Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)
1867-10-18
888 ROMAN lii<u 18 OGTOBRE, coloră doui pumni și a tîrnui ture de peru, de care divina egidă care a înlăturată cele 28 pumnale ale asasinilorü după cumii ne spune Ghimpele, n’a purtatu se scutiască pe eroulu comediei pe marele și singurulu apărătorii alu Moldovei Se cereau acusuri și incriminări grave, o mai repetimă și gazeta de Iași se puse alăturea cu Moldova și Convențiunea, și născoci și ea la rândul ăiei, uităndu rolul ă ce pretinde se aibă In Ziaristică. Acumă fiă care se Intrabă, este în dreptii a se întreba: ce a remasu din tr’acâstă comedie deștanțată, dintr’atistea zgomote și frămîntări epileptice? Ridicolulă și complecta descuragiare, pentru separatist, discredits și ridicolă complectă pentru franmasonii orbiți de patimi personale. Și ’ntr’adeveru cumă putea se fiă altă felă? Doui oșteni insultați necontenită de celă ce nu a respectată nimivă în societate și care mai de multe ori a refuzată onorea ce i s’a făcuta de a da satisfacere în modă cavalerescă, dar uă lecțiune bine meritată acelui provocatoră, și presa separatistă și franmasonă afirmă că este ună asasinată, că ordinea este amenințată, că societatea este în pericolă. Farcours1 ar zice francesulă. Nedibaci ridicoli chemă noi! Cu arătă mai ridicoli încă că a doua Zi, acest! înfocați patrioți și apărători ai ordinei, împărțesc o oafaie volantă nesupsemnată de nimeni, și prin care se invitau cetățianul la Primărie, pentru a se consulta asupra asasinăre marelui și singurii apărătoru alu Moldovei că sora se adună căte-va sute, dară mai toți curioși indiferinți, că după căte-va străbălate cuvinte din partea corifeilor, separatistă și franmasoni, se instituă comisiunea franmasono separatistă pentru a merge la la Bucuresci, și apoi se espune ună prescripții verbală, car se acopere, pe cătă ni se afirmă ,de cei ce o lă aă vezută, de vre 400 supsemnături repetate aceleași nume mai de multe ori, sau luate de pe nesce persane vioóinte ce nu sciau ce supscrifi, altele auzise deuă singură uimra la mare numeră, și avendu numai uă cruce ștérsă cu degetulă înaintea loră și cea ma mare parte din vestă nedecifrabile cu totulu. Nedibaci cu arătă mai ridicoli, o mai repetămu, că acea comisiune miéstă avu cute sarea a se presinta înaintea Domnitorului, asia cumă era com pusă spre a afirma și a susținea prin gribă și prin memorială publicată în organulă francmasonilor, cu totală contrariulă de ceea ce s’a petrecută, numai pentru a susține și a scula patimile personali de cari au fost împinși unii și încercările separatiste ale celor ălalți. Și fiindă că Domnitorul ii l-a primită cu delicateța și cu bunătatea cu care primesce pe fiecare cetățiană, și le-a respunsă că justiția va pedepsi negreșitu pe cei culpabili, separatiștii trimbițară pretutindeni că au căpetată succesu eclatantu, dară se se mai birairă bani de cheltuială comisiunii căci ace 150 galbeni, (adunați de la confrați cam prin surprindere), se isprăvise, traia fundă scumpă în Otelulă lui Hugues. Seimă că banii nu s’aă mai trimisă și că unulă din Comisari, isprăvindă mai curăndă de chieltuiali, s’a reîntorsu îndată. Era ca resultatu eclatantu comisiunea freînturnată în Iași, după ce a isprăvită acei 150 galbeni, publică prin Gazetta de lași uă dare de semn plină de parapone și faimosulă memoriu plină de neadevăruri și inconsecințe, și care a servită mai multă a demasca și a acoperi cu ridicolă pe înfocații patrioți de la Moldova, Convențiunea și Gazetta de lași, geloși apărători ai ordinii publice, menținută și neîntreruptă nici ună momentă cu tóte culpabilile loră încercări, tei constatându dară resultatură acelei și anțate comedii, vomă termina pentru astazi și póte pentru totdeuna cu separatiștii, acumă mai cu osebire cândă dispredută din partea omenilor, de bine, și libertatea ce li s’a lăsată cu dreptă cuvântă și de care aă abusatii nemăsurată, aă contribuită, pe lingă discreditulu de care s’aă bucurată fată de una al acoperi și cu ridicolă. Cu altă ocasiune vomă vorbi despre hranmason, în parte, despre tendințele și rolul ă ce juca ei în societatea nóstra de aici. Unu Ieșanu. SCOLA PRIMĂRIA SVEDIANA ȘI SCOLA PRIMĂRIA ROMANA. Cele scrise de d. Aurelian, relativă a 8cela primariă suediană, au reversat mare lumină despre chipurii cum trebue se se facă aranjamentului unei seale primariă. La acésta lumină fiă cine vede cătă stămă de înderătul cu invețământului nostru primariă. — Adesea s’afi emisă și se emită la noî, idei salutare și menite a remedia multe rele, dară, din nenorocire, ne mai ocupăndu-se nimene de ele, cumă a fostă emise astă-feră aă fostă și uitate, ca se iidică desprețuite. — Că tóte acestea este de crezută, trebue se neconvingimă, că a venită timpulă, căndă ori ce ar privi la desvoltarea și perfecționarea instrucțiune și educațiune! publice, nu se mai pute nici uita, nici desprețui, fără a se detrage triste consecințe: înjosirea Națiunei în întru și perderea iei în ochii națiunilor din afară! De aceaa îmi voiă permită a zicea căte-va cuvinte în cestiunea învățămăntului publică ce trebue se preocupe pe oricare individă, și a arîta totărădată causa pentru ce România a remasa în urma Suediei. Prin legea instrucțiunei, Guvernulă se obligă a plăti personalulă învețetoriă și servitoriă, era comunile în genere la a da localurile și a le întrețină cu mobiliariulă necesariă. Localurile, afară de puține esepțiuni, și mobiliariulă în genere, toți le scimă în ce stare se găsescă; ele însă, nici mai corespundă scopului, nici ne mai facă onore, de unde urmezá a se modifica de urgință spre a se putea ține și învățământul nostru primariă la nivelul progresului universale. Pentru aceste considerante, sumsă de opiniune, ca d-lă ministru de Instrucțiune, se bine-voiască pe d’uă parte a lua cuvenitele măsuri pentru obiectele necesarie la decorațiunea pereți— soră lfberă De de alta «« pună vederea tuturoră Primariloră din țară interesulă ce trebue se parte scóleleră și se- invite: a). A construi localuri pentru scule din puntură de vedere higienică și comodativă, după ună anume plană, și a nu se mai grămădi copii și corpulă învețătorii prin tote cociobele.24 b). Interiorulul acestor locale se numai fiă gale, ci se se mobileze cu obiectele necesare relative la studiile programei, ca astafel, se se pot preda lecțiunile într’un modă intuitivă. Pentru acestă ființă potă servi cele relatate de d-lă Aurelian și convecțiunile cu cari se va intorce de la esposițiune d-lă Alesandrescu Urechia ce s’a dusă la Paris, espresă pentru acesta cestiune importantă. 3) c) Se se constituiascâ în curtea flăcării sale primariă uă gimnastică câtă de simplă, fiindă forte necesară pentru desvoltarea forțelorflaisice. Acésta necesitate s’a recunoscută de mulți, cu tote aceste nu se vede la nici uă scóla primariă, nici măcară urme. d) . Fiindăcă, fiecare scóla primariă, fiă urbană, fiă rurală, trebuesce din mai multe punte de vedere, a fi pusă neapărată, suptă stricta veghere și dirigere ale unui directore, se se aibă în vedere, la construcțiunea sculei, și încăperea necesariă acestuia. Acesta condițiune fiindă de prima ordine pentru progresul oricării scule, mă reservă a o desvolta intr’un articlu speciale. I) Ca la timpü, comunele sau Primăriile se aibă de unde a și le procura. Astăzî multe din scaiete rurale ducă lipsă chiar de charta țerei. 2) Oferindu guvernu comuniloru rurale lemnăria gresu din pădurile Statului, cred și că acésta ar fi pentru Elü una acta puternică în ochii poporului de interesulă ce are cătră învățămîntă și prin urmare dorința ce are de a’iă lumina. Lăsândă la uă parte programa și cărțile didactice, etă condițiunile, absolută necesarie, în cari trebue se se gasescá soulele nóstre primărie, fiă urbane, fiă rurale, și pentru cari trebue se se abțină de la ori-ce economii cei însărcinați cu facerea sau procurarea loră.(1) Condițiunea de suptă puntală a esistăndă, copii în genere și cu deosebire al sătianilor, nu voră mai fugi de seale; din contra se voră grămădi cu plăcere în ele, căci, afară de utilitatea studiului, voră întimpina nișce avantage pe cari nu le găsescă în misera loră locuință. Cea de la litera b) va înlesni, ca ună învățătorii devotată misiunii sale, se facă ună forte mare progresă: elă va fi ajutată în explicațiunile sale spre a descepta atențiunea, gustul și plăcerea copiiloru; ei îl vor înțelege cu facilitate, căci obiectele despre cari li se va vorbi voră lovi simțul vederii și prin urmare voră descepta facultățile interfnței. — Vorbindu-li-se, de exemplu despre cele trei regnuri ale naturii, voră ave în vedere: animalele, vegetalele și raineralele principali și de interesă.— De asemene vorbindu-li-se de istoria lui Mihai și Ștefană, voră avè înaintea ochiloră imaginile Eroiloră și ’n fine tablourile relative la memorabilele lupte ce aă avută cu inimicii Patriei. Eră condițiunile de luptă literile e) și d) vor ave de resultatu desvoltarea forțelor el fisici și morali. La din contra lipsindfi aceste sefi aflându-se în stare de nesuferiții, după care logică și cu ce dreptu amö pute pretinde venirea cu plăcere în scale, instruirea satisfacétóre și disciplinarea junimii?! Scala suediană fiind fi aranjată, după cumii arată d. Aurelianul, lesne este de ’nțelesu, că a avut fi de resultatu deplinirea scopului cu succes floră cea romănă fiindfi lipsită de acelfi aranjament, a avut de efectul témpirea bieților copii. Darii cu tóte aceste, dacă Românii pînă acumfl, nu s’afl preocupatfl cu seriozitatea și maturitatea Svedianilor si spre a pune bassoliei și realinvőțămêntului publicul, vezi cine ar veni ai acusa, eredil, cân’ar fi destulul de justil în acusarea sea. — Și erá pentru ce Svedia, pînă la anulul 1323, fiindfi despărțită în mai multe părți și împunéndu-i-se regii de străini, la acest fl an el se scăpă de aceste rele, ce împedica d’ași face fericirea în întrușionarea în afară. România, însă, a fost despărțită pînă la 1839, îndurăndfi impunerea domnitorilor și de străini, care nelegiuire se fini cu aceștfi anul. Prin urmare Suedia în cursul de 344 ani, liberă a fost și de ori ce acțiune străină spre a se ocupa, în întru, e totul ce a crezutul că—î va face, mărirea, puterea și onorea; era România ș’a dobândit acestă libertate abia de 8 ani!! Precum el se vede deosebirea este fórte mare. — Cu tote acestea se strigâmfl: „onore Suedianilor fi ce aui solutil a’șî organise scala primară astfl-selfl, încătfl se serve de modelul Națiuniloră! Curagil, Romănilorfl d’ai imita !! — Intre unii Domnii ridicată de Națiune pe tronul Il sefl și între altule impusil de străinil, esistă diferința de la morte la vieță!Domnul fl ridicat de Națiune, lucreză pentru dorințele și mărirea Națiunei; era celul impusil de străină pentru dorințele și planurile stepănului seu! Scopulfl, dorința și preocupațiunea de preferință ale străinilor fl afi fostfl ca prin slugile lor si se sugrume instrucțiunea și educațiuneaoporului românii spre alű pute ține suprugata ! Este de prisosii a mai arîta cumu s’a urmatil acesta: Românii scifl, și cu deosebire luptătorii și iubitorii de lumină cari încă luptă cu totil devotamentului spre instruirea și desceptarea poporului ! Românii o scril, Zice, și de acea-a voi fi reaminti numai transformarea de la 54, a sculelorfi publice în grajduri rusesci. Acésta este oă lovitură prea prospeta spre a n’o resimți orice Românii curații și adeveratil, și prin urmare a se feri d’uă aseminea putere binevoitóre! Fosta fl Z-le triste și de dolifl acelea în cari se răpea de străini lumina morală a Romănilor fl! Etă pentru ce, deși de pe timpulul nemuritorului Lazăr, n’au lipsit și bărbații luminați României, totuși nu s’a redicatfl invețământului și educațiunea publică pe base solide și reale ca’n Suedia! Astăzi însă, mulțămită lui D’Zeil și bărbaților fi cari afi solutil lupta pentru drepturile patriei lor fl, România se găsesce în alte condițiuni: autonomia i s’a recunoscut, tronul nu i se mai póte specula, bărbații luminați i s’afl îmulțitil! Așia dora orice ar fi face Românii pentru ameliorarea învățământului, educațiunei și’n fine pentru ori-ce ar fi asigura mărirea, puterea și onórea, fiind fi strănsfi uniți între ei, nimine nu le va putea nimici , nici dorințele, nici mișcările, nici proiectele! 1) Astfl felul fiind fl și corvingendu- se Românii, vădată pentru totul-d’auna, că cestiunea de instrucțiune și educațiune a poporului, a deveniti uă cestiune de vieță séfl de marte, conjurămil se se uniască, ca’ntr’unul singurii cugetil, individu, comună, 2) guvernul și fiecare în sfera puterilor fisale fisice și morale, se lucreze pentru resolvarea și redicarea acestei cestiuni la nivelulfl progresului universale; căci dacá astazi, precum demonstram, putem fi fi sculabili, pînă la unil graduare care, nu vomu mai putea fi pentru viitorii, nici înaintea generațiunilor fl, nici înaintea națiunilor fl, nici înaintea lui D-Zefl A. Puio. Institutore superiori. 1867, Septembre 21, Râmnicul Sărat. VIETA POLITICA IN ENGLITERA. Alegerile și Camera Sommelorü. (Urmare). II. Noulti paiață alu parlamentului (new houses of parliament) se’nalță pe țărmurile Tamisei, acoperitul« un mare suprafacță de teramă între fluviulfi, prin care trecu mii de hoteluri cu vapore ți sfionăstirea de Westminster, unde vechia Eoglitera proiectexa asupra totfi ce o’nconjura umbra solemne a trecutului. Cu tóte că e zidita în stilulu gotică înflorită, acești edificiu este cu totulu modernu și’nlocuesce vechialu palatu, distrusă în 1834 de unui incendiu. D. Carol Barry fu architectulu care’să clădi, și, dacă banii ar fi fi d’ajunsu pentru a crea capu-d’opere, acestu monumentu ar fi fur’ ĭndouiala una din minunile lumei, căci miliónele n’au lipsitu pentru a’lu face demuu d’uă civilisațiune bogată și puterică. Părerile potu diferi mulții asupra valorei edificiului din punctuli de vedere aici frumuseței architecturale; însă, pentru strǎmulü ce sosesce la Londra, acesta enormă siluetă de turnuri și turnurele masive, acesta lungă și imposante faciadă care, privită de pe marginea apei, se vede in profilú și se termină la fiecare din capetele iei prin doue aripe cari ești mai afară, aceste 1) Mulți voră $ie așa este, dară unde sunt bani? Se ne luam de el, între alte State europiene și americane, Statul Illinois din America care cu oă poporațiune de 2,250,000, oferă învețementului publică peste 59 milione lei, și atunci vomă găsi! 2) A accepta primarii totuli de la guvernă, mai ales căndu e vorba de instrucțiune și educațiune, este a afirma singuri că n’afi ajunsü, încă, 1 a fi in stare sa deosibesca binele de real nenumerate ferestre împodobite cu armoaiie și arabescuri, aceste corpuri de bastimente d’esupra căroraa se’nalță ca nesce inței clopotnițe sau sunt acoperite de bolduri de petru; tote acestea nu proclamă arc destulă de tare că acolo reșede în adevera suveranitatea națiunei englese? Pe din întru palatulu este asemeni d’uă mare magnificință. Picturi murale, decorațiuni ale cărora stilulu este mai multu seu mai puținu împrumutată din epoca Elisabetei ș’a Tudoriloru, ferestre cu geamuri colorate care aruncă uă lumină bisericéscá pe scări, galeriele și cordórsie, nimica n’a fostă lăsată în lături pentru a da acestoră locuri, ocupate de puterile cele mari ale Statului ună caracter» de eleganță severă și de reculegere. Făr’a mê opri la cutare ornaminte confundate în disposițiunea generale a edificiului, așa voi se semnaleră îndată óreceri amănunte care ar fi de natură a două idei de viață parlamentariă în Anglia. Acestă paiață este una clubă unde fiecare membru alu represintațiunei naționale este precumu la dinsulă acasă, și unde, afară de sala ședințeloră, póte petrece în modă forte plăcută orele sé!e de timpă liberă. Manteie n’are elă are la disposițiunea lui uă bibliotecă de aprope cincizeci de mii de volume? 1) Acel cami afl alte obiceie potă merge în sala de fumată , smoking-room, un sală forte frumósá care se desparte în două compartimente împodobite în modă diferită, cu tóte ca și ’n una ca și ’n cealaltă se află aședate din distance în distanțienesce mici mese de stejară dinaintea onoră lungi sofare acoperite cuă piele de culore închisă. Ferestrele se deschidu spre Tamisa, și cățiva deputați vină acolo de se recorescă în timpul« unoră desbateri lungi, unu clopoțeii care comunică cu etagială de d’asupra II insolinéza căndu camera este aprópe d’a vota. Mai este încă ș’uă somptudsă sală de prînzitu in care doué sau trei sute de membrii comendézá mai totu-déuna prînZură soră și ună comitată alesă de adunare este însărcinată se veghiăze la acesta ramură de serviciu. (2) Afară de aceste centuri oficiale de întrunire, în palate se află camere mai multă sea mai puțină isolate, colțiuri formate prin coridare în adîncăturele ferestreloră, unde căți-va amici se potă așeza spre a vorbi între dînșii de scirile dilel Englesii trateza politica ca nespe óment de afacere, și se trebuesce din timpă în timpă în mijlocuri discuțiunei generale, intimitatea convorbireîi[între dour numai pentru a ajunge la alegerea mijlocelor, cari potă asicura sucesulă scă căderea cutârei sau cutârei mesure. Miile de cotane făcute în marea ordinanțăi a edificiului, compună pre cumă culisele camerei comuneloră. La începutul sesiune, una din cele d’ăntâie formalități este alegerea președintelui, speaker. De obicinuitu capi celor, două partite ce despartă camera, se consulteza și se înțelegu între dtușii asupra alegeri ce se cuvine a se face. Astafelă toți suntu mai bine 1) Acesta bibliotecă (the home of commons library) se împarte în patru camere pacinice și j ucăntătate, cari, cu tóte că comunică dintr’una într’alta, se potu isola, căndu voiesce cineva, prin mijloculu unorü ușie bogată îmbrăcate cu damască. Plafonulu de stejară este împodobită de sculpturi frumóse și de picturi. Dulapurile cu vaițe în cari sunt așezate cărțile sunt atăte lucrări de sculptură în cari dalta a lucrată cu mare dibăciă. In mij’loculă camerei se’ntinde oă masă înconjurată de fotelurî cu spătarură înveluită cu piele, armoariate și luminate de căte doue candelabrurî cu noue lumini de gază. Parlamentulăotărasce pe fiecare ană căte uă sumă de 800 livre sterling (54,000 lei) pentru întreținerea bibliotecei și cumperare de cărți nouă. (2) Comitatul alege un fel de întreprindetură care întreține specularea cu risicurile și periclele lui, dară care, neavândă chiria, argintări, tacâmuri, servitori și carbunî de pamentu de plătită, póte naturalmînte se servesca bucatele maieftină de cătăună restaurantă ordinariă. Lista de bucate este supusă comitatului, care otărasce el însuși tarifa. Străinii sunt primiți a împărți teză cu aceluașă preță prîmjulă deputațiloră, dară într’uă altă sală. 3) Nu mai remăne îndoială, câ întorcânduse acesta bărbatfl iubitorui de instrucțiune, va combina unu proiectu seriosu pentru reorganisarea iei în genere. (1) Este de observații, ceva curiosii și dureroșii, au găsită unii din Miniștrii Instrucțiunii și în genere se găsesce Primari) comunitarii, cari de la nimic, nu parii a fi asta dispuși a face economii ca de la totă ce este relativii învățământulă publică. Acésta periculos și economia nu póte fi de cătă moștenire de la inemiciî ce ne-au domnită și cari în toto-deuna s’afi silită a ne ține în ignoranță!