe ce se va încuviința de primărie opiniunea ce va emite prin acea relațiune. Se pune în vederea Consiliului petițiunea d-lui Nicola Dimitriu prin care se ruga a fi păsuită încă trei luneentru dărâmarea prăvăliei sale din suburbia Dobrotisa strada Văcaresci pria cându se va prepara a o repara. D. primaru arată Consiliului că prălia în cestiune este declarată do darchitects ală comunei încă din tómna trecută in stare prosta , și după opiniunea architectului s’a invitată comisiunea polițienască respectivă a obliga pe proprietară sc o desființeze n acesta primăvară spre înlăturarea pericolului ce amenință. Consiliul respinge cererea d-lui Nicola Dimitriu. Se pune la vederea Consiliului adresa d lui ministru al Culteloru cu No. 4,195 prin care respunde la întrebarea ce i s’a făcută de primărie că pentru deschiderea curții bisericei Antim și prin urmare a înfrumusețării suburbii respective, ministerială dispune de 500 galbeni oferiți de Măria Nea Domnul, de 300 galbeni din fondurile ministeriului, de un grilagiu de seră și de concursulu mai multor pompieri întrebuințați spre dărâmarea zidului , și că pentru ceea ce va mai trebui remâne ca Municipalitatea se procure orecari fonduri. In considerațiunea avantagieloru ce va aduce comunei deschiderea acestei piețe. Consiliulu sea adu de acastă comunicațiune. Se pune In vederea Consiliului reclamațiunea a 142 comercianți rachieri, priimită la 31 Martin trecută, reclamațiune prin care ceru ca Municipalitatea. In temeiul dreptului ce-i dă legea, se nu puia In aplicațiune taxele asupra spiritualelor fidecătă în cifrele votate de Consiliulu comunale, era nu în cele votate de Adunare. Consiliul, constatândă din acastă reclamațiune că înșiși comercianții de beuture spirtuase admiră taxile chipzuite de dînsulu asupra Z'selor“ bputure, iar nu, prâcumă s’a zisă în Senată, că se plângă contra lorfi , constatându prin urmareă înființarea Ziselor taxi ar fi înlesnită spesele comunei fără a împovera nici pe comercianții de spirtuase nici pe consumatorii lorfi, dupe cumă s’a declarată in alu douilea corpi legislativă căndă s’a combătută proiectulă de lege votată de Adunare pentru adăugirea venituriloru capitalei, avându in vedere că Insula proiectă a remasa neaprobată prin respingerea sea de Senatu ; că prin urmare reclamațiunea rachierilor nu mai are acuzați obiectă . Consiliul ă chipzuiesce a se depune acastă reclamațiune la dosară spre a se ave în vedere la timpulu căndu ©lu va reveni asupra înființării de noie taxi și adăugirii celora actuali în comună. Se pune in vederea Consiliului petițiunea d-lui I. Em. Nanoveanu prin care cere a i se da autorisațiune se invelescu din nou cu metal si casa sea de pe strada Radulu-Vodă inălțându’l zidurile cu trei palme și făcându unu ciubucu împrejură. Se citesce și relațiunea dată de d. architects alu comunei asupra Zasei petițiuni , și prin care zice că casa este solidă. Consiliulă in majoritate incuviințâ dd a se da d-lui Nanoveanu ceruta autorisațiune. Ședința se aidică la 4 și juni ore,