Romanulu, august 1867 (Anul 11)
1867-08-02
ftOMANULUI AUGUSTU. 643 Kin atrage atențiunea asupra acestui principiu de justiția și de drept, care cere ca judele-avocată se de citire recisitoriulu! seu mai nainte de pledoarie, pentru ca curtea se audă mai la urma cuvintele acusatului. „Elă acasă pe judele-avocații că a luatu deleasă a acusărei sale respunsurile făcute de apărători în sprijinulu probelor» date de apărare, ceau ce este cu totulu contrariu practicei legale și ordinei naturale a lucruriloru. Elu îi imputeza c’a enunciatu în recisitoriulQ se unesce probe cari n’au fostă citite în cursulu procesului, ceea ce demonstra că eraa profitată de suspendarea audiințiî, scoțândă nouă punturî de atacă chiar din apărare, ceea ce este uă procedere lipsită de orice legalitate într’uă cestiune de mórte sau de vidra. D’aci resultă că ela pare a urmări pe acusați mai multă după disele loră decătă după probele articulate contra loră în actulă de urmărire. ..Despre ceea ce privesce acusarea basată pe decretulu prin care arhiducele s’ar fi încercată a prelungi resbelulu, numindu vă regență pentru casulu căndă ar muri, apărătorul» declară că actul ă de abdicare ale lui Maximilian supsemnatu la Cerro de la Gampana, esiste în realitate. „Pe onorea mea. ,,adaugă el”, va afirmă și francuză liberală Mariano Riva Palecio pate se „ve afirme ca și mine, că în acestă „actă de abdicare nu este cestiune d’uă „regență.“ „Casă despre articlul 28 despre care judele-avocatu e vorbită pentru a justifica lipsa mărtuririloru ș’a probeloru scrise, consiliului de apărare întregă respunde că timpii de încisiuiune au trecută căndă nesce simple forme erau totă ce se cerea pentru a forma uă convicțiune. „Apărătorii n’au presupusă nici uă dată ca d. Aspiroz se se ascepte ca curtea, compusă de tineri și bravi amatori ai Republicei, se se adune pentru a condamna și nu pentru a se convinge de adeveră. In fine, ei n’aă putută crede că onorabila curtea ar fi voită se facă din justiție uă comedie în loc de a precede după inspirarea conscienței sale. Acesta ideiă n’a putută nasce decătu din strania argumentare a judelui avocată. „Anulă din membrii consiliului de apărare, ni se pare că e d. Yoga, întrebă pe judele avocată cu ce dreptă a anulată ordinea guvernului supreme, invităndu’să a procede conformă articlelor 6 și 11 ale legei din 128 ianuarie. D. Ortega dă citire acestei ordine și ia acte de infracțiune. „D. Jauregiu ié conclusiuni în numele apărărei. D. Moreno depune oă protestare contra admiterea unui martore după procesă, urmărirea se închide și judele-avocată primesce notificațiuni întinse ale apărărei. „Curtea marțiale se retrage în ședință secretă pentru a formula judecata. Ea se desparte spre dece ore sóra. In acestă momentă nu cunoscema âncă oficiale decisiunea sea. ..NB. Gestiunea urmatore a fostă pusă lui Maximilian în cursul procesului.“ „Esci dispusă a recunosce că escî „responsabile de luptă care s’a prelungită în Mexică de la evacuarea „Francesiloru? * „Nu, a respunsă elă. Juartz este responsabile de tată. După evacuarea „Francesiloru, iamă trimisă unii me „sagiă pentru ai propune d’a proclama „un amnistie generale și d’a acorda „gradă deplină la toți aceia ce s’au „atașiată mie și causei imperiale. Juarez a refusatu. Nu’mi mai remania artă „de făcută de câtă d’a stărui și d’a „face totă ce’mi era în putință pentru „a protege oă parte considerabile a „poporului Mexican”. (Sfîrșitu). PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința LXVI— Marți 18 iuliu 1867. Present: 1. Costache Panaiot, Primarulü. — Corneliă Lapati, cons. ajutorii, — Anton I. Arion, idem, — Pană Buescu, idem, — Grigore Serrurie, idem, — B. Hernia idem, — Dumitru Guloglu, idem. Absenți. D. Grigore Lahovari, consiliaru, — Dr. Iatropolu, idem, în concediu, — Barbu Protopopescu, idem, — Nicolae Pancu, idem. Ședința se deschide la 1 oră după amiadi. Procesulu-verbalu alu ședinței precedinte se citesce și se aprobă. Se pune în vederea consiliului petiția d-lui I. E. Floresc», cu care înaintând» Primăriei 200 galbeni din prețul« unui focü, cea luată la Cimitirul» Șerbanu-Vodă, se ruga ca pentru restu se i se acorde unu termenu de 6 luni, neînlesnindu-se a-i respunde pe toți astădî, reclamându și pentru prețul forte mare alu locului. Consiliulu admite cererea d-luî reclamantă și totă vădnia numesceuă comisiune, compusă de membri sei d-nii Arion, Guloglu și Lapati pentru a revisui regulamentul de îmormântare la cimitiru, atâtă în privința prețului câtă și în alte modificări ce ar mai găsi cu cale a-i face și a arîta opiniunea d-lori. Se comunică consiliului adresa d- lui Ministru de Interne No. 14819 pe lingă care înapoiază 9 schițe de planuri de aliniere a 9 strade din capitale, împreună cu jurnalul» încheiată de consiliulă tehnică prin care se arată că nu se pute aproba disele alinieri fără esistențe prealabilă a unei alinieri generale a întregului orașu, adăogându d. Ministru, că consiliul« comunală pe a sa responsabilitate, póte de va voi se reguleze, cumă mai bine va găsi cu cale daca i se va părea că decisiunea consiliului tehnică este defavorabilă comunei. Consiliul, după deliberația ținută , aprobă disele 9 planuri de aliniere, făcute de corpulă tehnică ală comunei și chipzuiesce a se pune în lucrare. Se pune în vederea consiliului adresa d-nui ministru de Interne Nr. 1283 pe lingă care trimite in originală petiția pescariloru din capitale spre regularea celoră de cuviință. Se citesce disa petițiune în întregul seu, din care se vede că dînșii se plîngă în contra acțiunii ce li s’au intentată a plăti chiria ce datorescu pentru prăvăliele luate la licitațiune în anulă 1865 Consiliul discută asupra împregiurării, și având în vedere că acesta cestiuna este tranșată prin lucrările făcute de minister« și aprobate de fostul] Domnitor«, chipzuescu a se respimde d-lui ministru că comuna lasă a se da curs cestiunii de actualulu ministeriu cu adăogire că comuna spre a nu’și asuma vreuă responsabilitate au intentată acțiune pescarilor, cerând« versarea banilori în casa comunei după contractele încheiate cu dînșii. D. Buesca voteză contra pentru cuveniulu că chiaru în raportulu ministerului către fostulă domnă, se admite încasarea pe jumătate a baniloră de la pescari, iar jumătate de la foștii membri ai comunei, și prin urmare Municipalitatea nu e în drept se încasese totala sumă de la pescari, și după opinia d-lui, justiția trebue se se pronunțe asupra acestei cestiuni. Se supune consiliului petiția mai multor Israeliți din capitală prin care sa plângă că din ordinul Primăriei suntu opriți a mai vânda marfă de manufacture pe loculă caseloră numită Otelulă de Rusia unde aui plătită chirie , cerendă a ii se lăsa libera voe de a urma cu vânzarea. Consiliul dupe chiptuirea făcută decido ca Primăria se lase liberi pe reclamanți, pe câtă nu s’ar atinge reglementele municipale în vigore. D. Lapati în conosciințăză Consiliului că epitropia Sinagogii Israelite Espaniolă a cerută permisiunea de a imprejmui locuia acelei Sinagoge și fiinducă pe partea unde voes ce a pune împrejmuirea este uă uliciora care servă mai multă ca ocu de scurgere alu necurățeniilor în Dâmboviță. Primăria conformă regulamentului pentru construcțiuni a autorisatu lucrarea cu retragerea legiuita, cu observațiunea ce nevoind« Epitropia o priimi biletfi, se se supue Consiliului spre a decide dînsulu asupra cașului. Fiindu car» că acea uliciără asi fi forte greu a se face stradă. D. Lapati este de părere ca se se pun în vândare prin licitație între proprietari limitrofi cu îndatorire asupra celui ce o va cumpără cu condiție de servitudinea scurgerii apelor. Consiliul deliberîndă asupra cestiunii, admite opinia d. Lapati. Se supune Consiliului petiția d-lui d Constadinescu prin care cere a i se da permisiunea d’a permuta după ferestre și uă uștă la casele sale din Golarea Albastră. Se observa și relația d lui arhitectă ală Comunei că cererea petiționarului este se schimbe ferestrele și ușile despre stradă, și că casa fiind» solidă i se póte încuviința cererea, având» lărgimea de 4 stînjus». Consiliul acordă voia cerută de petițiunea de a face lucrarea fără retragere. Se comunică Consiliului petiția d-lui Dimitria Escatovici prin care cere a i modifica biletul« de taxă ce i s’aă dată pentru că grădină spre a se dice pentru complectă ore nu pentru grădină Asupra carta d. comisară comunală după cercetarea cea făcută arată că are și grădină și complectă urmând» a plăti pentru amendore. Consiliul în temeială «fisei relațiuni respinge cererea. Se pune în vederea Consiliului raportul comisiunii numită a cerceta daca la fabrica de rachiu a d-lui Eftimie din suburbia Silivestru, sunt și îndeplinite tate măsurile luate de Consiliu de Hygienă din ședința sa din anulă 1864. Se vede din disa relație că acele formalități suntu îndeplinită însă temerea mai multoră vecini este pentru foculă ce în totă minutulă amenința proprietățile d-lorii. Consiliul, în vederea regulamentului pentru stabilimentele insalubre votată și aprobată, decide a se regula și acesta fabrică după disposițiile ce conține acest regulamentu. Se supune Consiliului petiția d. Nicolae Arghirescu prin care arată că ca debutantă de gază în puterea biletului ce i s’arată a înmagazinată uă cantitate pre care spre vânzare însă acum se vede oprit de agentur poliției. Asupra căreia Primăria vedeade că cererea sa a fostă numai pentru depositarea a 200 vedre gază, conformă disposițiilor luate prin votul Consiliului din 1 Fevruarie anulă curentă, a opritu unu deposit« maî mare alu reclamantului. Consiliul aproba urmarea făcută de Primărie. Sa pune în vederea Consiliului adresa d-lui ministru de resbelu cu No 1936, prin care arată numeral« voluntarilor« angajiațî în anul trecut și în compluîu comunei, cu suma banilorü ce s’au cheltuită cu a loră întreținere. Din relațiunile ce se dau vedendu se că cu biletele Primăriei s’au înrolată numeraîă de 179 voluntari pentru care s’a comunicată Ministerului spre soiință’i căndă se voră presenta, iară d. ministru arată despre un» numeră mai mare. Consiliul autorisă pe Primărie a plăti solda cuvenită voluntarilor, cu biletele sale și numai pentru bilele care se vom constata din contralele ministerului de Resbolti că a fi fostă în serviciu. Se supune Consiliului raportul« corpului tehnică ală Comunei în privința nivelementului general și planulu orașului, prin care se arată că pentru efectuarea acesoră lucrări ar necesita uă cheltuială de lei 2 milione, asupra Consilială avînd în vedere că Comuna este în lipsă de midlóce a efectua astăzi aceste lucrări se amîna pînă la unu timpii oportună. Se pune în vederea Consiliului raportul corpului teemeu alu comunei prin care cere a ficia fiecăruia din doi ingineri u * diurnă ca în trecută pentru transporturile ce facă pe la diferitele lucrări în Capitale. Consiliul arendă în vedere că budgetul comunei pe anulă curentă, prin care s’a alocată suma necesari« în asemenea transporturi, este întărită de minister« și nu mai póte reveni asupra lui, respinge cererea. Se supune Consiliului petiția • d-soru Petre Steri», și George Ion prin care ceru a li se permite se facă uă probă de doui strojini pătrați pavagiu cu piatră cioplită dupe care se li se dea în întreprindere pavarea a mai multoru strade, conformă cu modelul ce depună. Consiliul, vedendü din acea probă că este variații în dimensiunile petrei, chipzuieșce c» mai întâiă Primăria se căra de la muniții aficsa diferința dimensiunilor« pstroloru ce va întrebuința, precum și prețul unui stínjinit , ca dupa aceia, se se hotărască în cunoștință de causă. Sa pune în vederea Consiliului șpetiția d. M. Săresru prin care se rugă a i se acorda unu termină de sase luni pentru a putea plăti suma de 750 lei ce datoresc pentru una locală Comunei ce i s’aă vândută, neînlesnindu-se acumă. Consiliul aprobă cererea reclamantului. Se supune Consiliului pozițiunea din I. F. Eillert, A. Scharfeurberg H. Lu~cotterd din Scheimnitz, regatul Sacsoniei, prin care ceră voia a deschide în Bucuresci să scotă dupe sistemul germană spre a respădi Instrucția publică dupa programulu ce alătură. Consiliul, dupa chipzuirea făcută, avendö în vedere că învănămêntul poporului este liberă decide a se respunde d-loră postulanți că suntu liberi a venise și practicese profesiunea, conformându-se însă întru tote legii Instrucțiunii publice. Se supune Consiliului raportul d-lui Scarlată Melic pieberulă, prin care arată că iefile cuvenite la cinci perechi petrari fiind priimite de Christea Scodra cu pulă de pătrar!, încă nu li s’a liberată, cu cerere a se iui mesurile cuvenite. Se observă și relaționea d-lui architect ală comunei dată dupe cererea ce i s’a făcută asupra împrejurării, din care se vede cade și mai tărzică, însă acei petrari ’si-au priimitâ sefile. Consiliulă decidea pe viitor« se se platesca acestora petrari Iefile regulat pe fiecare lună fiecăruia, precumă s’a chiptuitü de Primărie, spre a se evita asemenea împregiarări. Se comunică consiliului raportul d. institutorii ală scalei sucursale de băieți din colarea Roșie, prin care recomandă că, între alte obiecte de care mai are necesitate acea scala, este lipsa unei icóne și a unui clopoțelii de masă pentru clasa II, precum și a unui numără de șese perechi pordelu, pentru ambele clase, cerându punerea la cale pentru înființarea acestoru obiecte. Consiliul a consideratlitű și aceste obiecte în mobiliarulu ce o datare comunise de scólelore comunale aprobă înființarea loră, care se voră plăti din par. cheltuieliloră scólelore. Se supune consiliului lista statistică de numerase vitaleră mări și mici tăiate în piețile publice în cursulu anului trecut. 1866. Consiliulă re uelă de acesta și chipzuiesce a se publica disaniste spre cdința orășanilor, păzindu-se aceste regule și în vîitoriu. D. Lapati în cunosciințază că, în urma decisiunii consiliului pentru înființarea unei piețe pe locul ă de tîngă biserica Sf. Costandin, s’a întîmpinat dificultăți, Hindu că acelă locă s’a contestată și s’a cerută de uă persona ca propietate a sa; totănădată d. Lapati, comunică că din petițiunea suburbieniloru d’acolo se vede că, d. Const. Vernescu, proprietară, a declarată că, pentru fondarea menționatei piețe cu pareulă și construcțiile necesarii d-sa oferă sumă de 1000—1200 galbeni, astfelă fiindă d-sarugă pe consiliu a se pronunța asupra cestiunei, adăugândă că din partea i ar fi de părere, dacă și consiliulă va primi, că, în ceea ce priveșce ioculă, daca suburbienii crede că dânsulă este proprietatea comunei se intenteze acțiune la tribunal«, Comuna ne putându lua asupră’i eventualitățile ce ar decurge, cală pentru darul« dlui Vernescu, se se declare de folositor», și se se invite donatarul», a depune banii la Municipalitate spre a se ’ntrebuința în sfirșitulă destinată, din care sumă în casă d’a se constata dreptul de proprietate a acei persone se va cumpera chiaru localii în cestiune, și acesta negreșitu după ce se voră îndeplini formalitățile cerute de lege, pentru asemenea donațiuni. Consiliul ă admite întru tote, opinia d-lui Lapati. Condițiile pentru darea în întreprindere a publicării actelor autorității comunale, se aprobă de consiliu. Se supune consiliului adresa d. ministru de Resbelă, No. 722, pe lîngă care comunică testul” voturiloră date de Adunare în privința întreținerii pompierilor ce privesce pe comună. Consiliul, luând p actă de acele voturi, chipzuesce a se avea în vedere la formarea budgetului pe anul viitorii. Se comunică consiliului raportul ă d-lui revisoră generală ală comunei în alăturare de unu procesă verbală închiriată asupra plângerea mai multoru locuitori din suburbia St. Voevoiji și St. Vinere noue, pentru tacsa ce li se ie la barieră a vilelorü d-loră de către antreprenorul acsizeloră., Consiliul chipzueșce ca d. Primară se ia disposiții ca întreprindetorii acsizeloră se numaî fie liberi a pretinde taxe ce nu facă parte din contractul ă d-soră. Se pune în vederea consiliului petiția starostii corporații pantofarilor, supțiri, în alăturare de chipzuirea întocmită de comisia comercială la 26 Noembre 1851, aprobată de Domnă în privința îndatoririloru acestui corp, spre a se pune la cale îndeplinirea lerii. Consiliul» arendă în vedere că lucrarea de față, este de atribuțiile camerei de comerț», chipzuesce a se nainta d-lui ministru alu Agriculturei Comerciului și lucrări Publice, spre urmarea celoră de cuviința. Se comunică consiliului relațiunea d-lui architectă ale comune asupra petiții locuitorilor» din suburbia Olari, împreună cu proiectată și condițiile pentru pavarea unoro părți din stradele Ventu, a Furiiioră, a Nopții și a Lunei Intrega. Consiliul ă, avândă în vedere votulü seu prin care s’a decisă ca în anulu acesta se riu se pun în lucrare de cătă numai contractele angajate de mai nainte, chipzuesce asemănea acesta lucrare până la adăugirea veniturii oră ceramei. Se supune asemenea raportul ă d-lui architectă șefă ală comunei No. 255, cu proiectul canalului suplimentară din calea Belvedere, și prin care între alte lucrări, se cere înființarea unei ușe de seră mare cu brósca, ca se se așeze la gura canalului. Consiliul pentru motivele espuse de d. archit dlă aprobă și facere« acei ușe de seră, însă prin licitațiune. Se supune consiliului relațiunea d-lui architectă ală comunei dată asupra raportului îngrijitorului cimitirului Șerban Vodă în privința necuviințelor« ce se facă de către visitatori, prin ruperea floriloru și altele, și prin care relațiune d, architectă recomandă a se așecta tablele necesarii pe care se fie înscrise regale pentru ordinea interiora în cimitiriu. Consiliul aprobă opinia d-lui architectu și autorisă înființarea a trei table de lemnu pe care se va scrie disposițiunea de în art, respectivă din regulamentul de îmmormântări, și se se așa de una la pórta cimitirului, iére doue în întrulu. Ședința se aidică la 4/a ore.