Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)

1867-10-20

ANULU ALU UN­SPRE­ PEDELE ^ V­­IESOE ȘI VEI PUTE ------<.—.— Gap. Dist. Pe anu.............................lei 128 — 152 Pe séf­ii luni.................... » 64 — 1Q Pe trei luni..................... * 32 — 38 Po­uă lună...................... " 11 — ~ Unu esemplaru 24 par. Pentru Paris pe trimestru nr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a.ROMAHOLU Articlele trântise și nepublicate se vor­ arde. — rredactorii respundetorii Eugenia Carada. LUMUNEZA­TE ȘT VEI "I Abonamentele In Bucuresci Pasagiu lu Romanü No. 1. — In districte la cores­­pondințiî (siariului și prin poșta. La Pa­ris la D. Caras-Hallegrain, rue de l’an­­cienne commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu ANUNCIUBILE Linia de 30 litere........................1 leu. Inserțiunî și reclame, linia........5 - Adunarea Societății TRANSILVANIA pentru ajutorulu studinplorü Romani, care din impre­­giurări nepreved­ute nu s’a pututu convoca pen­tru 1­ iü Octobre,[se convocă pentru 22 Octobre, di de Duminică, în una oră după miacă-di, în localul Liceului Sf. Sava, pe care d-nn directore a bine-voita a­ni-lű[cede pentru acea di. Președintele societății «Transilvania» A. PAPIU” ILARIANU. SEHVXTXU TELEGRAFICU AM­BON­AMVIJII III. PLORENZA 30 Oct. Gazeta oficiale $ice : Mo­nitoriulu Franciei anunț­ăndu că drapelulii fîlfîră pe zidurile de la Givița-Vechia, guvernământului regelui a ordinată oștiriloră regali a trece frun­taria și a ocupa câte­­va ponturi din teritoriul­ pontificale. (Serviciul­ privată ală Monitoriului.) PARIS, 29 Octobre. — „Monitorulă“ anuneță deschiderea camerei la 18 Noembre. PARIS, 30 Octobre. — „Monitorulă“ Ștce că ieri fără s’a dată unu banchetă la ospelulă co­munale. Napoleon a ridicată m­ă toastă pentru imperatorulă Austriei. Imperatorul­ Austriei a respunsă: „Sire, suntu fórte simțitoră pentru a­­cestă toastă. Căndă am visitatu la Nancy mor­mintele strămoșilor­ mei, m’am rugată ca se dea D­i­că se putemă fi îngropați în acestă mor­­mentă, care este conftată in paza unei generose națiuni, și ca tóte discordiile, cari au separată două națiuni chramate a merge împreună pe ca­lea progresului și civilisațiunii, se dispară, spre a oferi ună noă gagră de pace, fără care națiu­nile n’amu putea prospera.“ Bucuresci Brumarelu. Gestiunea armelor­ de la Bacău a fostă multe și în tóte felurile splen­­tată, de acei ce-și făcu­ră armă din totă spre a lovi libertatea, spre a de­­considera țara în afară. Cu tóte ace­stea faptul­ este și remăne asta-felu precumü s’ama anunțată noi. Declara­­țiunea deputațiunii ce a mersă a ex­­plica lucrurile prefectului a fost­ ne­tedă și lămurită. Uă pornire d’una patrio­­tismű, reu înțelesă în adevĕr,a făcută pe cetățianul din Bacău a se mișca, spre a asigura una deposită de arme pe care­ la credeau amenințată. Din mo­mentulă însă căndă s’a­ vexată că te­merile erau nefundate, ei s’au grăbită a restitui depositură în minele auto­rității, firesca lui po^itoriá, și a de­clara că el n’au voită nici de cumă a face una actă de oposițiune guver­nului; din contra aui crezută că vină în ajutorulú scă și că ori­ce altă in­terpretare 8’ar da faptei lor, ar fi ne­exactă și rea intenționată. Declarațiu­nea deputațiunii a fostă îndată con­firmată prin faptă și astă­zili guvernulu s’află în posesiunea depositului arme­lor, cari se pornescă la Bucuresci și, pe cătă scimă, dupe cererea pre­fectului, s’aă pusă la disposițiunea sea pentru acestă transportă,­nesce furgone de cavalerie ce treceau spre Bucuresci. Asta­felü este faptul­. Ale relata simplu și fără comentarie, este a res­­punde tutorii și optelor ă și neadeve­­rurilor­ respîndite în privința lui. La comunea Matca din județul­ Te­cuci, s’a făcută alegere de Primaria. Locuitorii au alesă pe d. Goroveiă. Comitatul, permanimite, nu stimă pe ce considerăm­, a casată alegerea. Co­­legiul, convocată pentru a doua oră a alesă pe acee­așî persona. Nouă ca­sare a alegerii. Uă a treia alegere a­­duce acelu­ași resultată și colegială, convocată pentru a patra oră, declară că socote de prisosă a mai vota, de­ore ce trei alegeri, în care au alesă necontenită pe d. Goroveiă, s’aă casată. Lucruru ni se pare și noue în a­­deveru ciudată. Care pate fi cuvîntulă pentru care comitatulă a desființată de trei ori alegerea? Se fia óre uă vio­lare a formelor legale ? Acesta ne nu pare probabile, căci una sau doue casări consecutive credemu c’ară fi deschisă ochii colegiului spre a îndeplini tóte formalitățile. — Se fiă óre că d. Go­roveță desplace d-loră membri ai co­mitatului permanente? Nu scimți. In ori­ce casa eredemn de datoriă a­trage atențiunea d-lui ministru de in­terne asupra acestui incidinte, spre a se cerceta și constata causa pentru care uă comune este atătă timpă pri­vată de capulă seu. Il­ariele francesi vorbescă de sosirea împăratului Austriei la Paris. Se re­­sumă că aci câte-va cuvinte din l’Ave­nir national asupra acestei visite,­­cari coprindu nesce învețăminte și nesce apren­ări politice forte interesanți. ,Nu este fără interese, Zice acela Ziar­ă, d’a vedé alături doui suverani, din cari mnulă, președ­îndă destinările erei lui Voltaire, menține puterea tim­­purale a Papei, și celu-l-altu, moș­­enitoriu ală unei dinastie din cele mai devotate principiului dreptului di­vină, lasă a se desființa Concordatul, adică puterea timpurale a bisericei în imperiulă seu. Este adeverată că Fran­cisco Iosifű a luptată pînă în cea din urmă oră contra opiniunii publice ca se pestreze privilegiele clerului; dară tindă c’a lăsată acestei opiniuni miijl­­ocele d’a se manifesta, ea s’a oprită în momentul­ unde ele era se comită uă greșială supremă. Ela a fostă scă­pata de propriele sale porniri prin li­bertate. „Se sperăm­ă acumă că întrevede­rea de la Paris nu va ave mai multe resultate politice de cătă cea de la Salzburg. Ori­ce cercare s’ar concer­ta intre cabinetele din Viena și din Paris spre a opri mișcarea unitariă a Germaniei n’ar putea decătO a servi ambițiunea partitei militarie din Prusia. Programa Germaniei împărțită în trei bucăți n’a fostă decătă­ră utopie în ochii politicei seriose; și astăzi, acel chiară ce aă patronată­ o n’ar mai cu­­tegla a o apela; dară n’ar fi uă mai mică utopiă d’a voi a constitui că Germania de meri­ci, în fac­a Ger­maniei de mersu napte; și astă utopie ar pute­aduce uă conflagrare universale. „S’adaugemă că imperatul­ Aus­triei a avută, lingă Baden, uă scurtă dată cordiale întîlnire cu regele Pru­siei. Ea este cu atătă mai semnifica­tivă căci se scrie din Viena agii Havas-Bullier, că „numerusă aceloră „ce dorescă uă apropiare­a Austriei „cu Prusia a crescută forte multă.1. m­ariulă francese adauge la aceste apreciare că este aprope sicuru că ca­merele de la Munich și Stuttgard, pre­­cumă a făcută cea de la Karlsruhe, voră aproba tractatele cu Prusia. Trac­­tatulă de la Praga va fi ast­­fela în­cetă încetă cu totulă nimicită și va veni țaiua căndă Prusia va ave deplina predomnire în Germania. Scimai că Rusia a propusă puterii lora d’a s’asocia la uă intervenire di­plomatică cătră Turcia în cessiunea Orientelui. Vă depeștă din London a­nunța că guvernul e englesea refusată d’a lua parte la acestă manifestare, citesce urmatorulö paragrafă care ne concernă: 5.) Fiindă­că după codicele pe­nală (art. 158 și 159) nimene nu e în dreptü a ordona întrebuințarea for­ței publice contra esecuțiunii unul man­dată ală justiției, precum­ este ună mandată de depunere, se potă afla magistrați și juriști riguroși carii se se îndouiască despre puterea obligatorie a anulării mandatului, cu atătă mai vârtosă că, curtea de Gasațiune ne­­având o lege după care se elibereze pe prevenită în asemenea casă, pri­mară Președinte se veiiliu nevoită a se întemeia în ordonanția sea pentru eliberarea prevenitului pe unu arti­ colă de lege străină curții nóstre, pe art. 381, proc. crim., eră primă­ Pro­­curorulu Tribunalului d. Zencianu, ne­­putêndu înțelege asemene procedură și ordonanță, s’a cred­ut­ a fi mai în­dreptü și mai în lege a susținea m­an­­datură de depunere ală justiție în totă tăria lui. Protesteza în modulă celă mai e­­nergică contra acestei bine-voitóre a­­precieri. — Suntű fórte convinsă, ca tristă, că înalta curte de Casațiune nu are dreptulă se caseze mandatură de depunere dată prevenitului Po- 68cu; nu este însă acesta motivul­ pentru care am ordonată în sera de 25 Septembre reîncarcerarea lui. A­­deminea mărturescă că vere cătă de mare este onorea ce-mi face d-nn Papiă Ilariană căndă -mi atribue fru­­mosulă epitetă de rigurosă magis­­tatu și juriste, totuși respingă a­­cestă epitetă care ară pute face se se crede că s’a comisă din parte-mi escesc de rigore în gestiunea reîncar­­cerării. — Am ordonată se se reîn­­carcereze prevenitulö Polescu pentru mniculă curentă că nu am voită se mé pună în posițiune de a fi tratată de complice al­ directorului Peniten­ciarului care a comisă, prin faptul ă eli­­berării acestui preveniie, crima pre­văzută la art. 159 Cod. Pen­­ică totă cestiunea în întregulă ei, și aca asemene ce am supusă la cu­noștința d-lui Ministru prin raportul­ meu de la 28 Septembre. Din nenorocire nu me credu în dreptu, d—le Redactore, se vă dau aci desvoltările coprinse într’insulți, de­óre­ce acestă raportă, după cumu vede, este destinată a remâne secretă, chiară când ă publicați actele relative la acestă afacere și chiară în urma acusării gra­tuite ce mi se aduce de mai multe Ziare că nu am respectată în sera de 25 Septembre decisiunea Curții Su­preme; decisiune ce nu am găsită-o în acea seră la închisorea de unde eșise prevenitul­ Polescu; decisiune ce am citită—o pentru prima oră în Ziariulu­i Trompetta* de la 1 Octobre, decisiune în fine de care nu am luată cunoș­tință oficiale nici pînă la 11 Octobre cândă am trecută procurare la Par­qhetul­ Curții de Apelă. Acestă explicațiune făcută, suntű și cure, d-le Redactore, că nu mă veți condemna și d-vostra pînă ce nu vă veți da mai antei munca de a vede în raportul­ meu cumă în sera de 25 Septembre am fostă pusă în po­sițiune de a opta între respectul­ legii și ipotesa prevăzută prin art. 159 C. P Primiți, d-le Redactore, perfecta în­credințare a distinsei mele considerări A. Zencianu. D-le Redactore al t pariului RomANULÖ. Pacine Z­le­ancă și capitala Bucu­resci va fi înzestrată cu două lucrări ne­­cesarie cari suntű chiămate a da car­­ierelor­ ce le inconjura servicii in­contestabile mari în ori­ce împrejurări. Voiescu a vorbi de cele două basm­e de apă ce municipalitatea face a se construi într’oă parte a orașului des­­tul­ de bine nemerită. Insă ca tóte lucrările la noi, nici acestea din nenorocire nu facă esceț­­iune în defecte și vițturi, și cu tóte că aceste viituri, aceste defecte, sunt­ combătute cu energie, la începută, to­ți și aceia ce ară putea se le evite le­asă a existe în dauna lucrărei și a capitalului întrebuințată, fiă din rea voință, fiă dintr’ună spirită de eco­nomie forte reă înțelesu­ ț­ilele acestea. căzându’mi în mănă planurile acestoră lucrări după unu studiu de căte­va momente asupra oră am constatată cu uă vină mul­­țămire că autorelui nu’i a lipsită nici gustură, nici esperiența în redacțiunea oră. Intr’adeveră întrebuințarea ce face de beton pentru fondațiuni, de­uă că­rămidă bine fabricată, bine arsă pen­­ru zidărie a­probată astăzi că în lu­crările hidraulice, dar resultatele cele mai satisfacătóre fără alterațiune sh­a­­itóre caii pe lîngă soliditate unescă și economia, și ușiurința; însă, daca ntrebuințarea lor­ consciințiasă este atătă de multă răspăndită în cons­­rucțiuni, constructorele nu trebue a perde din vedere că au și ele o li­mită peste care trecăndă se expune. Aceste materiale resistă forte bine la­cțiunea ori­cării presiuni în ori­ce sens, acesta va fi dirigintă, dar, în­dată­ ce presiunea permanente se schim­bă în lovituri violente și repetite, re­­sistența devine efemeră și se termini prin distrugere din preună cu mate­­rialul­, tocmai unde autorele proiec­­ului păcătuiesce, căci într’adeveră par­­ea d’asupra zidirei în locu de a o ace de piatră elu o face totă cu că­­rămidă și cimenta. Dară are gănditu­­s’a autorele proiectului, municipalita­­ea, și în fine corpulă technică mu­nicipale care a trebuită neapărată a examina proiectulu și a ’l aproba, că acea parte a basmnului este tocmai a ceea ce sufere lovituri violente și re­pezite, din partea acelora ce vină ași procura apă, fiă cu sacalele, fiă cu simple donițe, fiă cu ori­ce alte vase ? Noi credemă că nu, s­e pate dom­­in a­ l­ru aă găsită uă nouă combina­ție pe care nici noi nici esperiința nu le cunosceme și, în care cimen­­tul­ și cărămida se put a resiste fără distrugere răpede fiindă întrebuințate în asemenea circum­stanție. Totă ce amă fi putută și noi admite, ar fi fostă uă asemene procedare pentru basmulu din grădina sf. George care nu se construe de cătă numai pentru agrementă și pentru udatură gradi­nei, dară nu paternă admite pentru cele din piața sf. George care, este făcută pentru utilitatea publicului, și prin urmare accesibile la tota lumea Departe de noi ideia de a gândi cele putină ca autorele proiectului a comisă din neștiință acestă gravă in­­cuveniiate, și pe care nu’le atribuimă de cătă la spiritulu de economie pe care municipalitatea ’lu a dictate, fiindă ea însuși forțată pate de financiele iei putină bogate, daru daca suntű óm­eni cari credu că acesta este uă econo noi le vomă spune din contra mie, ca este să risipă de bani fără folosă căci Intr’adevére nu peste multă timpă de la funcționarea acestoră basine, noi le vomă proba cu cifre, că ca­­pitalulu întrebuințată numai pentru întreținere cu dobendă lui va fi mai mare decătă dacă acésta parte ar fi fostă făcută cu petră. Ne facemă uă datoriă sinceră a a­­trage atențiunea onorabilei municipa­lități asupra acestui puntu pînă este timpulă a face se se corige. Ve­roga, d-le Redactore, dați ospi­talitatea în onorabilulu domniei­ vóstre Ziariu, acestoră observațiuni, bine­­voindü a primi în acela­ași timpă a­­sigurarea înaltei mele considerațiuni Lupulescu. Ingineră VIETA POLITICA IN ENGLITERA. Alegerile și Camera Comuneloră. (Urmare). II. Pentru a fi admisă în galeria străi­­niloru, trebue una bileta scrisă cu mîna și supsemnată de cătră unul­ dintre­­membrii camerei. Având­ acestă pre­­ci­să autografă, visitatorele merge pe la trei ore la palatul­ parlamentului, unde trece prin Westminster­ N­all, sin­gura parte adeverată vechia a edifi­ciului, zidită de Guillaume Rufus și frecventată de tote spectrele istoriei Englitezei. Acolo Cromwell fu procla­mată protectore, acolo fură judecați și condamnați la mórte Thomas Morus, J­ane Grey, Essex, favoritulu Elisabe­tei, și Carolă I. Aceste amintiri, lun­gimea sălei, goliciunea bolteloru, aco­perite de ună plafona de lemnă de cas­­ană, formăndă­uă seria de mari arcuri și de atim­átare. sră totă ce atinge pe oservatore pînă ce ajunge la piciurile unei scări de periS gigantice, spriji­nită de ună perete masivă în care se deschide uă ferestra forte mare în o­­givă și cu gemuri colorate. Ei­ se ur­că, și, întorcându-se spre stingă, nu ntărziază a se afla în Saint- Stephen’s­­tall, uă galeriă mărginită pe fie­care carte de statue de marmoră albă. La intrarea acestei sale, unu ușiăriu d’ală camerei ié biletulu pe care străinulQ și-a scrisă numele și’lu aruncă într’uă urnă de sticlă. Trei sau patru sute de persane, cari au trecută prin acea­ași ormalitate, se preumblă în lungă și ’n orgă prin vestibulă ș’au totă timpulu a examina în voie acele figure istorice, lampden, Falkland, Walpole, Burke, ’itt și Fox, cari, puși mnulă în fația celui—1—altă, prelun­gescă pînă și ’n marse antagonismulă prin gestă și prin gândire. Ară­tice cine-va că sunt u nesce umbre cari se desfidă, nu ca a­­cele ale lui Ossian în lupta lancei, ci ’n lupta eternelo­r principiilor ei. Pentru că cine-va se’și explice pre­­sința și mulțimea curioșiloru cari se mbulseștii atunci în Saint-Stephen’s- Hall, trebue a sei ßa ori­ce membru alu parlamentului pute da în fiă­care Zi căte unulă din aceste bilete de intrare, așia darii, ori cătă de pu­tină trei părți dintre deputați ară așa d’acesta dreptă, numerusă invita­­țiloră întrece cu multă pe acela alu locurilor«. La ușia camerei, ca la in­trarea raiului, suntu mai mulți chrămațî de cătă aleși, și ori ce omu care a dobândită semnătura unuia dintre de­putați nu trebue se se considere âncă decătă ca ună candidată a cărui tit­luri au a fi supuse la buna ave reaua întâmplare a unei loteria. In adeveru abia orologiulu săleî sună trei ore și jumetate, ș’uă grupă déja se formezá în jurulii ușiăriului, care scote unulă după altulu biletele din urnă, citindă în gara mare numele ce esă. După șap­­te­ deci elă se opresce. Acei cari au fostă favorisațî de sórte suntu de în­dată conduși în sala adunăreî, acei din contra ale căroru bilete au remasu în fundulu urnei suntu rugați d’a ascepta Domnule Redactare! In raportul­ d-lui Procuroră ge­nerale ală înaltei curți de Casațiune publicată prin Romănulu de astăzi se

Next