Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)

1867-10-18

888 ROMAN lii<­u 18 OGTOBRE, coloră doui pumni și a tîrnui ture­ de peru, de care divina egidă care a înlă­turată cele 28­­ pumnale ale asasinilorü după cumii ne spune Ghimpele, n’a pur­tatu se scutiască pe eroulu comediei pe marele și singurulu apărătorii alu Mol­dovei Se cereau acusuri și incriminări grave, o mai repetimă și gazeta de Iași se puse alăturea cu Moldova și Conven­­țiunea, și născoci și ea la rândul ă­iei, uităndu rolul ă ce pretinde se aibă In Ziaristică. Acumă fiă care se Intrabă, este în dreptii a se întreba: ce a remasu din­ tr’acâstă comedie deștanțată, dintr’atis­­tea zgomote și frămîntări epileptice? Ridicolulă și complecta descuragiare, pentru separatist­, discredits și ridi­colă complectă pentru franmasonii or­biți de patimi personale. Și ’ntr’adeveru cumă putea se fiă altă­ felă? Doui oșteni insultați necon­tenită de celă ce nu a respectată ni­­m­ivă în societate și care mai de multe ori a refuzată onorea ce i s’a făcuta de a da satisfacere în modă cavale­­rescă, dar uă lecțiune bine meritată acelui provocatoră, și presa separati­stă și franmasonă afirmă că este ună asasinată, că ordinea este amenințată, că societatea este­ în pericolă. Farcours1 ar zice francesulă. Nedibaci ridicoli ch­­­emă noi! Cu arătă mai ridicoli încă că a doua Zi, acest! înfocați patrioți și apărători ai ordinei, împărțesc o oafaie volantă nesupsemnată de nimeni, și prin care se invitau cetățianul la Primărie, pentru a se consulta asupra asasinăre marelui și singurii apărătoru alu Moldovei că sora se adună căte-va sute, dară mai toți curioși indiferinți, că după căte-va străbălate cuvinte din partea corifeilor, separatistă și franmasoni, se instituă comisiunea franmasono separatistă pen­tru a merge la la Bucuresci, și apoi se espune ună prescripții verbală, car se acopere, pe cătă ni se afirmă ,de cei ce o lă aă vezută, de vre 400 sup­­semnături repetate acelea­și nume mai de multe ori, sau luate de pe nesce persane vioóinte ce nu sciau ce supscrifi, altele auzise de­uă singură uim­­ra la mare numeră, și avendu numai uă cruce ștér­să cu degetulă înaintea loră și cea ma mare parte din vestă nedecifrabile cu totulu. Nedibaci cu arătă mai ridicoli, o mai repetămu, că acea comisiune mié­­stă avu cute sarea a se presinta înain­tea Domnitorului, asia cumă era com­­ pusă spre a afirma și a susținea prin gribă și prin memorială publicată în organulă franc­masonilor­, cu totală contrariulă de ceea ce s’a petrecută, numai pentru a susține și a scula pa­timile personali de cari au fost­ îm­­­pinși unii și încercările separatiste ale celor ă­l­alți. Și fiindă­ că Domnitorul ii l-a primită cu delicateța și cu bunătatea cu care primesce pe fie­care cetățiană, și le-a respunsă că justiția va pedepsi negreșitu pe cei culpabili, separatiștii trim­­bițară pretutindeni că au căpetată suc­­cesu eclatantu, dară se se mai b­irairă bani de cheltuială comisiunii căci ace 150 galbeni, (adunați de la confrați cam prin surprindere), se isprăvise, traia fundă scumpă în Otelulă lui Hugues. Seimă că banii nu s’aă mai trimisă și că unulă din Comisari, isprăvindă mai curăndă de chieltuial­i, s’a reîntorsu în­dată. Era ca resultatu eclatantu comi­siunea freînturnată în Iași, după ce a isprăvită acei 150 galbeni, publică prin Gazetta de lași uă dare de semn plină de parapone și faimosulă memoriu plină de neadevăruri și inconsecințe, și care a servită mai multă a demasca și a a­­coperi cu ridicolă pe înfocații patrioți de la Moldova, Convențiunea și Gazetta de lași, geloși apărători ai ordinii publice, menținută și neîntreruptă nici ună mo­­mentă cu tóte culpabilile loră încercări, tei constatându dară resultatură acel­ei și anțate comedii, vomă ter­mina pentru asta­zi și póte pentru tot­­deuna cu separatiștii, acumă mai cu o­­sebire cândă dispred­ută din partea o­­menilor, de bine, și libertatea ce li s’a lăsată cu dreptă cuvântă și de care aă abusatii nemăsurată, aă contribuită, pe lingă discreditulu de care s’aă bucu­rată fată de­ una al acoperi și cu ri­dicolă. Cu altă ocasiu­ne vomă vorbi des­pre hranmason, în parte, despre ten­dințele și rolul ă ce juca ei în socie­tatea nóstra de aici. Unu Ieșanu. SCOLA PRIMĂRIA SVEDIANA ȘI SCOLA PRIMĂRIA ROMANA. Cele scrise de d. Aurelian, relativă a 8cela primariă suediană, au rever­sat mare lumină despre chipurii cum trebue se se facă aranja­m­entului unei seale primariă. La acésta lumină fiă cine vede cătă stămă de înderătul cu invețăm­ântului nostru primariă. — A­­desea s’afi emisă și se emită la noî, idei salutare și menite a remedia mul­te rele, dară, din nenorocire, ne mai ocupăndu-se nimene de ele, cumă a fostă emise astă-feră aă fostă și ui­tate, ca se ii­dică desprețuite. — Că tóte acestea este de crezută, trebue se ne­convingimă, că a venită tim­­pulă, căndă ori­ ce ar privi la des­­voltarea și perfecționarea instrucțiune­ și educațiune! publice, nu se mai pu­te nici uita, nici desprețui, fără a se detrage triste consecințe: înjosirea Na­­țiunei în întru și perderea iei în o­­chii națiunilor­ din afară! De acea­a îmi voiă permită a zicea căte-va cu­vinte în cestiunea învățămăntului pu­blică ce trebue se preocupe pe ori­care individă, și a arîta totă­rădată causa pentru ce România a remasa în urma Suediei. Prin legea instrucțiunei, Guvernulă se obligă a plăti personalulă învețe­­toriă și servitoriă, era comunile în genere la a da localurile și a le în­trețină cu mobiliariulă necesariă. Lo­calurile, afară de puține esepțiuni, și mobiliariulă în genere, toți le scimă în ce stare se găsescă; ele însă, nici mai corespundă scopului, nici ne mai facă onore, de unde urmezá a se modifica de urgință spre a se putea ține și învățământul­ nostru primariă la nivelul­ progresului universale. Pentru aceste considerante, sumsă de opiniune, ca d-lă ministru de Instruc­țiune, se bine-voiască pe d’uă parte a lua cuvenitele măsuri pentru obiec­tele necesarie la decorațiunea pereți— soră lfb­eră De de alta «« pună vederea tuturoră Primariloră din țară interesulă ce trebue se parte scóle­­leră și se-­ invite: a). A construi localuri pentru scu­­le din puntură de vedere higienică și comodativă, după ună anume plană, și a nu se mai grămădi copii și cor­­pulă învețătorii prin tote cociobele.2­4 b). Inter­iorulul acestor locale se numai fiă gale, ci se se mobileze cu ob­iectele necesare relative la studiile pro­gramei, ca asta­fel, se se pot­ preda lecțiunile într’un modă intuitivă. Pentru acestă ființă potă servi cele relatate de d-lă Aurelian și convecțiunile cu cari se va intorce de la esposițiune d-lă Alesandrescu Urechia ce s’a dusă la Paris, espresă pentru acesta cestiune importantă. 3) c) Se se constituiascâ în curtea flă­cării s­ale primariă uă gimnastică câtă de simplă, fiindă forte necesară pen­tru desvoltarea forțelorfl­aisice. Acésta necesitate s’a recunoscută de mulți, cu tote aceste nu se vede la nici uă scóla primariă, nici m­ăcară urme. d) . Fiindă­că, fie­care scóla pri­mariă, fiă urbană, fiă rurală, trebuesce din mai multe punte de vedere, a fi pusă neapărată, suptă stricta veghere și dirigere ale unui directore, se se aibă în vedere, la construcțiunea sculei, și încăperea necesariă acestuia. Acesta condițiune fiindă de prima ordine pen­tru progresul­ ori­cării scule, mă re­servă a o desvolta intr’un articlu speciale. I) Ca la timpü, comunele sau Primăriile se aibă de unde a­ și le procura. Astă­zî multe din scaiete rurale ducă lipsă chiar­ de char­ta țerei. 2) Oferindu guvernu comuniloru rurale lemnăria gresu din pădurile Statului, cred și că acésta ar fi pentru Elü una acta puter­nică în ochii poporului de interesulă ce are cătră învățămîntă și prin urmare dorința ce are de a’iă lumina. Lăsândă la uă parte programa și cărțile didactice, etă condițiunile, ab­solută necesarie, în cari trebue se se gasescá soulele nóstre primărie, fiă ur­bane, fiă rurale, și pentru cari trebue se se abțină de la ori-ce economii cei însărcinați cu facerea sau procurarea loră.(1) Condițiunea de suptă puntală a­ e­­sistăndă, copii în genere și cu deose­bire al sătianilor, nu voră mai fugi de seale; din contra se voră grămădi cu plăcere în ele, căci, afară de uti­litatea studiului, voră întimpina nișce avantage pe cari nu le găsescă în mi­­sera loră locuință. Cea de la litera b) va înlesni, ca ună învățătorii devotată misiunii sale, se facă ună forte mare progresă: elă va fi ajutată în explica­­țiunile sale spre a descepta atențiunea, gustul­ și plăcerea copiiloru; ei îl­ vor­ înțelege cu facilitate, căci obiec­tele despre cari li se va vorbi voră lovi simțul­ vederii și prin urmare voră descepta facultățile interfnței. — Vor­­bindu-li-se, de exemplu despre cele trei regnuri ale naturii, voră ave în vedere: animalele, vegetalele și raineralele principali și de interesă.— De asemene vorbindu-li-se de istoria lui Mih­ai și Ștefană, voră avè înaintea ochiloră imaginile Eroiloră și ’n fine tablourile relative la memorabilele lupte ce aă avută cu inimicii Patriei. Eră condi­­țiunile de luptă literile e) și d) vor ave de resultatu desvoltarea forțelor el fisici și morali. La din contra lipsindfi a­­ceste sefi aflându-se în stare de ne­suferiții, după care logică și cu ce dreptu amö pute pretinde venirea cu plăcere în scale, instruirea satisfacétóre și disciplinarea junimii?! Scala suediană fiind fi aranjată, după cumii arată d. Aurelianul, lesne este de ’nțelesu, că a avut fi de resultatu de­­plinirea scopului cu succes fl­­oră cea romănă fiindfi lipsită de acelfi aranja­ment, a avut de efectul témpirea bieților copii. Darii cu tóte aceste, dacă Românii pînă acumfl, nu s’afl preocupatfl cu seriozitatea și maturitatea Svedianilor si spre a pune bas­­soliei și reali­­nvő­țămêntului publicul, vezi cine ar veni ai acusa, eredil, câ­n’ar fi destulul de justil în acusarea sea. — Și erá pentru ce Svedia, pînă la anulul 1323, fiindfi des­părțită în mai multe părți și îm­pu­­néndu-i-se regii de străini, la acest fl an el se scăpă de aceste rele, ce împedica d’ași face fericirea în întru­și­onarea în afară. România, însă, a fost d­­espărțită pînă la 1839, îndurăndfi impunerea domnitorilor și de străini, care nelegiuire se fini cu aceștfi anul. Prin urmare Suedia în cursul de 344 ani, liberă a fost și de ori ce acțiune străină spre a se ocupa, în întru, e totul ce a crezutul că—î va face, mă­rirea, puterea și onorea; era România ș’a dobândit­ acestă libertate abia de 8 ani!! Precum el se vede deosebi­rea este fórte mare. — Cu tote a­­cestea se strigâmfl: „onore Suediani­lor fi ce aui solutil a’șî organise scala primară astfl-selfl, încătfl se serve de m­odelul Națiuniloră! Curagi­l, Romă­­nilorfl d’ai imita !! — Intre unii Domnii ridicată de Națiune pe tronul Il sefl și între altule impusil de străinil, esistă di­ferința de la morte la vieță!Domnul fl ridi­cat de Națiune, lucreză pentru dorințele și mărirea Națiunei; era celul impusil de străină pentru dorințele și planurile stepănului seu! Scopulfl, dorința și preocupațiunea de preferință ale străi­­­nilor fl afi fostfl ca prin slugile lor si se sugrume instrucțiunea și educațiunea­oporului românii spre alű pute ține suprugata ! Este de prisosii a mai a­­rîta cumu s’a urmatil acesta: Românii scifl, și cu deosebire luptătorii și iubitorii de lumină cari încă luptă cu totil devotamentului spre instruirea și desceptarea poporului ! Românii o scril, Zice, și de acea-a voi fi reaminti numai transformarea de la 54, a scu­­lelorfi publice în grajduri rusesci.­­ Acésta este oă lovitură prea prospeta spre a n’o resimți ori­ce Românii cu­rații și adeveratil, și prin urmare a se feri d’uă aseminea putere bine­­voitóre! Fosta fl Z-le triste și de dolifl acelea în cari se răpea de străini lu­mina morală a Romănilor fl!­ Etă pentru ce, de­și de pe tim­­pulul nemuritorului Lazăr, n’au lip­­sit și bărbații luminați Români­ei, totuși nu s’a redicatfl invețământului și edu­cațiunea publică pe base solide și reale ca’n Suedia! Astă­zi însă, mul­­țămită lui D’Zeil și bărbaților fi cari afi solutil lupta pentru drepturile patriei lor fl, România se găsesce în alte con­­dițiuni: autonomia i s’a recunoscut, tronul nu i se mai póte specula, bărbații lumi­nați i s’afl îmulțitil! Așia dora ori­ce ar fi face Românii pentru ameliorarea în­vățământului, educațiunei și’n fine pen­tru ori-ce ar fi asigura mărirea, pu­terea și onórea, fiind fi strănsfi uniți între ei, nimine nu le va putea ni­mici , nici dorințele, nici mișcările, nici proiectele! 1) Astfl­ felul fiind fl și cor­vingendu- se Românii, vădată pentru totul-d’auna, că cestiunea de instrucțiune și educa­țiune a poporului, a deveniti­ uă ce­stiune de vieță séfl de m­arte, conju­­rămil se se uniască, ca’ntr’unul sin­gurii cugetil, individu, comună, 2) gu­­vernul și fie­care în sfera puterilor fi­sale fisice și morale, se lucreze pen­tru resolvarea și redicarea acestei ce­­stiuni la nivelulfl progresului univer­sale; căci dacá asta­zi, precum de­monstram, putem fi fi sculabili, pînă la unil gradu­are­ care, nu vomu mai putea fi pentru viitorii, nici înaintea generațiunilor fl, nici înaintea națiuni­­lor fl, nici înaintea lui D-Zefl­ A. Puio. Institutore superiori. 1867, Septembre 21, Râmnicul Sărat. VIETA POLITICA IN ENGLITERA. Alegerile și Camera Sommelorü. (Urmare). II. Noulti paiață alu parlamentului (new houses of parliament) se’nalță pe țărmu­rile Tamisei, acoperitul« un mare su­­prafacță de teramă între fluviulfi, prin care trecu mii de hoteluri cu vapore ți sfionăstirea de Westminster, unde ve­chia Eoglitera proiectexa asupra totfi ce o’nconjura umbra solemne a trecu­tului. Cu tóte că e zidita în stilulu go­tică înflorită, acești­ edificiu este cu totulu modernu și’nlocuesce vechialu palatu, distrusă în 1834 de unui in­cendiu. D. Carol Barry fu architectulu care’să clădi, și, dacă banii ar fi fi d’a­­junsu­ pentru a crea capu-d’opere, a­­cestu monumentu ar fi fur’ ĭndouiala una din minunile lumei, căci miliónele n’au lipsitu pentru a’lu face demuu d’uă civilisațiune bogată și puterică. Părerile potu diferi mulții asupra va­­lorei edificiului din punctul­i de vedere aici frumuseței architecturale; însă, pen­tru strǎm­ulü ce sosesce la Londra, a­­cesta enormă siluetă de turnuri și tur­­nurele masive, acesta lungă și impo­sante faciadă care, privită de pe mar­ginea apei, se vede in profilú și se termină la fie­care din capetele iei prin doue aripe cari ești mai afară, aceste 1) Mulți voră $i­e așa este, dară unde sunt­ bani? Se ne luam­ de el, între alte State euro­­piene și americane, Statul­ Illinois din America care cu oă poporațiune de 2,250,000, oferă înve­­țementului publică peste 59 milione lei, și a­­tunci vomă găsi! 2) A accepta primarii totuli de la guvernă, mai ales­ căndu e vorba de instrucțiune și edu­­cațiune, este a afirma singuri că n’afi ajunsü, încă, 1 a fi in stare sa deosibesca binele de real nenumerate ferestre împodobite cu ar­­moaiie și arabescuri, aceste corpuri de bastimente d’esupra cărora­a se’nalță ca nesce inței clopotnițe sau sunt acoperite de bolduri de petru; tote acestea nu proclamă arc destulă de tare că acolo reșede în adevera suveranitatea națiu­nei englese? Pe din întru palatulu e­­ste asemeni d’uă mare magnificință. Picturi murale, decorațiuni ale cărora stilulu este mai multu seu mai puținu împrumutată din epoca Elisabetei ș’a Tudoriloru, ferestre cu geamuri colo­rate care aruncă uă lumină bisericéscá pe scări, galeriele și cor­dórsie, nimica n’a fostă lăsată în lături pentru a da a­­cestoră locuri, ocupate de puterile cele mari ale Statului ună caracter» de ele­ganță severă și de reculegere. Făr’a mê opri la cutare ornaminte confun­date în disposițiunea generale a edifi­ciului, așa voi se semnaleră îndată óre­ceri amănunte care ar­ fi de natură a do­uă idei­ de viață parlamentariă în Anglia. Acestă paiață este una clubă unde fie­care membru alu represintațiunei na­ționale este pre­cumu la dinsulă acasă, și unde, afară de sala ședințeloră, póte petrece în modă forte plăcută orele sé!e de timpă liberă. Ma­­­nteie n’are elă are la disposițiunea lui uă biblio­tecă de aprope cinci­zeci de mii de volume? 1) Acel cami afl alte obiceie potă merge în sala de fumată , smoking-room, un sală forte frumósá care se desparte în două compartimente împodobite în modă diferită, cu tóte ca și ’n una ca și ’n cea­l­altă se află aședate din distan­ce în distanție­nesce mici mese de stejară dinaintea onoră lungi sofare a­­­coperite c­uă piele de culore închisă. Ferestrele se deschidu spre Tamisa, și căți­va deputați vină acolo de se recorescă în timpul« unoră desbateri lungi, unu clopoțeii­ care comunică cu etagială de d’asupra II insolin­éza căndu camera este aprópe d’a vota. Mai este încă ș’uă somptudsă sală de prînzitu in care doué sau trei sute de membrii comendézá mai totu-déuna prînZură soră și ună comitată alesă de adunare este însărcinată se veghiăze la acesta ramură de serviciu. (2) Afară de a­­ceste centuri oficiale de întrunire, în palate se află camere mai multă sea mai puțină isolate, colțiuri formate prin coridare în adîncăturele ferestre­­loră, unde căți-va amici se potă așe­­za spre a vorbi între dînșii de scirile dilel Englesii trateza politica ca nespe óment de afacere, și se trebuesce din timpă în timpă în mijlocuri discuțiu­­nei generale, intimitatea convorbireîi[în­­tre dour numai pentru a ajunge la ale­gerea mijlocelor, cari potă asicura sucesulă scă căderea cutârei sau cutârei mesure. Miile de cot­ane făcute­ în marea ordinanțăi a edificiului, compună pre cumă culisele camerei comuneloră. La începutul­ sesiune­, una din cele d’ăntâie formalități este alegerea pre­ședintelui, speaker. De obicinuitu capi­ celor, două partite ce despartă came­ra, se consulteza și se înțelegu între dtușii asupra alegeri ce se cuvine a se face. Asta­felă toți suntu mai bine 1) Acesta bibliotecă (the home of commons li­brary) se împarte în patru­ camere pacinice și j u­­căntătate, cari, cu tóte că comunică dintr’una în­­tr’alta, se potu isola, căndu voiesce cine­va, prin mij­­loculu unorü ușie bogată îmbrăcate cu da­­mască. Plafonulu de stejară este împodobită de sculpturi frumóse și de picturi. Dulapurile cu vaițe în cari sunt­ așezate cărțile sunt­ atăte lu­crări de sculptură în cari dalta a lucrată cu mare dibăciă. In mij’loculă camerei se’ntinde oă masă înconjurată de fotelurî cu spătarură înveluită cu piele, armoariate și luminate de căte doue can­­delabrurî cu noue lumini de gază. Parlamentulă­otărasce pe fie­care ană căte uă sumă de 800 livre sterling (54,000 lei) pentru întreținerea bi­­bliotecei și cumperare de cărți nouă. (2) Comitatul­ alege un­ fel­ de întreprinde­­tură care întreține specularea cu risicurile și pe­­riclele lui, dară care, neavândă chiria, argintări, tacâmuri, servitori și carbunî de pamentu de plă­tită, póte naturalmînte se servesca bucatele mai­eftină de cătă­ună restaurantă ordinari­ă. Lista de bucate este supusă comitatului, care otărasce el­ însuși tarifa. Străinii sunt­ primiți a împărți teză cu aceluașă preță prîmjulă deputațiloră, dară într’uă altă sală. 3) Nu mai remăne îndoială, câ întorcându­­se acesta bărbatfl iubitorui de instrucțiune, va combina unu proiectu seriosu pentru re­­organisarea iei în genere. (1) Este de observații, ceva curiosii și dureroșii, au găsită unii din Miniștrii Instrucțiunii și în genere se găsesce Primari) comunitarii, cari de la nimic, nu parii a fi asta dispuși a face economii ca de la totă ce este relativii învățământulă pu­blică. Acésta periculos și economia nu póte fi de cătă moștenire de la inemiciî ce ne-au domnită și cari în toto-de­una s’afi silită a ne ține în ig­noranță!

Next