Romanulu, septembrie 1867 (Anul 11)
1867-09-11
laru este unu biurou separată; piciorele suntă de luciu și masa de lemnă naturală cu călimări de metală, banca se póte ridica după voiă. Fiecare biurou are unu sertaru. Pentru învețătoru este un catedră cu dulepioră și sertaru. In acesta catedră se află aședată unu harmonium pentru secțiunile de musică și pentru rugăciuni. Uă tablă negră alături cu catedra profesorului servetă pentru musică și pentru calculă. Decorațiunea păreților îi. — Pe păretele din fundă se află la drepta portretulă marelui Washington, pe care stă inscripțiunea: Tatăl acestei localități, la stînga portretului aceluia care a sdrobită lanțurile sclaviei In America, portretul lui Lincoln, cu inscripțiunea: Martirului libertății negrilorü, și încongiurată cu drapelul Uniunei americane. Pe păreții cel-lalți se află Mapemonduri mute și scrise, carta generală a Staturilor-Unite, și carta particulară a fiecăruia stată din Uniune, cu împărțirea economică, căile de comunicațiune și altele. Carte mute ale tuturor continenteloră și mai multe carte ale Englitezei. Acesta mulțime de carte dovedescă că americani țină ca copil loră se cunosce bine nu numai geografia Americei, ci a tuturoră continenteloră. Căte țeri din nenorocire, unde copii, ba ce dică, amen! chiară cari pretindă a fi învățațî, ori crescuți bine, cari nu cunoscă nici Geografia țorei loră, și unii, lucru originală! nici proprietățile lor. Colecțiuni. Colecțiunile se compună din obiectele urmatore: ună globă terestru; uă colecțiune de corpuri geometrice solide; sistemul solară, aparată din cele mai ingeniose și inventată de una americană. Intre cărțile cuprinse în bibliotecă se află o colecțiune completă de manualuri din tote schințele ce se predau în scalele primare. Aceste cărți subscrise adesea de nume însemnate, deși sunt destinate pentru copii, cuprindă atătea cunostința că mulți omeni adulți și cari au pretențiune că scră carte, nu le posedază. Tablele de petru destinate pentru scrisă, ni s’aă părută cele mai nimerite; în adeveră pe gergevelele între cari se află închisă tabla de pétru, este scrisă mai ântâiă alfabetulă, și apoi oă mulțime de figuri geometrice și animale, astăfelă copilul are înaintea ochilor ăsei modelulă de caligrafie și de desemnă liniară. Căndă într’uă țară se află în tote satele scóle înzestrate astă-felă, căndă învețătorii, cari în America suntă femeile mai cu sumă, suntă capabili și du consoiință de misiunea cea mamare care le este încredițată, nu este mirare ca resultatele dobindite se fiă superiore aceloră mai înaintate Staturi din Europa. Statul Illinois care a expusă modelulă de scala comunală este unul din cele care se deosebesce chiar în America prin bunăstare a învățămîntului. Acestă stată de cultivatori avea in 1864 un numer de 2,250,000 locuitori, dintre care numerulă personelor, între cinci și două cieci de ani era de 1,049,354. In totă Statulă se afla 10,211 scóle gratuite; numerulă scolarilor, care le frecventa era de 573,976; numerulă profesoriloru bărbați era de 6,533 și ală profesoriloră femei de 9,539. Scóle cu plată erau 688, frecventate de 29,319 scolari. Corpul învețătorilor costa 1,611,003 dolari, și întreținerea scólelor 2,468,510 dolari. După recensimîntulă făcută existau 700,458 de copii în etate de a merge la scala; din aceștia mergeau 573,976, la scólele gratuite. Se ținemu sema că o parte mergu în sculele cu plată, și parte învață acasă pentru că părinți să mijoce. Astfel fiindă, este probabilă că in Illinois nu există astăzi copilă care se nu mdrgă la scóla. Venîndu acumă la cheltuielele făcute, constatăm« cu fericire că Statulă Illinois deși are o poporațiune numai de 2,250,000 de suflete, chieltuiesca pe fiecare ană pentru învățământulă primiariu o sumă de 59,342,049 de lei. Se intristeza totă omulu cugetătoră căndă vede că Francia cu o poporațîune de aprope patruzeci de milione suflete de abia de chieltuiesco 54,774,832 de lei. Ce se mai dioemă de multe alte staturi unde în proporțiune se chieltuiesce pentru învățămîntul ă primariă multă mai pucină și de cătă în Francia ! Ce se mai dhema pentru noi, unde tóte chieltuieîele le sporimu, numai cu învețămîntulă celu mai neaperată țerei stămu pe locă. Și apoi ne amulămă adice că instituțiunile nóstre miróse a democratisms americană; negreșitu că miróse și prea miróse pe cărne; însă căndă este vorba de aplicațiune se schimbă lucrurile. Trebue se ne pătrundemă bine, și că dată pentru totădeuna, de acestă adeveră elementară că ,,instituțiunile democratice sunt durabile și producă resultate bune numai în acele țări unde poporulă scie carte. Se ne grăbimă dară cu o oră mai curândă a înveța pe poporă carte dacă voimă ca instituțiunile democratice se prindă rădăcinî în pământul României, căci altafel cea mai mică furtună este în stare se le desrădăcineze. Și cu acesta ocasiune se nu pretestăm oraș, starea financielară, căci între noi fiățilă, găsim» lesne bani căndă este vorba de chieltuieli cari suntă de a fi folositóre. Se notămă bine că în capitala țerei, acolo unde stă puterea nóstră, sunt o mulțime de copii cari nu mergu la scala. In orașul Chicago, capitala Statului Illinois, care are o poporațiune de 200,000 locuitori, se află în scalele gratuite 45,251 de locuitori, cu alte cuvinte toți copii. In Illinois ca si în celelalte Staturi ale Americei o parte din teritoriu este proprietatea scóleloru. Astăzi căndă se formeză unăsată noi, înainte de a se împărți pământii la locuitori, se hotăresce mai ănteiu pamântul cu care se ínzestreza scóla. Cu o asemenea organisațiune scólele nu mai suntă supuse fluctuațiunea alocațiunilor budgetare și capriciiloră ministeriale. Și la noi sculele aveam vădată fondurile loră propii, și noi amu socotită că este mai bine se le contopimă în averea generală a Statului; acumă neamu convinsă dacă amă făcută bine desființând« o instituțiune moștenită de la părinții noștri. Scala primară franceză.— Francia care se destinge arătă de multă prin productele espuse, este represintată fórte bine și prin specimentul descdlă primară. Ioi tóte privințele vine a doua după Suedia. Localul în care se află așezată scala este îndestulă de spațiosă și bine luminată. Locula destinată pentru elevi are forma unui amfiteatru. Acesta disposițiune nu ni se pare a fi cea mai nemerită pentru o sală primară. Biurourile isalate din sculele Suedesă și Americană ni se pară multă mai comode din tote puncturile de vedere. Decorațiunea părețiloru. — Ca și în scala Suediei găsim în scala francese internate pe perete. a). Tablouri cu animalele domestice colorate și esecutate fórte bine; animale sălbatice folositóre și vatamatore; pesoi de totă feluli și ciupercile bune de mâncare, și cele otravitare. Tablourile botanice lipsesc«. bj. Tablouri reprezintîndusculele întrebuințate în deosebite ateliere, de strungărie, tîmplărie, lăcătușiărie. c) . Tablouri reprezintând deosebite scene ale vieței lui Gristu și alte scene trase din biblie. d) . U colecțiune din cele mai complete de carte geografice, precumă plănisferul D. Babinet; carta fisică și administrativă a Franciei; Europa fisică și politică; Mapamondură scrisă. e) . Tablouri represintîndumenezele, greutățile și mesurile. f) Unu tablou coprindetoră de principalele reguli de igienă și salubritate; și une aituia coprind elorü de ajutorele grabnice ce trebue se se dea în cazuri grabnice de bóle, precum mușcături de căni, de șerpi, înecaților, asfiriațiloru și alte bule. Colecțiuni. Ca și în scala Swadesă, se află o colecțiune mineralogică și geologică destul de interesantă; lipseșce cu totul« colecțiunea de botanică. Lucru originală! în sculele primării din sate frecventate mai cu sema de copii cari nu se devie plugari, nu găsesc! o colecțiune de producte agricole! E bine ca omul ă se cunosc a principalele minerale și rase, însă mai înainte de tóte trebue se cunoscă acele obiecte care să interesază mai de aprópe. In acesta scala o damă învățăt0re ține în tóte dilele conferințe asupra învățămîntului primariă; are mai mulți copii cărora le face lecțiuni. Acastă învățătdre se silesce a propaga în publică sistema de învățămîntă reciprocă între surdi, muți, orbi și copii fără veri unulă din aceste defecte. Copii care vorbescă, învață forte bine semnele întrebuințate de cătră surdo-muțî, și astăfel că aceștia căștigă forte mullă prin exercițială ce facă cu copii cari vorbescă. Cărțile întrebuințate pentru învățara întru suntă namaerase și bine religiate. Amu constatată cu plăcere că s’aă introdusă mai multe manuale de agricultură. Introducerea cunoștințelor profesionale în scalele primarii este atătă de importantă că Imperatorele Napoleone, printr’ună decretă din 12 Fevruarie trecută a instituită o comisiune pe care a însărcinatu-o se se ocupe cu mesujele necesarii pentru a desvolta cunostințele agricole, în scalele normale primarii, în scalele publice și în cursurile de adulți din comunele rurale. Comisiunea s’a întrunită și acumă de curândă a depusă lucrărilegale resumându-se într’ună programă. Acestă programă supusă la cunoscința imperatorului de cătră miniștri de agricultură și cele de instrucțiune publică, este următorul:: ,,1. Se se organiseze îndată pretutindeni unde va fi cu putință, ună cursă de agricultură și de agicultură apropiată departamentului, în acelea din scalele normale unde acestă cursă nu s’a putută înființa încă regulată. 2. Se se creeze, în fiecare departamentă, ună locă de profesore de agricultură care va fi însărcinată cu predarea învățămîntului agricolă in scala normală, în liccă sau colegiu și cu conferințe cari s’ară putea face pentru învețătorî și pentru cultivatori, se se asigureze aceluia care va fi însărcinată cu asemenea cursuri dă remunerațiune cuviincia sa și care se va plăti din fondurile ministerului de agricultură și aceluia de instrucțiune publică, se se alega profesori de agricultură dintre candidații carii se vom găsi demni de pe acumă, și pentru a’i recruta pe viitoră, se se alegă dintre elevii cei mai buni din anul ă ală treilea din sculele normale aceia care voră avea uă aptitudine speciale pentru acestă învățămîntă și se se trimită pentru două sau trei ani într’uă scolă de agricultură. 3. Se se provoce și se se încuragieze înființarea unei grădini pe lingă sculele primare rurale care nu au încă, pentru ca se se eserciteze elevii la practica grădinăriei; se sa institue preumblări agricole pădată pe septemănă cu ună obiectă de studii care se corespundă cu lucrările agricole ale timpului . 4. Se se modifice regulamentul scóleloră primari comunale ale departamentului, astăfelă ca In fiecare comună se puta , prin ficsarea orelor de clasă și a vacanțiiloră, concilia exercițiurile clasice cu lucrările câmpului ; 5. Se se recomandeze prefecțiloru ca se așez e, pe cătă va fi cu putință, pe învețitoriî aceia cari posedeza cunoscințe speciale de agricultură în localitățila acelea unde aceste cunoscințe potă fi mai de folosit. 6. Se se recomande învețitorilor din comunele rurale ca se deamă direcțiune agricolă învățămîntului, elegende subiectele de dictată, lecturile și problemele privitore la agricultură; acesta arătă pentru clasele de dinafătă și pentru acele de sera ; în fine se li se recomande ca se facă în clasele de adulți, pe lingă secțiunile ordinare de scrisă, de calculă și de ortografie , lecturi agricole însoțite de explicațiuni și povețe . 7. Se se fiișeze ună programă generală de învățămîntă agricolă care se fie apropiată în fiecare departamente, culture locale ; 8. Se se inspecteze pe totă anulă scólele normate de către inspectorii generali de agricultură, comă și câteva scule rurale în fiecare departamentu ; 9. Se se provoce și se încuragieze concursuri anuale între școlari din scalele normale și acele de adulți; și se li se dea afară de cessiunile ordinare ale învețiămîntului clasică. Se resolve cestiuni agricole , se se asigureze învețitoriloru pentru acesta din urmă sarcină și afară de recompensele onorifice ordinare, uă remunerațiune regulată dupe numerală scolarilor, admiși la concursă și dupe gradulă și numerală recompenselor« dobîndite de către dînși!.“ Acesta este lucrarea supusă imperatorului. Miniștri ceru apoi autorisațiune ca se o dea publicității pentru ca se fiă supusă disențiunei. Totă de nădată arată că se voră da instrucțiuni prefecților« ca se organizeze învenămîntulă agricolă în sculele normale, scule primari și cursurile de adulți. Lăsămă pe fie care se judece dacă acesta nesură este bună, cătă pentru noi fiă-neertată a arîta că amă făcută acelăși propuneri în anulă trecută în Consiliu« generală de instrucțiune. In doue sesiuni de a rîndulă amă luptată pentru a introduce învenămîntulă agricolă în scólele primare din orașe și sate, am propusă înființarea de câmpuri și grădini de lucru pe lăngă fiecare scară, consiliulu generală a adoptată propunerile nóstre, însă din nenorocire le accepta sorta tuturoră propunerilor, de felul acesta, uitarea dosariloru. Ne pare bine însă reijândă că aceia ceamă propusă a fostă utilă, căci uă comisiune de omeni însemnați ajunge la aceleași propuneri. Diferința este că dd. de Forcade și V. Duruy, miniștri francesi, n’am aruncată la dosară lucrările comisiunei dupe cumă au fostă aruncate ale nóstre. Se sperăm« că nu voră remănea în dulapuri pentru totă deuna. Scala primară prushnă. — Specimenul de șcală espusă de Prusia este din cele mai bune, construcțiunea are mare asemenare cu cea americană, spațiosă și bine luminată. Colecțiunile lipsesc, afară de cărți primari. Cărțile sunt numeróse și bine redigiate. Pe păreți se află carta Prusiei, a Germaniei întregi, a Europei și Mapamonde. Prusia este unulă din staturile cele mai înaintate în învățămîntulă primară , și nu trebue se ne mirămă că n e spusă vă scala care’i face onore. P. S. Aurelian. Membru și Raportare alu juriului internaționalestrimite mie și colegului meu, doctorii Turnescu, în urma dimisiunei nóstre din serviciile iei, cătă și respunsului nostru colectivă la acele adrese. Comentariilă ce însoțeșce publicarea acestoră acte, termină că conclusiunea că, din coprinderea respunsului nostru, onor. Eforie a fostă in dreptu d’a ne considera totă ca mai înainte profesori de clinică, regulăndă pentru a aésta salone speciale la începerea cursurilor, și se înțelege, prenumerăndu-ne pe acestă motivă totă ca mai înainte între personalul și medicală ale spitalelor civile, precumă ne a calificată în tabloulü cea formată și a publicată pentru aCÓStil. Colegul meu, Dr. Timescu, lipsește acumă în străinătate, permit o similară d-le Redactor«*, d’a face singură urmatorele puține însă sincere reflexiuni: In adeveră, acelă respunsă ală nostru este forte scurtă, nu crede însă că’i lipseșce ceva pentru a fi destulă de clară. El este simplu, departe de orice sofismă, arată ună faptă împlinită, și dice că noi am predată deja serviciile nóstre d-loră Doctori designați de onor. Eforie. Putere înțelege cineva din acesta, că noi am fi predată numai unele din serviciile nóstre, și nu tóte că teamă scrută că depindă de acea onor. Eforie? Este adeveratu, că noi în acelă respunseală nostru n’amă satisfăcută dorința onor. Eforii d’a o informa cumă înțelegem» noi funcțiunile nóstre de profesori de clinică. Potă asigura, că și că și colegul meu Dr Turnescu, n’amă trecută cu vederea întrebarea acésta a onor. Eforii, conclusiunea nóstrá însă, dupe oă matură chibzuire a fostă mai ănteiu, că noi nu ne aflamă în posițiune d’a respunde la acésta întrebare. Și are, în facia destituire! și suspendării atâtoră colegi ai noștri într’ună modă atâtă de violente, în facia blamului făcută totă în acelă timpă și noă personalmente, puteam óre noi sei astă-d’, dacă mane vomă putea fi profesori de clinică? Apoi noi nu ne amă credulă nici datori și nici chiară în dreptă d’a respunde, ba încă am credulă că printr’una respunsă ală nostru la acesta întrebare ne am face complice la oă împietare neertată asupra drepturilor onorale. Direcția scalei naționale de Medicină, și prin urmare a ministeriului Cultelor și instrucțiune publice, singura autoritate competentă în cestiuni de învâțămîntă publică, singură competință de a ne adresa asemenea întrebare, fiindu că prin mijlocirea ei sunt emă numiți profesori, de la ea depindemă în acesta a nóstra cualitate, și în tabloulu ei figurămu deja ca profesori de măsiră de ani destulă de îndelungată. Adevĕrul e mai presusă de cătă tate, departe ori ce ambițiune, ori ce interesă personală, în facia onorei, și a binelui publică! Dr. Capșa. D-lui Redactare al faátului ROMANbLb. In Monitorulă oficială din 2/14 corentă, precumă și în stima bililă domnieivóstre drariă, din 5/17 corentă, se văd publicate arătă adresele ce onor. Eforia a spitalelor« civile a bîne-voită a * AESITA DE SUB TIPARU. CESTIUNI ECONOMICE SI POLITICE DE MATHEIU M. DRAGHICEANU. BROSIURA ANTIA. OPINIUNEA PUBLICA IN ROMANIA CE ESTE ---- CE TREBUE SE FIA. Recomăndândă publicului acesta broșiură, urămă ca autorele iei, se fiă imitată de mulți alți Români; căci acesta ne ar proba că și Romanii au începută ași înțelege interesele, că nu staă cu măneie incrucișiate aște plăndă totă de la guvernă și numai prin guvernă; c’aui înțeles« că nimeni nu pote mai bine îngriji de averea loră, de țara loră. de cătă iei inșii. OTTOIV QTITIT 1*cen$*at ® în drept«) fosta VilUit UUIU procurore de secțiune la on. Curte de Apelă din Bucuresci, face cunoscută ca a îmbrățiși ata profesiunea de advocată. Orî cine va troi ai încredința pricini atâtă pentru Tribunale câtă și pentru Curți, se va adresa la locuința sea, Strada Dornei No. 5, casa Petrovici, în tote filele de la 8—10 —2 ore dimineța, era după prînză de la 4—7 ore sera.