Romanulu, august 1867 (Anul 11)

1867-08-02

ftOMANULU­I AUGUSTU. 643 Kin atrage atențiunea asupra acestui principiu de justiția și de drept, care cere ca judele-avocată se de citire re­cisitoriulu! seu mai nainte de pledoa­rie, pentru ca curtea se audă mai la urma cuvintele acusatului. „Elă acasă pe judele-avocații că a luatu de­leasă a acusărei sale respunsu­­rile făcute de apărători în sprijinulu probelor» date de apărare, cea­u ce este cu totulu contrariu practicei le­gale și ordinei naturale a lucruriloru. Elu îi imputeza c’a enunciatu în reci­­sitoriulQ se u­nesce probe cari n’au fostă citi­te în cursulu procesului, cee­a ce demonstra că era­a profitată de sus­­pendarea audiințiî, scoțândă nouă pun­­turî de atacă chiar din apărare, cee­a ce este uă procedere lipsită de ori­ce legalitate într’uă cestiune de m­órte sau de vidra. D’aci resultă că ela pare a urmări pe acusați mai multă după di­sele loră decătă după probele articu­late contra loră în actulă de urmărire. ..Despre cee­a ce privesce acusarea basată pe decretulu prin care arh­idu­­cele s’ar fi încercată a prelungi resbe­lulu, numindu vă regență pentru casulu căndă ar muri, apărătorul» declară că actul ă de abdicare ale lui Maximilian supsemnatu la Cerro de la Gampana, esiste în realitate. „Pe onorea mea. ,,adaugă el”, va afirmă și francuză li­­­berală Mariano Riva Palecio pate se „ve afirme ca și mine, că în acestă „actă de abdicare nu este cestiune d’uă „regență.“ „Casă despre articlul­ 28 despre care judele-avocatu e vorbită pentru a jus­tifica lipsa mărtuririloru ș’a probeloru scrise, consiliului de apărare întregă respunde că timpii de încisiuiune au trecută căndă nesce simple forme erau totă ce se cerea pentru a forma uă convicțiune. „Apărătorii n’au presupusă nici uă dată ca d. Aspiroz se se ascepte ca curtea, compusă de tineri și bravi a­­matori ai Republicei, se se adune pen­tru a condamna și nu pentru a se con­vinge de adeveră. In fine, ei n’aă pu­tută crede că onorabila curtea ar fi voită se facă din justiție uă comedie în loc­ de a precede după inspirarea conscienței sale. Acesta ideiă n’a pu­tută nasce decătu din strania argumen­tare a judelui avocată. „Anulă din membrii consiliului de apărare, ni se pare că e d. Yoga, în­trebă pe judele avocată cu ce dreptă a anulată ordinea guvernului supreme, invităndu’să a procede conformă arti­­clelor­ 6 și 11 ale legei din 128 ianua­­rie. D. Ortega dă citire acestei ordine și ia acte de infracțiune. „D. Jauregiu ié conclusiuni în nu­mele apărărei. D. Moreno depune oă protestare contra admiterea unui mar­­tore după procesă, urmărirea se în­chide și judele-avocată primesce no­­tificațiuni întinse ale apărărei. „Curtea marțiale se retrage în șe­dință secretă pentru a formula jude­cata. Ea se desparte spre dece ore sóra. In acestă momentă nu cunoscema âncă oficiale decisiunea sea. ..NB. Gestiunea urmatore a fostă pusă lui Maximilian în cursul­ procesului.“­ „Esci dispusă a recunosce că escî „responsabile de luptă care s’a pre­lungită în Mexică de la evacuarea „Francesiloru? * „Nu, a respunsă elă. Juartz este res­ponsabile de tată. După evacuarea „Francesiloru, i­amă trimisă unii me „sagiă pentru ai propune d’a proclama „un amnistie generale și d’a acorda „grad­ă d­eplină la toți acei­a ce s’au „atașiată mie și causei imperiale. Jua­­­rez a refusatu. Nu’mi mai remania artă „de făcută de câtă d’a stărui și d’a „face totă ce’mi era în putință pentru „a protege oă parte considerabile a „poporului Mexican”. (Sfîrșitu). PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința LXVI— Marți 18 iuliu 1867. Present­: 1­. Costache Panaiot, Primarulü. — Corneliă Lapati, cons. ajutorii, — Anton I. Arion, idem, — Pană Buescu, idem, — Grigore Serrurie, idem, — B. Hernia idem, — Dumitru Guloglu, idem. Absenți. D. Grigore Lahovari, consiliaru, — Dr. Iatropolu, idem, în concediu, — Barbu Protopopescu, idem, — Nicolae Pancu, idem. Ședința se deschide la 1 oră după amiadi. Procesulu-verbalu alu ședinței pre­­cedinte se citesce și se aprobă. Se pune în vederea consiliului pe­tiția d-lui I. E. Floresc», cu care înain­tând» Primăriei 200 galbeni din pre­țul« unui focü, ce­a luată la Cimitirul» Șerbanu-Vodă, se ruga ca pentru restu se i se acorde unu termenu de 6 luni, neînlesnindu-se a-i respunde pe toți astădî, reclamându și pentru prețul forte mare alu locului. Consiliulu admite cererea d-luî re­clam­antă și totă vădnia numesce­uă co­­misiune, compusă de membri sei d-nii Arion, Guloglu și Lapati pentru a re­­visui regulamentul­ de îm­ormântare la cimitiru, atâtă în privința prețului câtă și în alte modificări ce ar mai găsi cu cale a-i face și a arîta opiniunea d-lori. Se comunică consiliului adresa d- lui Ministru de Interne No. 14819 pe lingă care înapoiază 9 schițe de planuri de aliniere a 9 strade din capitale, îm­preună cu jurnalul» încheiată de con­­siliulă teh­nică prin care se arată că nu se pute aproba disele alinieri fără esistențe prealabilă a unei alinieri ge­nerale a întregului orașu, adăogându d. Ministru, că consiliul« comunală pe a sa responsabilitate, póte de va voi se reguleze, cum­ă mai bine va găsi cu cale daca i se va părea că deci­­siunea consiliului­ teh­nică este defavo­rabilă comunei. Consiliul, după deliberația ținută , aprobă disele 9 planuri de aliniere, fă­cute de corpulă tehnică ală comunei și chipzuiesce a se pune în lucrare. Se pune în vederea consiliului adresa d-nui ministru de Interne Nr. 1283 pe lingă care trimite in originală petiția pescariloru din capitale spre regula­rea celoră de cuviință. Se citesce disa petițiune în între­­gul­ seu, din care se vede că dînșii se plîngă în contra acțiunii ce li s’au intentată a plăti chiria ce datorescu pentru prăvăliele luate la licitațiune în anulă 1865 Consiliul­ discută asupra împregiu­rării, și având în vedere că acesta ces­­tiuna este tranșată prin lucrările fă­cute de minister« și aprobate de fos­­tul] Domnitor«, chipzuescu a se res­­pimde d-lui ministru că comuna lasă a se da curs cestiunii de actualulu mi­­nisteriu cu adăogire că comuna spre a nu’și asuma vre­uă responsabilitate au intentată acțiune pescarilor, ce­rând« versarea banilori­ în casa comu­nei după contractele încheiate cu dînșii. D. Buesca voteză contra pentru cu­veniulu că chiaru în raportulu minis­­terului către fostulă domnă, se admite încasarea pe jumătate a baniloră de la pescari, iar jumătate de la foștii mem­bri ai comunei, și prin urmare Muni­cipalitatea nu e în drept se încasese to­tala sumă de la pescari, și după opi­nia d-lui, justiția trebue se se pro­nunțe asupra acestei cestiuni. Se supune consiliului petiția mai mul­­tor­ Israeliți din capitală prin care sa plângă că din ordinul­ Primăriei suntu opriți a mai vânda marfă de manufac­ture pe loculă caseloră numită Otelulă de Rusia unde aui plătită chirie , ce­­rendă a ii se lăsa libera voe de a ur­ma cu vânzarea. Consiliul­ dupe chiptuirea făcută de­­cido ca Primăria se lase liberi pe re­clamanți, pe câtă nu s’ar atinge regle­mentele municipale în vigore. D. Lapati în conosciințăză Consiliului că epitropia Sinagogii Israelite Espa­­niolă a cerută permisiunea de a im­­prejmui locuia acelei Sinagoge și fiindu­că pe partea unde voes ce a pune îm­prejmuirea este uă uliciora care servă mai multă ca­­ ocu de scurgere alu ne­curățeniilor în Dâmboviță. Primăria con­formă regulamentului pentru construc­­țiuni a autorisatu lucrarea cu retra­gerea legiuita, cu observațiunea ce ne­voind« Epitropia o priimi biletfi, se se supue Consiliului spre a decide dîn­­sulu asupra cașului. Fiindu car» că a­­cea uliciără asi fi forte greu a se face stradă. D. Lapati este de părere ca se se pun în vândare prin licitație între pro­prietari limitrofi cu îndatorire asupra celui ce o va cumpără cu condiție de servitudinea scurgerii apelor­. Consiliul­ deliberîndă asupra cesti­­unii, admite opinia d. Lapati. Se supune Consiliului petiția d-lui d Constadinescu prin care cere a i se da per­misiunea d’a permuta după ferestre și uă uștă la casele sale din Golarea Al­bastră. Se observa și relația d lui arh­itectă ală Comunei că cererea petiționarului este se schimbe ferestrele și ușile des­pre stradă, și că casa fiind» solidă i se póte încuviința cererea, având» lăr­gimea de 4­ stînju­s». Consiliul­ acordă voia cerută de pe­­tițiunea de a face lucrarea fără re­tragere. Se comunică Consiliului petiția d-lui Dimitria Escatovici prin care cere a i modifica biletul« de taxă ce i s’aă dată pentru că grădină spre a se dice pen­tru complectă ore nu pentru grădină Asupra carta d. comisară comunală după cercetarea ce­a făcută arată că are și grădină și complectă urmând» a plăti pentru amendore. Consiliul­ în temeială «fisei relațiuni respinge cererea. Se pune în vederea Consiliului ra­­portul­ comisiunii numită a cerceta daca la fabrica de rachiu a d-lui Eftimie din suburbia Silivestru, sunt și îndeplinite tate măsurile luate de Consiliu de Hy­­gienă din ședința sa din­­ anulă 1864. Se vede din disa relație că acele formalități suntu îndeplinită însă teme­rea mai m­ultoră vecini este pentru fo­­­culă ce în totă minutulă amenința pro­prietățile d-lorii. Consiliul, în vederea regulamentu­lui pentru stabilimentele insalubre vo­tată și aprobată, decide a se regula și acesta fabrică după disposițiile ce conține acest regulamentu. Se supune Consiliului petiția d. Ni­colae Arghirescu prin care arată că ca debutantă de gază în puterea biletului ce i s’a­rată a înmagazinată uă can­titate pre care spre vânzare însă acum se vede oprit de agentur­ poliției. A­­supra cărei­a Primăria vedeade că ce­rerea sa a fostă numai pentru deposi­­tarea a 200 vedre gază, conformă dis­­posițiilor­ luate prin votul­ Consiliu­lui din 1 Fevruarie anulă curentă, a o­­pritu unu deposit« m­aî mare alu re­clamantului. Consiliul­ aproba urmarea făcută de Primărie. Sa pune în vederea Consiliului a­­dresa d-lui ministru de resbelu cu No 1936, prin care arată numeral« volun­tarilor« an­gajiațî în anul trecut și în comp­­luîu comunei, cu sum­a banilorü ce s’au cheltuită cu a loră întreținere. Din relațiunile ce se dau vedendu se că cu biletele Primăriei s’au înrolată numeraîă de 179 voluntari pentru care s’a comunicată Ministerului spre soi­­ință’i căndă se voră presenta, iară d. ministru arată despre un» num­eră mai mare. Consiliul­ autorisă pe Primărie a plăti solda cuvenită voluntarilor, cu biletele sale și numai pentru bilele care se vom­ constata din contralele minis­terului de Resbolti că a fi fostă în ser­viciu. Se supune Consiliului raportul« corpului tehnică ală Comunei în pri­vința nivelementului general și planulu orașului, prin care se arată că pentru efectuarea aces­oră lucrări ar necesita uă cheltuială de lei 2 milione, asupra Consilială avînd­ în vedere că Comuna este în lipsă de midlóce a efectua as­tăzi aceste lucrări se amîna pînă la unu timpii oportună. Se pune în vederea Consiliului ra­portul­ corpului teem­eu alu comunei prin care cere a ficia fie­căruia din doi ingineri u * diurnă ca în trecută pentru transporturile ce facă pe la di­feritele lucrări în Capitale. Consiliul­ arendă în vedere că bud­getul­ comunei pe anulă curentă, prin care s’a alocată suma necesari« în a­­semenea transporturi, este întărită de minister­« și nu mai póte reveni asu­pra lui, respinge cererea. Se supune Consiliului petiția • d-soru Petre Steri», și George Ion prin care ceru a li se permite se facă uă probă de doui strojini pătrați pavagiu cu pia­tră cioplită dupe care se li se dea în întreprindere pavarea a mai multoru strade, conformă cu modelul­ ce de­pună. Consiliul, vedendü din acea probă că este variații în dimensiunile petrei, chipzuieșce c» mai întâiă Primăria se căra de la muniții a­ficsa diferința di­mensiunilor« pstroloru ce va întrebu­ința, precum­ și prețul­ unui stínjinit , ca dupa aceia, se se hotărască în cu­­noștință de causă. Sa pune în vederea Consiliului șpe­­tiția d. M. Săresru prin care se rugă a i se acorda unu termină de sase luni pentru a putea plăti suma de 750 lei ce datoresc pentru una loc­­ală Comunei ce i s’aă vândută, neînles­­nin­du-se acumă. Consiliul­ aprobă cererea reclaman­tului. Se supune Consiliului pozițiunea d­in I. F. Eillert, A. Scharfeurberg H. Lu~­cotterd din Scheimnitz, regatul­ Sacso­­niei, prin care ceră voia a deschide în Bucuresci să scotă dupe sistemul­ ger­­mană spre a respă­­di Instrucția pu­blică dupa programulu ce alătură. Con­siliul­, dupa chipzuirea făcută, avendö în vedere că învăn­ămêntul­ poporului este liberă decide a se respunde d-loră postulanți că suntu liberi a veni­se și practicese profesiunea, conformân­­du-se însă întru tote legii Instrucțiu­nii publice. Se supune Consiliului raportul­ d-lui Scarlată Melic pieberulă, prin care a­­rată că iefile cuvenite la cinci perechi petrari fiind­ priimite de Christea Sco­­dra cu pulă de pătrar!, încă nu li s’a liberată, cu cerere a se iui mesurile cuvenite. Se observă și relaționea d-lui ar­chitect ală comunei dată dupe cererea ce i s’a făcută asupra împrejurării, din care se vede ca­de și mai tărzică, însă acei petrari ’si-au priimitâ sefile. Consiliulă decide­­a pe viitor« se se platesca acestora petrari Iefile re­gulat pe fie­care lună fie­căruia, pre­­cumă s’a chiptuitü de Primărie, spre a se evita asemenea împregiarări. Se comunică consiliului raportul­ d. institutorii ală scalei sucursale de băieți din colare­a Roșie, prin care recoman­dă că, între alte obiecte de care mai are necesitate acea scala, este lipsa unei icóne și a unui clopoțelii de masă pentru clasa II, precum­­ și a unui nu­mără de șese perechi pordelu, pentru am­bele clase, cerându punerea la cale pentru înființarea acestoru obiecte. Con­siliul a consideratlitű și aceste o­­biecte în mobiliarulu ce o datare co­muni­se de scólelore comunale apro­bă înființarea loră, care se voră plăti din par. cheltu­ieliloră scólelore. Se supune consiliului lista statistică de numerase vitaleră mări și mici tăia­te în piețile publice în cursulu anului trecut. 1866. Consiliulă re uelă de acesta și chip­zuiesce a se publica disa­nist­e spre cdi­nța orășani­lor, păzindu-se aceste regule și în vîitoriu. D. Lapati în cunosciințază că, în ur­ma decisiunii consiliului pentru înfiin­țarea unei piețe pe locul ă de tîngă bi­serica Sf. Costandin, s’a întîmpinat­ dificultăți, Hindu că acelă locă s’a con­testată și s’a cerută de uă persona ca propietate a sa; totă­nădată d. Lapati, comunică că din petițiunea suburbie­­niloru d’acolo se vede că, d. Const. Vernescu, proprietară, a declarată că, pentru fondarea menționatei piețe cu pareulă și construcțiile necesarii d-sa oferă sumă de 1000—1200 galbeni, ast­­felă fiindă d-sa­rugă pe consiliu a se pronunța asupra cestiunei, adău­­gândă că din partea i ar fi de părere, dacă și consiliulă va primi, că, în ceea ce priveșce ioculă, daca suburbienii crede că dânsulă este proprietate­a comunei se intenteze acțiune la tribu­nal«, Comuna ne putându lua asupră’i eventualitățile ce ar decurge, cală pen­tru darul« d­lui Vernescu, se se de­clare de folositor», și se se invite do­natarul», a depune banii la Municipa­litate spre a se ’ntrebuința în sfirși­­tulă destinată, din care sumă în casă d’a se constata dreptul­ de proprie­tate a acei persone se va cumpera chiaru localii în cestiune, și acesta ne­­greșitu după ce se voră îndeplini for­malitățile cerute de lege, pentru ase­menea donațiuni. Consiliul ă admite întru tote, opinia d-lui Lapati. Condițiile pentru darea în întreprin­dere a publicării actelor­ autorității comunale, se aprobă de consiliu. Se supune consiliului adresa d. mi­nistru de Resbelă, No. 722, pe lîngă care comunică testul” voturiloră date de Adunare în privința întreținerii pom­­pierilor­ ce privesce pe comună. Consiliul, luând p actă de acele vo­turi, chipzuesce a se avea în vedere la formarea budgetului pe anul­ viitorii. Se comunică consiliului raportul ă d-lui revisoră generală ală comunei în ală­turare de unu procesă verbală închir­­iată asupra plângerea mai multoru lo­cuitori din suburbia St. Voevoiji și St. Vinere noue, pentru tacsa ce li se ie la barieră a vilelorü d-loră de către antreprenorul­ acsizeloră., Consiliul­ chipzueșce ca d. Primară se ia disposiții ca întreprindetorii ac­­sizeloră se nu­maî fie liberi a pretin­de taxe ce nu facă parte din contrac­­tul ă d-soră. Se pune în vederea consiliului pe­tiția starostii corporații pantofarilor, supțiri, în alăturare de chipzuirea în­tocmită de comisia comercială la 26 Noembre 1851, aprobată de Domnă în privința îndatoririloru acestui corp, spre a se pune la cale îndeplinirea lerii. Consiliul» arendă în vedere că lu­crarea de față, este de atribuțiile ca­merei de comerț», chipzuesce a se nainta d-lui ministru alu Agriculturei Com­erciului și lucrări Publice, spre ur­marea celoră de cuviința. Se comunică consiliului relațiunea d-lui architectă ale comune­ asupra petiții locuitorilor» din suburbia Olari, împreună cu proiectată și condițiile pentru pavarea unoro părți din stra­dele Ventu, a Furiiioră, a Nopții și a Lunei Intrega. Consiliul ă, avândă în vedere votulü seu prin care s’a decisă ca în anulu acesta se riu se pun în lucrare de cătă numai contractele angajate de mai na­inte, chipzuesce a­semănea acesta lu­crare până la adăugirea veniturii oră ceram­ei. Se supune asemenea raportul ă d-lui architectă șefă ală comunei No. 255, cu proiectul­ canalului suplimentară din calea Bel­vedere, și prin care între alte lucrări, se cere înființarea unei ușe de seră mare cu brósca, ca se se așeze la gura canalului. Consiliul­ pentru motivele espuse de d. archit dlă aprobă și facere­« acei ușe de seră, însă prin licitațiune. Se supune consiliului relațiunea d-lui architectă ală comunei dată asupra ra­portului îngrijitorului cimitirului Șer­­ban Vodă în privința necuviințelor« ce se facă de către visitatori, prin rupe­rea floriloru și altele, și prin care re­­lațiune d, architectă recomandă a se așecta tablele necesarii pe care se fie în­scrise regale pentru ordinea interiora în cimitiriu. Consiliul­ aprobă opinia d-lui archi­tectu și autorisă înființarea a trei ta­ble de lemnu pe care se va scrie dis­­posițiunea de în art, respectivă din re­gulamentul­ de îmmormântări, și se se așa de una la pórta cimitirului, iére doue în întrulu. Ședința se aidică la 4­­/a ore.

Next