Romanulu, august 1867 (Anul 11)

1867-08-04

650 trulu trebiloru străine, a primiții deja de la unii din d-lorű urmatórele epistole: Domnule ministru, Intorcendu-me dintr’unu lungă voiaŭ giu am găsită la Paris epistola cu care mĕ onorați și aflamu deosebita favóre ce ’mi acordă rapres in tațiunea națioși Alteța Sea Principele României. Pucinulă ce am pututu face în interesulă unei atătă de frumuse cause, merită cre uă așa de înaltă distincțiune ? . . Prin inima și devotamentul« ce am pentru țara domniei vostre nu mé crede nedemnă de dînsa. Permiteți-mi, domnule ministru, de a depune în manile domniei vóstre omagiele recunoștinței mele, «răririle mele calduróse și sincere pentru acestă lună și atătfi de interesantă patrie. Suntu, domnule ministru, cu atașamentulă neclintită ce de multă vamă închinată. Aici d-vóstre prea plecat și devotată servitorii. J. Michelet, Paris, 25 iulie 1867. Crezu că naturalisațiunea română nu exclude in nimicit drepturile de cetiți unu francesă ce nu potă părăsi cunoscință acestă dovadă in limitele în cari se acordă, cu prescripțiunile codului francesă, în materie de naturalisațiune francesa. Daca se va presinta ocasiune de a apăra causa României, aș» fi ferice de a lupta încă pentru dînsa. Patria domnieî vostre renascendü din mortea cea mai adîncă, dă temeiuri de a spera în tóte căușele perdute de dreptă și de justiție. Dea Domnulă ca viitorul« se p0lă ține pentru noî și pentru descolenții voștri fiăcare din promisiunile ce presentulu conține. Am onore de a fi, domnule ministru, Alu domniei vóstre, prea plecat și supus servitor, E. Quinet. Vaytaux (Canton de Vând) 30 Maiu 1867. Domnule ministru, Am avé face scuse pentru că respundă așa de târziiă la epistola binevoitóre ce ’mi ați scrisă, informăndume de onorea ce ’mi-a făcută Romania, acordăndu*mi marea naturalisațiune. Lipsia mă din Paris de patru luni, căndu acéstă epistolă a sosită la mine și factorele n’a lăsat’o la portarulă meu. Dară bflăndă prin unii avisu posteriorii că se găsia să scrisore pentru mine la poștă, am reclamat’o pe dată. Onorea ce ’mi facă principele și parlamentulă Principatelor-Unite, espresiunile mogulitare cu cari însociți favorea ce ’mi dă indigenatură română, mă mișcă forte adîncă. N’am avută de cată meritulă de a spera de timpuriu în vitalitatea națională « Romaniioru, dérá me terneome, fiind și deja betrănă, de a muri înainte de a vedea îndeplinirea urărilor mele. Dîmmneacă și Românii s’afi grăbită de a întrece speranțele mele și se mulțămescă »din fundul dăniniei. Este forte dulce, credeți-me, domnule ministru, de a mĕ putea felicita de ficestà gloriósa regenerațiune națională împreună cu domnia vostra, unulă din Romanii care a contribuită mai multă la acesta. Esprieiați, ve roge, tóte mulțămirile mele Principelui și Adunării naționale. Spuneți Alteței Se o cată me simțit onorată de a fi, prin dreptul ă meui de cetate, supusulă unui Principe care a fostă totădeuna, și In tîmpă, pătrunjătorii și curagiosă. Primiți asigurarea celei mai distinse și mai efectuase considerațiuni din partea prea fidelului vostru compatrioții. Sf. Marc Girardin. Domnule ministru, Epistola ce ’mi ați lacuta onórea a ’mi scrie a fostă adresată la Paris. După ore care întănjime ea a fostă trămisă în Elveția și din acdstă causfi am fostă silită cu cea mai mare părere do reă, a înUirdia responsură moă. Onórea ce primescă, domnule ministru prin votulu representațiunei naționale și prin sancțiunea Alteței Séle Principelui domnitorii, îmi este înducit» preciasa, ea ’voi devină scumpă trecendă prin numile domniei -vóstre. Bine-voiți a fi organulu gratitudine mele pe lîngă Adunare și pe lingă Principele domnitor». Acesta dovadă a unei națiuni, care ese din abis și ’și aduce aminte de acei cari să crodjută într’însa și în deșteptarea sea din mormotii, nu onoră numai pe aceia care este obiectului ei, ea atestă nobleță și bunetatea inimei poporului romană. Primescă, domnule ministru, cu re _____ROMANPMI 4 AUGUSTO. Primițî, ve rogă, domnule ministru, asigurarea respectuosului meu devotamentă. Ubicini. Paris, 20 Maiu 1867. (Monitorulu). Domnule Ministru, Am priimită la 2 ale curentei, scrisórea prin care îmi comunicați oficialii deosebita onore ce Adunarea romană și Alteța Ion Principele Domnitoră, a bine-voită a’mî face cea «Pânteia votandă pentru mine drepturile de mare naturalisațiune, și Principele sancționândă acesta înaltă distincțiune. Viu, domnule ministru, a ve esprima recunoscința mea către Adunarea națională și către Alteța Sea Principele Carol. Ve rogă, bine-voiți a presinta cu acastă ocasiune Alteței male, prea respectasele mele omagiile. Permiteți mi, domnule ministru, a oferi și domniei-vóstre mulțămîrile mele personali. In privința distinsei onori ce’mi este acordată împreună cu alte persone ilustre, n’am de cătu una regretă, acela de a nu o merita prin serviciuri mai eficace. N’am de cătă uă singură dorință, aceea de a deveni într’uă di mai demnă de acesta onore; déré credă că celă pucinu potă declara a fi ună vechiă Română prin Inimă, și sub acestă titlu primescă cu bucurie monume atătă de gloriosă. Se înțelege că devenindă copilul« unei a «Jtive patrii la care ménnină ptătea legături, nu încete*« de a aparține unei mame, Franciei, care trebue se temănă pentru mine totă d’auna cea d’ânféiü. Acésta reservă făcută» termină, domnule ministru, adresandu-ve tote urările mele pentru scumpa nóstra Românie și pentru Principele Carol, ale căruia înalte virtuți și nobile dorințe suntu în genere cunoscute. Primiți, ve rogă, domnule ministru, asigurarea respectului meu. P. Bataillard. Paria, rue Notre-Dame des Champs, No. 41. 14 Maiu 1867. Domnule Ministru, Ffindti informată printr’uă telegramă din Bucuresci cu data 18 lulin trecută, de votulă Adunării constituante ce’mî conferă marea naturalisațiune romană, am telegrafiatu îndată onorabilului meăamică D. generală Golescu pentru a’l si ruga sa fie interpretată meă înaintea Adunărei. Vră «stații, domnule ministru, spre respinsă la comunicațiunea oficială ca nu bine voită a’mi adresa ta ale aspiratei luni, a ve ruga se bine-voiți a interveni’pe longi Alteța Sea Principele domnitor» ca se primesc a profunda mea gratitudine pentru preciosula semnă de distincțiune ce mi s’a conferată, și care ’mi permite de acumă înainte de a mă numi într’adeveri fiulă acestei Românii cu care me icigă atătă de vii și atâta da vechi simpatii. Din diua, — voru fi în curându nouî spre țiece sui, — în care am pusă pîciorulu pentru anteia era pe acestă pămîntă ce tribuea se nă pentru mine să a duoa patrie, mari schimbări s’aă făcută, naționalitatea română a căreia esistența abia era bănuită la «Jisa epocă, ’și-a dobândită loculă scă la lumina sorelui. Putea-voi fi trăi îndestulă pentru a vedea România strălucindu în afară și edificiul indicatu prin paciente și generose silințe încoronată de sucesă? Domnule redactare ală țiarului ROMĂNU Suntu mai multe dile, da căndu amu avută onorea dinpreună cu d. Iorgu Cernătescu la fimii delegați, din partea mai multorii cultivatori din Doljă și Mehedinți, spre a presinta Măriei Séle Domnului mă acții de recunoscință pentru ministrulâ din întru, domnulă Ion Brătianu. Amă avut fericirea ca înălțimea mea se bine-voescu a ne primi și amă depusă în augustele sale mâni adresa de mulțămire ce ni se încredințase de subsemnătorii ei. Daca ea nu a fostă acoperită de numele tutoră cultivatorilor« din țară, este numai pentru că n’amă putută s’o impărtășimă la toți și din că ți s’ae aflată veniți în Bucuresci cei mai mulți aă plecată fără se scie că se subscrie asemenea adresă. Altmintrerea, sunt convinsă, domnule redactare, că nu s’ar fi găsită unulă care se nu se grăbescă a da aderarea sea la acestă actă, n’er fi fostă unulă care se nu se simță fericită d’a putea se și implinesc a uă asemenea datorie de consciință. Se scie îndestulă de la ună unghiă alătereî la celălaltă că daca dreptatea domnesce, a<sî, în administrațiune, daca abusurile s’aă sfîrșită, daca ordinea publică a fostă asigurată, dacă incendiele s’aă curmată, daca învoelire s’aă esecutatu ia fimpă și iaa* gasinele nöatre, astăzi, abia potă cocoprinde productele ce amă culesă, tóte aceste binefaceri,nu le datorimu de cătă bunei administrațiuni a d-lui Ion Brătianu. Suntu sigură, domnul a mers, că nu este ună singură cetățiană care sa n’ ibă în inima mea recunoscința pentru ministrulă care e făcută aa naw« I» (J"« j» ) î ■» fi la noi esecutată, că dreptatea póte domni și la noi și că țara în sine póte fi fericită. Amă credulă că cetâțianii suntu datori se’și manîfeate în publică simțimintele lorii și n’amă găsită altă modă de a face mai bine cunoscute mulțămîrile noștre pentru actele ministrului din întru, decătu publicăndu printr’unală din diariele cele mai respăndite în țară, adresa co tună avoă onórea se prosintămă Măriei Sele. íeú curagiulu, diru, domnule redactore, a vĕ ruga se bine-voiți a publica In stimabiluiu dróslu diariă, adresa ce rii onóre a ve înainta. Primiți, domnulă mor, încredințarea osebitei mele considerațiuni. D. A. Dumba,costa și a aștepta în pace, fără tema de prădători și incendiatori, desfacerea productelorăloru. A tăcea și a nu ridica glasulu pentru a arîta recunoscința nostru celui ce a avută atăta îngrijire de interesele nóstre, amă credulă, că este a ne arîta nedemni de binele ce amă dobînditu, împinși de acestu simplimentă amă luată la drasnéla, Prea înălțate Dómne, se venim și a depune la piciorele Tronului Măriei Vóstre mulțămîrile nóstre pentru ministrulu Inălțimei Vostre, domnulă Ion Brătianu, care asclută se esecuse cu atăta fidelitate augustele dorințe și părintescele îngrijiri ale Măriei Vostre pentru țară. Se Trăiți Măria Vostre! Se Trăiască România! Suntemă Prea înălțate Dómne, cu celă mai profundă respectă, ai Măriei Vostre prea plecați și devotați supuși. Urmază trei deci și cinci de sub— semnături ale unora din cei mai însemnați cultivatori din Doljiă și Mehedinți. * «* ..........r,1VA-------o da publicităței prin diarulă d-vóstră, îndatorindu fórte multă pe ambii literature!. Suntu cu têtu stima alu d*v. servă. S. Popescu. Onorabilei Societăți Literarie Romăne. Bucuresci. Curățianii Galațuluĭ salută cu iubire Societatea Literară Romană, și ureza împlinirea marei misiuni, în numele căriii s’aă întrunită. Geor. P. Mantu, Nicolae H. Nicola, Ione Panaitescu, State Atanasiu, D. Balaban, M. Demetriade, Spiru Russovici, Iane Apostol, Vasile Crăciun, Demetrie Anagnosti, Alexe Georgiu, Vasile Dobrovie, N. Lenguceanu, Vasile H. Zaharia, Haralamb H. Iane, C. T. Ilie, Iane Pantazi, C. Ionescu, D. Crezzoescu et P. Mincu, Hagi Vasile Prigatoru, Nicolae H. Ivanciu, P. Mariu, I. Galescu, E. Galescu, G. V. Galescu, G. Galescu, V. Viorica, Radu Pironovici, At. Marinovici, Stefan Vasiliu, Grigore Covalschi, Vasile Ionescu, Ilie Nicolau, D. Nicolau, T. Tolas, V Tatovici, Stefan Caranfil, Panait Popa, Grigore Telega, S. Candino, P. Chicumlan, H. Sfetea, Vasile Chicomlan, A. Stefănescu, George Frigatoru, N. Prigatoru, Petru S. Sauca, S. Anastasiu, G. Panteli, Dr. Gracovschi și alții. Prea Înălțate Domne, Dumnezeu s’a îndurată a binecuvînta silințele nóstra prntr’uă recoltă din cele mai manuse. le multă. Pre înălțate Dómne, cămpuiile țerii nóstre n’aă fostă acoperite de nărodire arătă de bogată; de multă, nu s’a văzută uă îmbielșugare arătă de mărdță ca în anulă acesta. Deși Provedința insă, și-a întors» fața sea spre noi, otenelie nóstre totă ară fi fostă zadarnic, daca produsul« muzicei nóstre n’ari fi fostă asigurată, daca sănțenia învoeitoru care este sufletulu oricărui omeroiu, n’aru fostă respectată, iară, și în aiésta privință Dumnezeu a voită cu noi, căci el a inspirată ministrului Măriei Vóstre, domnului la Brătianu, otărîrile cele mai solubii pentru binele publică, mesurile cel mai înțelepte pentru prosperitatea comerciuluii și agriculturei naționale, lultâraită veghiării de sele neadormită, replatea domnesce în administrațiune, Igila suntu respectate și, astfelă, citivatorii aă putută brăsda la tiropu păiinsulă, aă putută semăna și culege, a putută strânge re a le Redactor, alu d,iadului ROMAISULD Aim citită în diabiulu d-vóstru de erî scirea că d-lă I Brătianu ’și-ar fi dată demisiunea de la Ministerul de Interne. Impresiunea cea mai tristă, durerea, a mă putea dice, s’a respăndirii între noi la acastă sorie. Deprinși de ani întregi, a vedea tóte interesele societății lăsate în voia întîmplărei de către guverne, și mai cu sema interesele Agriculture!, adică a le proprietății și ele muncei, réduserűmai cu cea mai mare bucurie cugetările cele generose ale Măriei Sale Domnitorului Carolü I, idoie dtesele reformatorie, înțelese și cu sinceritate și inteligință puse în lucrare de Ministerul actuale, d. I. Brătianu, ministru de Interne, capul« administrațiunei, de la care mai cu semn atîrnă aplicarea legiloră și esecutarea obligațiuniloră. Rasultatele bine-facétóre ce aă dată anulă acestu a, mesurile bine cugetate și bine esecutate luate de gu~ sapun pomiru punerea în lucrare a legilore, speranția că acestă guvernă va dura și va da și în vitoră tutoră intereseloru sociali, comerciului, industriei, proprietății și muncei, uă protecțiune activă și nepartinitórie, au fostu una din căușele ce ne-au dată curagială a da precimri mari pentru moșiele Statului. In adeveră cândă prin uă administrațiune înțelâptă și omenéscá, mă guvernă reușase a stinge urile acuzate de predecesorii săi, când dă satisfacere și muncitorului și proprietății și a a face a lucra împreună și în bună înțelegere pentru a mări producerea țerei și a-și îndoui sorgintele averii lor private, cumă se nu sperămă în viitor? cumă se neverni încredere în durata și tăria guvernului, înțelegeți daru, domnule Redactor«», cu ce spaimă amu priimită scriea demisiunii d- lui Brătianu, care redeschide perspective vechielor, deprinderi, vechieloru desordine în administrațiune. Permiteți ne prin urmare a esprime părerea nóstra de feă prin fața d-vóstră» și a ruga pe d-nîi Miniștrii a sacrifica intereselor« țereî întrege mnicele nemulțămiri individuale ce potă avea. Priimiți, domnule Redactare, încredințarea osebitei nóstre considerațiuni. I. Stamu, D. Teoharide, D. Profirescu, N. Cianaca, C. Pleva, G. Catuliu, I. Kiroor, T. Mehedințenu, C. T. Ignat, N. Zahariade, Sterie M. Galiță, M. Nicolai, P. MiTiăescu, K. Ionescu, C. Cairi, G. Radovici, I. Rusu, N. Gavacioti, Nicolae Petrovici, A. Vinești, Iordache Goga, G. Misirliu, N. Gheorgiu, G. Popă, A. I. Polidoru, D. Dumba, M. Steriade, D. Stoicescu, V. Scărlătescu, D. Kokonulü, D. Nicolau, Sterie Gheorghiu, A. S. Guran, N. Guran, Krimu, T. Alexiu, I. Dracu, M. Benta, S. Pandele, Q. Alecsandru, Se. Mihăescu, A. Brătianu, D. Anagnostopulo, P. Dendrino, C. Protopopescu, Hrist Stavrides, P. P. Pilade, N. Banea, C. M. Constant, G. Pană, C. Sterie, V. Dimeca, Lazăru Șabeca, S. Petropolu, T. Pilitis. (Mai urmdză 10 supsemnături nedescifrabile). Galați, 1 Augustă 1867. D Ie Redactare ală jianului Românulu. Ve descriu aci în copie adresa de falicitațiune înaintată astăzi 1 Augustă de cetâțianii Galațului, societății literare române la Bucuresci prin depeșa telegrafică pentru care sunteți rugați a Bucurescî, 30 iuliă 1867. D-le Redactare ală Uariului ROMÂNULU. Pe lângă dierulă domniei-vóstre din 23 iulie, se reproduce într’unu suplimentă responsură nostru în privința transformării scalei de medicină în facultate. Acesta republicare purtăndă titlulu „Facultatea de medicină fără concursă“ titlu ce tinde a denatura scrierea nostru și a induce în erore publiculu, ve rugă mu se bine-voiți a arîta numele celora ce au făcută uă asemenea republicare. Priimiți, vĕ rugămu, încredințarea considerațiunilor nóstre. Dr. Polizu, D. Severin, N. Turnescu, G. Alexianu, Dr. Fialia, Dr. Capșa, Dr. Protiri, Dr. Athanasovici, M. P. Trandafirescu. Adresa de mulțumire a d-lui ministru din întru către d-nu Constantin Ciocârlan, prefectului districtului Ilfov. Scumpe Prefecții. Surită fericită se-ți mulțumescă, în numele Prea înălțatului nostru Domnă, de stăruința și inteligința ce ai pusă ca se scapi dă parte a fereî de prădările aceloră duce cete do bandiți, cari erau conduse de Horea și Bonea. Iți mulțumescă cu atătă mai multă, că ai dovedită, încă uă dată, celoră îndoiasi că nouile nóstre instituțiunî, cari asiguresc libertatea, nu ocrotescă mai pucinu ordinea publică și interesele materiale ale cetățianiloru. Totă d’uă dată te rogă a fi interpretată mulțumirilor mele către d-nii oficeri și subofițeri de dorobanți, cari temă secundară spre a împlini cu succesu greoa misiune a stărpirii aceloră tâlhari. Cătă pentru sergentură Constantin Gălăman și cei patru dorobanți anume: Dumitru Coroiu, Constantin Cicaliu, Constantin George Cismaru și Lazăr Călinescu pe cari mi-i recomanzi cu deosebire, îți înaine să suma de 55 galbeni spre a remite sergentului numită galbeni 15, era fiecarui dorobanță din cei patru câte 10 galbeni. Primesee, scumpo prefectu, încredințarea prea osebitei mele considerațiuni. Ministru de interne: I. BRATIANU. ------ -------Reproducem« dupe Lebiecle articlulă urmatoră: EUROPA CATEE EUROPANI. Prosa uuscălască se arată adîncă îndemnată pentru că juriulu Senei, n’aă trimisă pe Berezowski la eșcafadă. Circumstanțiele nnornante acordate acestui copilă de douăzeci de ani, pe care nenorocirile patriei lui, l’a fi condusă pină la celă mai de pe urmă gradă de desperare, acesta este, pentru Gazella de Moscova, „uă nouă probă a adîncei decadințe a moralităței publice“ în Francia. Pentru a proba un facia lume civili-