Romanulu, septembrie 1867 (Anul 11)

1867-09-11

laru este unu biurou separată; piciorele suntă de luciu și masa de lemnă na­turală cu călimări de metală, banca se póte ridica după voiă. Fie­care biu­­rou are unu sertaru. Pentru învețătoru este un catedră cu dulepioră și sertaru. In acesta cate­dră se află aședată unu harmonium pen­tru secțiunile de musică și pentru ru­găciuni. Uă tablă negră alături cu ca­tedra profesorului servetă pentru mu­sică și pentru calculă. Decorațiunea păreților îi. — Pe păretele din fundă se află la drepta portretulă marelui Washington, pe care stă ins­­cripțiunea: Tatăl­ acestei localități­, la stînga portretului aceluia care a sdro­­bită lanțurile sclaviei In America, por­­tretul­ lui Lincoln, cu inscripțiunea: Martirului libertății negrilorü, și încongiu­­rată cu drapelul­ Uniunei americane. Pe păreții cel-l­alți se află Mapemon­­duri mute și scrise, carta generală a Staturilor­-Unite, și carta particulară a fie­căruia stată din Uniune, cu îm­părțirea economică, căile de comuni­­cațiune și altele. Carte mute ale tutu­­ror­ continenteloră și mai multe carte ale Englitezei. Acesta mulțime de car­te dovedescă că americani țină ca co­pil loră se cunosce bine nu numai geo­grafia Americei, ci a tuturoră con­tinenteloră. Căte țeri din nenorocire, unde copii, ba ce dică, amen! chiară cari pretindă a fi învățațî, ori crescuți bine, cari nu cunoscă nici Geografia țorei loră, și unii, lucru originală! nici proprietățile lor.­ Colecțiuni.­­ Colecțiunile se compună din obiectele urmatore: ună globă te­restru; uă colecțiune de corpuri geo­metrice solide; sistemul­ solară, apa­­rată din cele mai ingeniose și inven­tată de una americană. Intre cărțile cuprinse în bibliotecă se află o­ colecțiune completă de ma­­nualuri din tote schințele ce se predau în scalele primare. Aceste cărți sub­scrise adesea de nume însemnate, deși sunt­ destinate pentru copii, cuprindă atătea cunostința că mulți omeni adulți și cari au pretențiune că scră carte, nu le posedază. Tablele de petru destinate pentru scrisă, ni s’aă părută cele mai nime­rite; în adeveră pe gergevelele între cari se află închisă tabla de pétru, este scrisă mai ântâiă alfabetulă, și apoi oă mulțime de figuri geometrice și anima­le, astă­felă copilu­l are înaintea ochi­­lor ă­sei modelulă de caligrafie și de desemnă liniară. Căndă într’uă țară se află în tote satele scóle înzestrate astă-felă, căndă învețătorii, cari în America suntă fe­meile mai cu sumă, suntă capabili și du consoiință de misiunea cea ma­­mare care le este încredițată, nu este mirare ca resultatele dobindite se fiă superiore aceloră mai înaintate Staturi din Europa. Statul­ Illinois care a ex­pusă modelulă de scala comunală este unul­ din cele care se deosebesce chiar­ în America prin bunăstare a în­­vățămîntului. Acestă stată de cultiva­tori avea in 1864 un­ num­er de 2,250,000 locuitori, dintre care numerulă perso­­nelor, între cinci și două­­ cieci de ani era de 1,049,354. In totă Statulă se afla 10,211 scóle gratuite; numerulă scolarilor, care le frecventa era de 573,976; numerulă profesoriloru băr­bați era de 6,533 și ală profesoriloră femei de 9,539. Scóle cu plată erau 688, frecventate de 29,319 scolari. Corpul­ învețătorilor­ costa 1,611,003 dolari, și întreținerea scólelor 2,468,510 dolari. După recensimîntulă făcută existau 700,458 de copii în etate de a merge la scala; din aceștia mergeau 573,976, la scólele gratuite. Se ținemu sema că o parte mergu în sculele cu plată, și parte învață acasă pentru că părinți să mijoce. Ast­fel fiindă, este probabilă că in Illinois nu există astăzi copilă care se nu mdrgă la scóla.­­ Venîndu acumă la ch­eltuielele fă­­­cute, constatăm« cu fericire că Statulă Illinois de­și are o poporațiune numai de 2,250,000 de suflete, chieltuiesca pe fie­care ană pentru învățământulă pr­imiariu o sumă de 59,342,049 de lei. Se intristeza totă omulu cugetătoră căndă vede că Francia cu o popora­­țîune de aprope patru­zeci de milione suflete de abia de chieltuiesco 54,774,832 de lei. Ce se mai dioemă de multe alte staturi unde în proporțiune se chiel­­tuiesce pentru învățămîntul ă primariă multă mai pucină și de cătă în Fran­cia ! Ce se mai dh­ema pentru noi, unde tóte chieltuieîele le sporimu, numai cu învețămîntulă celu mai neaperată țerei stămu pe locă. Și apoi ne amulămă a­dice că instituțiunile nóstre miróse a democratisms americană; negreșitu că miróse și prea miróse pe cărn­e; însă căndă este vorba de aplicațiune se schimbă lucrurile. Trebue se ne pă­­trundemă bine, și că dată pentru totă­deuna, de acestă adeveră elementară că ,,instituțiunile democratice sunt­ du­rabile și producă resultate bune nu­mai în acele țări unde poporulă scie carte. Se ne grăbimă dară cu o oră mai curândă a înveța pe poporă carte dacă voimă ca instituțiunile democratice se prindă rădăcinî în pământul­ României, căci alta­fel cea mai mică furtună este în stare se le desrădăcineze. Și cu a­­cesta ocasiune se nu prete­stăm oraș, starea financielară, căci între noi fiă­țilă, găsim» lesne bani căndă este vorba de chieltuieli cari suntă de a fi folositóre. Se notămă bine că în capi­tala țerei, acolo unde stă puterea nós­­tră, sunt o mulțime de copii cari nu mergu la scala. In orașul­ Chicago, capitala Statului Illinois, care are o poporațiune de 200,000 locuitori, se află în scalele gratuite 45,251 de lo­cuitori, cu alte cuvinte toți copii. In Illinois ca si în cele­lalte Staturi ale Americei o parte din teritoriu este proprietatea scóleloru. Astăzi căndă se formeză ună­sată noi, înainte de a se împărți pământii la locuitori, se hotă­­resce mai ănteiu pamântul­ cu care se ínzestreza scóla. Cu o asemenea or­­ganisațiune scólele nu mai suntă supuse fluctuațiunea alocațiunilor­ budgetare și capriciiloră ministeriale. Și la noi scu­lele aveam vădată fondurile loră pro­­pii, și noi amu socotită că este mai bine se le contopimă în averea gene­rală a Statului; acumă ne­amu con­vinsă dacă amă făcută bine desființând« o instituțiune moștenită de la părinții noștri. Scala primară franceză.— Francia care se destinge arătă de multă prin pro­ductele espuse, este represintată fórte bine și prin specimentul­ descdlă pri­mară. Ioi tóte privințele vine a doua după Suedia. Localul­ în care se află așezată scala este în­destulă de spa­­țiosă și bine luminată. Locula destinată pentru elevi are forma unui amfiteatru. Acesta disposițiune nu ni se pare a fi cea mai nemerită pentru o s­ală primară. Biurourile isalate din sculele Suedesă și Americană ni se pară multă mai comode din tote puncturile de vedere. Decorațiunea părețiloru. — Ca și în sca­la Suediei găsim­­ în scala francese in­ternate pe perete. a). Tablouri cu animalele domestice colorate și esecutate fórte bine; ani­male sălbatice folositóre și vatamatore; pesoi de totă feluli și ciupercile bune de mâncare, și cele otravitare. Ta­blourile botanice lipsesc«. bj. Tablouri reprezintîndu­sculele în­trebuințate în deosebite ateliere, de strungărie, tîmplărie, lăcătușiărie. c) . Tablouri reprezintând­ deosebite scene ale vieței lui Gristu și alte scene trase din biblie. d) . U­ colecțiune din cele mai com­plete de carte geografice, precumă plă­­nisferul­ D. Babinet; carta fisică și ad­ministrativă a Franciei; Europa fisică și politică; Mapamondură scrisă. e) . Tablouri represintîndu­menezele, greutățile și mesurile. f) Unu tablou coprindetoră de prin­cipalele reguli de igienă și salubritate; și une aituia coprind elorü de ajutorele grabnice ce trebue se se dea în cazuri grabnice de bóle, precum­ mușcături de căni, de șerpi, înecaților­, asfir­­­iațiloru și alte bule. Colecțiuni.­­ Ca și în scala Swadesă, se află o colecțiune mineralogică și geologică destul­ de interesantă; lip­­seșce cu totul« colecțiunea de botanică. Lucru originală! în sculele primării din sate frecventate mai cu sema de copii cari nu se devie plugari, nu găsesc! o colecțiune de producte agr­i­cole! E bine ca omul ă se cunosc a principalele minerale și rase, însă mai înainte de tóte trebue se cunoscă acele obiecte care­ să interesază mai de aprópe. In acesta scala o damă învățăt0re ține în tóte dilele conferințe asupra în­­vățămîntului primariă; are mai mulți copii cărora le face lecțiuni. Acastă învățătdre se silesce a propaga în pu­blică sistema de învățămîntă reciprocă între surdi, muți, orbi și copii fără veri unulă din aceste defecte. Copii care vorbescă, învață forte bine sem­nele întrebuințate de cătră surdo-muțî, și astă­fel că aceștia căștigă forte mullă prin exercițială ce facă cu copii cari vorbescă. Cărțile întrebuințate pentru învăța­­ra întru suntă namaerase și bine religiate. Amu constatată cu plăcere că s’aă in­trodusă mai multe manuale de agri­cultură. Introducerea cunoștințelor­ profe­sionale în scalele primarii este atătă de importantă că Imperatorele Napo­leone, printr’ună decretă din 12 Fe­­vruarie trecută a instituită o comisiune pe care a însărcinatu-o se se ocupe cu mesujele necesarii pentru a des­­volta cunostințele agricole, în scalele normale primarii, în scalele publice și în cursurile de adulți din comunele ru­rale. Comisiunea s’a întrunită și acumă de curândă a depusă lucrările­gale re­­sumându-se într’ună programă. Acestă programă supusă la cunoscința impe­­ratorului de cătră miniștri de agricul­tură și cele de instrucțiune publică, este următorul:: ,,1. Se se organiseze îndată pretu­tindeni unde va fi cu putință, ună cursă de agricultură și de ag­icultură apro­piată departamentului, în acelea din sca­lele normale unde acestă cursă nu s’a putută înființa încă regulată. 2. Se se creeze, în fie­care depar­­tamentă, ună locă de profesore de a­­gricultură care va fi însărcinată cu pre­darea învățămîntului agricolă in scala normală, în liccă sau colegiu și cu conferințe cari s’ară putea face pen­tru învețătorî și pentru cultivatori, se se asigureze aceluia care va fi însăr­cinată cu asemenea cursuri dă remu­­nerațiune cuviincia sa și care se va plăti din fondurile ministerului de agricul­tură și aceluia de instrucțiune publică, se se alega profesori de agricultură dintre candidații carii se vom­ găsi demni de pe acumă, și pentru a’i re­cruta pe viitoră, se se alegă dintre e­­levii cei mai buni din anul ă ală trei­lea din sculele normale aceia care voră avea uă aptitudine speciale pentru a­­cestă învăț­ămîntă și se se trimită pen­tru două sau trei ani într’uă scolă de agricultură. 3. Se se provoce și se se încura­­gieze înființarea unei grădini pe lingă sculele primare rurale care nu au încă, pentru ca se se eserciteze elevii la practica grădinăriei; se sa institue pre­umblări agricole pădată pe septemănă cu ună obiectă de studii care se co­respundă cu lucrările agricole ale tim­pului . 4. Se se modifice regulamentul­ scó­­leloră primari comunale ale departa­mentului, astă­felă ca In fie­care co­mună se puta , prin ficsarea ore­­lor­ de clasă și a vacanțiiloră, con­cilia exercițiurile clasice cu lucrările câmpului ; 5. Se se recomandeze prefecțiloru ca se așez e, pe cătă va fi cu putință, pe înveți­toriî aceia cari posedeza cu­­noscințe speciale de agricultură în lo­calitățila acelea unde aceste cunoscințe potă fi mai de folosit. 6. Se se recomande înveți­torilor­ din comunele rurale ca se dea­mă di­recțiune agricolă învăț­ămîntului, ele­gende subiectele de dictată, lecturile și problemele privitore la agricultură; acesta arătă pentru clasele de dina­fătă și pentru acele de sera ; în fine se li se recomande ca se facă în clasele de adulți, pe lingă secțiunile ordinare de scrisă, de calculă și de ortografie , lecturi agricole însoțite de explicați­­uni și povețe . 7. Se se fiișeze ună programă ge­nerală de învăț­ămîntă agricolă care se fie apropiată în fie­care departamente, culture­ locale ; 8. Se se inspecteze pe totă anulă scólele normate de către inspectorii generali de agricultură, comă și câte­va scule rurale în fie­care departa­­mentu ; 9. Se se provoce și se încuragieze concursuri anuale între școlari din sca­lele normale și acele de adulți; și se li se dea afară de cessiunile ordinare ale învețiămîntului clasică. Se resolve cestiuni agricole , se se asigureze înveți­toriloru pentru acesta din urmă sarcină și afară de recom­pensele onorifice ordinare, uă remu­­nerațiune regulată dupe numerală sco­larilor, admiși la concursă și dupe gradulă și numerală recompenselor« dobîndite de către dînși!.“ Acesta este lucrarea supusă impera­­torului. Miniștri ceru apoi autorisați­­une ca se o dea publicității pentru ca se fiă supusă disențiunei. Totă­ de nă­dată arată că se voră da instrucțiuni prefecților« ca se organizeze înven­ă­­mîntulă agricolă în sculele normale, scule primari și cursurile de adulți. Lăsămă pe fie­ care se judece dacă acesta n­esură este bună, cătă pentru noi fiă-ne­ertată a arîta că amă fă­cută acelăși propuneri în anulă trecută în Consiliu­« generală de instrucțiune. In doue sesiuni de a rîndulă amă lup­tată pentru a introduce înven­ămîntulă agricolă în scólele primare din orașe și sate, am propusă înființarea de câm­puri și grădini de lucru pe lăngă fie­­care scară, consiliulu generală a adop­tată propunerile nóstre, însă din neno­rocire le accepta sorta tuturoră pro­­punerilor, de felul­ acesta, uitarea do­­sariloru. Ne pare bine însă reijândă că aceia ce­amă propusă a fostă utilă, căci uă comisiune de omeni însem­nați ajunge la aceleași propuneri. Di­­ferința este că dd. de Forcade și V. Duruy, miniștri francesi, n’am aruncată la dosară lucrările comisiunei dupe cumă au fostă aruncate ale nóstre. Se sperăm« că nu voră rem­ănea în du­lapuri pentru totă­ de­una. Scala primară prushnă. — Specime­­­nul­ de șcală espusă de Prusia este din cele mai bune, construcțiunea are mare asemenare cu cea americană, spa­­țiosă și bine luminată. Colecțiunile lipsesc­, afară de cărți primari. Căr­țile sunt­ numeróse și bine redigiate. Pe păreți se află carta Prusiei, a Ger­maniei întregi, a Europei și Mapa­­monde. Prusia este unulă din statu­rile cele mai înaintate în învăț­ămîn­­tulă primară , și nu trebue se ne mi­­rămă că n e spusă vă scala care’i face onore. P. S. Aurelian. Membru și Raportare alu juriului internaționales­trimite mie și colegului meu, doctorii Turnescu, în urma dimisiunei nóstre din serviciile iei, cătă și respunsului nos­tru colectivă la acele adrese. Comentariilă ce însoțeșce publicarea acestoră acte, termină că conclusiunea că, din coprinderea respunsului nostru, onor. Eforie a fostă in dreptu d’a ne considera totă ca mai înainte profesori de clinică, regulăndă pentru a aésta sa­­lone speciale la începerea cursurilor­, și se înțelege, prenumerăndu-ne pe a­­cestă motivă totă ca mai înainte între personalul și medicală ale spitalelor­ ci­vile, precumă ne a calificată în tabloulü ce­a formată și a publicată pentru a­CÓStil. Colegul­ meu, Dr. Ti­m­escu, lipsește acumă în străinătate, permit o simi­lară d-le Redactor«*, d’a face singură ur­­matorele puține însă sincere reflexiuni: In adeveră, acelă respunsă ală nos­tru este forte scurtă, nu crede însă că’i lipseșce ceva pentru a fi destulă de clară. El­ este simplu, departe de ori­ce sofismă, arată ună faptă împlinită, și dice că noi am predată deja servi­ciile nóstre d-loră Doctori designați de onor. Eforie. Pute­­re înțelege cine­va din acesta, că noi am fi predată numai unele din serviciile nóstre, și nu tóte că te­amă scrută că depindă de acea onor. Eforie? Este adeveratu, că noi în acelă res­­punse­ală nostru n’amă satisfăcută do­rința onor. Eforii d’a o informa cumă înțelegem» noi funcțiunile nóstre de profesori de clinică. Potă asigura, că și că și colegul­ meu Dr­ Turnescu, n’amă trecută cu vederea întrebarea acésta a onor. Efo­rii, conclusiunea nóstrá însă, dupe oă matură chibzuire a fostă mai ănteiu, că noi nu ne aflamă în posițiune d’a respunde la acésta întrebare. Și are, în facia destituire! și suspen­dării atâtoră colegi ai noștri într’ună modă atâtă de violente, în facia bla­mului făcută totă în acelă timpă și noă personalmente, puteam óre noi sei as­­tă-d’, dacă mane vomă putea fi profe­sori de clinică? Apoi noi nu ne amă credulă nici da­tori și nici chiară în dreptă d’a res­punde, ba încă am credulă că printr’una respunsă ală nostru la acesta întrebare ne am face complice la oă împietare neertată asupra drepturilor­ onorale. Di­recți­­a scalei naționale de Medicină, și prin urmare a ministeriului Cultelor­ și instrucțiune­ publice, singura auto­ritate competentă în cestiuni de învâ­­țămîntă publică, singură competință de a ne adresa asemenea întrebare, fiindu că prin mijlocirea ei sunt em­ă numiți profesori, de la ea depindemă în acesta a nóstra cualitate, și în tabloulu ei fi­­gurăm­u deja ca profesori de m­ă­siră de ani destulă de îndelungată. Adevĕrul e mai presusă de cătă tate, departe ori ce ambițiune, ori ce inte­resă personală, în facia onorei, și a binelui publică! Dr. Capșa. D-lui Redactare al faátului ROMANbLb. In Monitorulă oficială din 2/14 co­rentă, precumă și în stima bililă domniei­­vóstre drariă, din 5/17 corentă, se văd­ publicate arătă adresele ce onor. Efo­ria a spitalelor« civile a bîne-voită a * A­ESITA DE SUB TIPARU. CESTIUNI ECONOMICE SI POLITICE DE MATHEIU M. DRAGHICEANU. BROSIURA ANTIA. OPINIUNEA PUBLICA IN ROMANIA CE ESTE ---- CE TREBUE SE FIA. Recomăndândă publicului acesta bro­­șiură, urămă ca autorele iei, se fiă i­­mitată de mulți alți Români; căci a­­cesta ne ar proba că și Romanii au în­cepută ași înțelege interesele, că nu staă cu m­ăneie incrucișiate aște plăndă totă de la guvernă și numai prin gu­vernă; c’aui înțeles« că nimeni nu pote mai bine îngriji de averea loră, de țara loră. de cătă iei inșii. OTTOIV QTITIT 1*cen$*at ® în drept«) fosta VilUit UUIU procurore de secțiune la on. Curte de Apelă din Bucuresci, face cunoscută ca a îmbrățiși ata profesiunea de advocată. Orî­ cine va troi ai încredința pricini atâtă pentru Tribu­nale câtă și pentru Curți, se va adresa la locuința sea, Strada Dor­nei No. 5, casa Petrovici, în tote­­ filele de la 8—10 —2 ore dimineța, era după prînză de la 4—7 ore sera.

Next