Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)
1867-10-20
ANULU ALU UNSPRE PEDELE ^ VIESOE ȘI VEI PUTE ------<.—.— Gap. Dist. Pe anu.............................lei 128 — 152 Pe séfii luni.................... » 64 — 1Q Pe trei luni..................... * 32 — 38 Pouă lună...................... " 11 — ~ Unu esemplaru 24 par. Pentru Paris pe trimestru nr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a.ROMAHOLU Articlele trântise și nepublicate se vor arde. — rredactorii respundetorii Eugenia Carada. LUMUNEZATE ȘT VEI "I Abonamentele In Bucuresci Pasagiu lu Romanü No. 1. — In districte la corespondințiî (siariului și prin poșta. La Paris la D. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu ANUNCIUBILE Linia de 30 litere........................1 leu. Inserțiunî și reclame, linia........5 - Adunarea Societății TRANSILVANIA pentru ajutorulu studinplorü Romani, care din impregiurări neprevedute nu s’a pututu convoca pentru 1 iü Octobre,[se convocă pentru 22 Octobre, di de Duminică, în una oră după miacă-di, în localul Liceului Sf. Sava, pe care d-nn directore a bine-voita ani-lű[cede pentru acea di. Președintele societății «Transilvania» A. PAPIU” ILARIANU. SEHVXTXU TELEGRAFICU AMBONAMVIJII III. PLORENZA 30 Oct. Gazeta oficiale $ice : Monitoriulu Franciei anunțăndu că drapelulii fîlfîră pe zidurile de la Givița-Vechia, guvernământului regelui a ordinată oștiriloră regali a trece fruntaria și a ocupa câteva ponturi din teritoriul pontificale. (Serviciul privată ală Monitoriului.) PARIS, 29 Octobre. — „Monitorulă“ anuneță deschiderea camerei la 18 Noembre. PARIS, 30 Octobre. — „Monitorulă“ Ștce că ieri fără s’a dată unu banchetă la ospelulă comunale. Napoleon a ridicată mă toastă pentru imperatorulă Austriei. Imperatorul Austriei a respunsă: „Sire, suntu fórte simțitoră pentru acestă toastă. Căndă am visitatu la Nancy mormintele strămoșilor mei, m’am rugată ca se dea Dică se putemă fi îngropați în acestă mormentă, care este conftată in paza unei generose națiuni, și ca tóte discordiile, cari au separată două națiuni chramate a merge împreună pe calea progresului și civilisațiunii, se dispară, spre a oferi ună noă gagră de pace, fără care națiunile n’amu putea prospera.“ Bucuresci Brumarelu. Gestiunea armelor de la Bacău a fostă multe și în tóte felurile splentată, de acei ce-și făcură armă din totă spre a lovi libertatea, spre a deconsidera țara în afară. Cu tóte acestea faptul este și remăne asta-felu precumü s’ama anunțată noi. Declarațiunea deputațiunii ce a mersă a explica lucrurile prefectului a fost netedă și lămurită. Uă pornire d’una patriotismű, reu înțelesă în adevĕr,a făcută pe cetățianul din Bacău a se mișca, spre a asigura una deposită de arme pe care la credeau amenințată. Din momentulă însă căndă s’a vexată că temerile erau nefundate, ei s’au grăbită a restitui depositură în minele autorității, firesca lui po^itoriá, și a declara că el n’au voită nici de cumă a face una actă de oposițiune guvernului; din contra aui crezută că vină în ajutorulú scă și că orice altă interpretare 8’ar da faptei lor, ar fi neexactă și rea intenționată. Declarațiunea deputațiunii a fostă îndată confirmată prin faptă și astăzili guvernulu s’află în posesiunea depositului armelor, cari se pornescă la Bucuresci și, pe cătă scimă, dupe cererea prefectului, s’aă pusă la disposițiunea sea pentru acestă transportă,nesce furgone de cavalerie ce treceau spre Bucuresci. Astafelü este faptul. Ale relata simplu și fără comentarie, este a respunde tutorii și optelor ă și neadeverurilor respîndite în privința lui. La comunea Matca din județul Tecuci, s’a făcută alegere de Primaria. Locuitorii au alesă pe d. Goroveiă. Comitatul, permanimite, nu stimă pe ce considerăm, a casată alegerea. Colegiul, convocată pentru a doua oră a alesă pe aceeașî persona. Nouă casare a alegerii. Uă a treia alegere aduce aceluași resultată și colegială, convocată pentru a patra oră, declară că socote de prisosă a mai vota, deore ce trei alegeri, în care au alesă necontenită pe d. Goroveiă, s’aă casată. Lucruru ni se pare și noue în adeveru ciudată. Care pate fi cuvîntulă pentru care comitatulă a desființată de trei ori alegerea? Se fia óre uă violare a formelor legale ? Acesta ne nu pare probabile, căci una sau doue casări consecutive credemu c’ară fi deschisă ochii colegiului spre a îndeplini tóte formalitățile. — Se fiă óre că d. Goroveță desplace d-loră membri ai comitatului permanente? Nu scimți. In orice casa eredemn de datoriă atrage atențiunea d-lui ministru de interne asupra acestui incidinte, spre a se cerceta și constata causa pentru care uă comune este atătă timpă privată de capulă seu. Ilariele francesi vorbescă de sosirea împăratului Austriei la Paris. Se resumă că aci câte-va cuvinte din l’Avenir national asupra acestei visite,cari coprindu nesce învețăminte și nesce aprenări politice forte interesanți. ,Nu este fără interese, Zice acela Ziară, d’a vedé alături doui suverani, din cari mnulă, președîndă destinările erei lui Voltaire, menține puterea timpurale a Papei, și celu-l-altu, moșenitoriu ală unei dinastie din cele mai devotate principiului dreptului divină, lasă a se desființa Concordatul, adică puterea timpurale a bisericei în imperiulă seu. Este adeverată că Francisco Iosifű a luptată pînă în cea din urmă oră contra opiniunii publice ca se pestreze privilegiele clerului; dară tindă c’a lăsată acestei opiniuni miijlocele d’a se manifesta, ea s’a oprită în momentul unde ele era se comită uă greșială supremă. Ela a fostă scăpata de propriele sale porniri prin libertate. „Se sperămă acumă că întrevederea de la Paris nu va ave mai multe resultate politice de cătă cea de la Salzburg. Orice cercare s’ar concerta intre cabinetele din Viena și din Paris spre a opri mișcarea unitariă a Germaniei n’ar putea decătO a servi ambițiunea partitei militarie din Prusia. Programa Germaniei împărțită în trei bucăți n’a fostă decătără utopie în ochii politicei seriose; și astăzi, acel chiară ce aă patronată o n’ar mai cutegla a o apela; dară n’ar fi uă mai mică utopiă d’a voi a constitui că Germania de merici, în faca Germaniei de mersu napte; și astă utopie ar puteaduce uă conflagrare universale. „S’adaugemă că imperatul Austriei a avută, lingă Baden, uă scurtă dată cordiale întîlnire cu regele Prusiei. Ea este cu atătă mai semnificativă căci se scrie din Viena agii Havas-Bullier, că „numerusă aceloră „ce dorescă uă apropiarea Austriei „cu Prusia a crescută forte multă.1. mariulă francese adauge la aceste apreciare că este aprope sicuru că camerele de la Munich și Stuttgard, precumă a făcută cea de la Karlsruhe, voră aproba tractatele cu Prusia. Tractatulă de la Praga va fi astfela încetă încetă cu totulă nimicită și va veni țaiua căndă Prusia va ave deplina predomnire în Germania. Scimai că Rusia a propusă puterii lora d’a s’asocia la uă intervenire diplomatică cătră Turcia în cessiunea Orientelui. Vă depeștă din London anunța că guvernul e englesea refusată d’a lua parte la acestă manifestare, citesce urmatorulö paragrafă care ne concernă: 5.) Fiindăcă după codicele penală (art. 158 și 159) nimene nu e în dreptü a ordona întrebuințarea forței publice contra esecuțiunii unul mandată ală justiției, precum este ună mandată de depunere, se potă afla magistrați și juriști riguroși carii se se îndouiască despre puterea obligatorie a anulării mandatului, cu atătă mai vârtosă că, curtea de Gasațiune neavând o lege după care se elibereze pe prevenită în asemenea casă, primară Președinte se veiiliu nevoită a se întemeia în ordonanția sea pentru eliberarea prevenitului pe unu arti colă de lege străină curții nóstre, pe art. 381, proc. crim., eră primă Procurorulu Tribunalului d. Zencianu, neputêndu înțelege asemene procedură și ordonanță, s’a credut a fi mai îndreptü și mai în lege a susținea mandatură de depunere ală justiție în totă tăria lui. Protesteza în modulă celă mai energică contra acestei bine-voitóre aprecieri. — Suntű fórte convinsă, ca tristă, că înalta curte de Casațiune nu are dreptulă se caseze mandatură de depunere dată prevenitului Po- 68cu; nu este însă acesta motivul pentru care am ordonată în sera de 25 Septembre reîncarcerarea lui. Ademinea mărturescă că vere cătă de mare este onorea ce-mi face d-nn Papiă Ilariană căndă -mi atribue frumosulă epitetă de rigurosă magistatu și juriste, totuși respingă acestă epitetă care ară pute face se se crede că s’a comisă din parte-mi escesc de rigore în gestiunea reîncarcerării. — Am ordonată se se reîncarcereze prevenitulö Polescu pentru mniculă curentă că nu am voită se mé pună în posițiune de a fi tratată de complice al directorului Penitenciarului care a comisă, prin faptul ă eliberării acestui preveniie, crima prevăzută la art. 159 Cod. Penică totă cestiunea în întregulă ei, și aca asemene ce am supusă la cunoștința d-lui Ministru prin raportul meu de la 28 Septembre. Din nenorocire nu me credu în dreptu, d—le Redactore, se vă dau aci desvoltările coprinse într’insulți, deórece acestă raportă, după cumu vede, este destinată a remâne secretă, chiară când ă publicați actele relative la acestă afacere și chiară în urma acusării gratuite ce mi se aduce de mai multe Ziare că nu am respectată în sera de 25 Septembre decisiunea Curții Supreme; decisiune ce nu am găsită-o în acea seră la închisorea de unde eșise prevenitul Polescu; decisiune ce am citită—o pentru prima oră în Ziariului Trompetta* de la 1 Octobre, decisiune în fine de care nu am luată cunoștință oficiale nici pînă la 11 Octobre cândă am trecută procurare la Parqhetul Curții de Apelă. Acestă explicațiune făcută, suntű și cure, d-le Redactore, că nu mă veți condemna și d-vostra pînă ce nu vă veți da mai antei munca de a vede în raportul meu cumă în sera de 25 Septembre am fostă pusă în posițiune de a opta între respectul legii și ipotesa prevăzută prin art. 159 C. P Primiți, d-le Redactore, perfecta încredințare a distinsei mele considerări A. Zencianu. D-le Redactore al t pariului RomANULÖ. Pacine Zleancă și capitala Bucuresci va fi înzestrată cu două lucrări necesarie cari suntű chiămate a da carierelor ce le inconjura servicii incontestabile mari în orice împrejurări. Voiescu a vorbi de cele două basme de apă ce municipalitatea face a se construi într’oă parte a orașului destul de bine nemerită. Insă ca tóte lucrările la noi, nici acestea din nenorocire nu facă escețiune în defecte și vițturi, și cu tóte că aceste viituri, aceste defecte, sunt combătute cu energie, la începută, toți și aceia ce ară putea se le evite leasă a existe în dauna lucrărei și a capitalului întrebuințată, fiă din rea voință, fiă dintr’ună spirită de economie forte reă înțelesu țilele acestea. căzându’mi în mănă planurile acestoră lucrări după unu studiu de căteva momente asupra oră am constatată cu uă vină mulțămire că autorelui nu’i a lipsită nici gustură, nici esperiența în redacțiunea oră. Intr’adeveră întrebuințarea ce face de beton pentru fondațiuni, deuă cărămidă bine fabricată, bine arsă penru zidărie aprobată astăzi că în lucrările hidraulice, dar resultatele cele mai satisfacătóre fără alterațiune shaitóre caii pe lîngă soliditate unescă și economia, și ușiurința; însă, daca ntrebuințarea lor consciințiasă este atătă de multă răspăndită în consrucțiuni, constructorele nu trebue a perde din vedere că au și ele o limită peste care trecăndă se expune. Aceste materiale resistă forte bine lacțiunea oricării presiuni în orice sens, acesta va fi dirigintă, dar, îndată ce presiunea permanente se schimbă în lovituri violente și repetite, resistența devine efemeră și se termini prin distrugere din preună cu materialul, tocmai unde autorele proiecului păcătuiesce, căci într’adeveră parea d’asupra zidirei în locu de a o ace de piatră elu o face totă cu cărămidă și cimenta. Dară are gănditus’a autorele proiectului, municipalitaea, și în fine corpulă technică municipale care a trebuită neapărată a examina proiectulu și a ’l aproba, că acea parte a basmnului este tocmai a ceea ce sufere lovituri violente și repezite, din partea acelora ce vină ași procura apă, fiă cu sacalele, fiă cu simple donițe, fiă cu orice alte vase ? Noi credemă că nu, se pate domin a lru aă găsită uă nouă combinație pe care nici noi nici esperiința nu le cunosceme și, în care cimentul și cărămida se put a resiste fără distrugere răpede fiindă întrebuințate în asemenea circumstanție. Totă ce amă fi putută și noi admite, ar fi fostă uă asemene procedare pentru basmulu din grădina sf. George care nu se construe de cătă numai pentru agrementă și pentru udatură gradinei, dară nu paternă admite pentru cele din piața sf. George care, este făcută pentru utilitatea publicului, și prin urmare accesibile la tota lumea Departe de noi ideia de a gândi cele putină ca autorele proiectului a comisă din neștiință acestă gravă incuveniiate, și pe care nu’le atribuimă de cătă la spiritulu de economie pe care municipalitatea ’lu a dictate, fiindă ea însuși forțată pate de financiele iei putină bogate, daru daca suntű ómeni cari credu că acesta este uă econo noi le vomă spune din contra mie, ca este să risipă de bani fără folosă căci Intr’adevére nu peste multă timpă de la funcționarea acestoră basine, noi le vomă proba cu cifre, că capitalulu întrebuințată numai pentru întreținere cu dobendă lui va fi mai mare decătă dacă acésta parte ar fi fostă făcută cu petră. Ne facemă uă datoriă sinceră a atrage atențiunea onorabilei municipalități asupra acestui puntu pînă este timpulă a face se se corige. Veroga, d-le Redactore, dați ospitalitatea în onorabilulu domniei vóstre Ziariu, acestoră observațiuni, binevoindü a primi în acelaași timpă asigurarea înaltei mele considerațiuni Lupulescu. Ingineră VIETA POLITICA IN ENGLITERA. Alegerile și Camera Comuneloră. (Urmare). II. Pentru a fi admisă în galeria străiniloru, trebue una bileta scrisă cu mîna și supsemnată de cătră unul dintremembrii camerei. Având acestă precisă autografă, visitatorele merge pe la trei ore la palatul parlamentului, unde trece prin Westminster Nall, singura parte adeverată vechia a edificiului, zidită de Guillaume Rufus și frecventată de tote spectrele istoriei Englitezei. Acolo Cromwell fu proclamată protectore, acolo fură judecați și condamnați la mórte Thomas Morus, Jane Grey, Essex, favoritulu Elisabetei, și Carolă I. Aceste amintiri, lungimea sălei, goliciunea bolteloru, acoperite de ună plafona de lemnă de casană, formăndăuă seria de mari arcuri și de atimátare. sră totă ce atinge pe oservatore pînă ce ajunge la piciurile unei scări de periS gigantice, sprijinită de ună perete masivă în care se deschide uă ferestra forte mare în ogivă și cu gemuri colorate. Ei se urcă, și, întorcându-se spre stingă, nu ntărziază a se afla în Saint- Stephen’stall, uă galeriă mărginită pe fiecare carte de statue de marmoră albă. La intrarea acestei sale, unu ușiăriu d’ală camerei ié biletulu pe care străinulQ și-a scrisă numele și’lu aruncă într’uă urnă de sticlă. Trei sau patru sute de persane, cari au trecută prin aceaași ormalitate, se preumblă în lungă și ’n orgă prin vestibulă ș’au totă timpulu a examina în voie acele figure istorice, lampden, Falkland, Walpole, Burke, ’itt și Fox, cari, puși mnulă în fația celui—1—altă, prelungescă pînă și ’n marse antagonismulă prin gestă și prin gândire. Arătice cine-va că sunt u nesce umbre cari se desfidă, nu ca acele ale lui Ossian în lupta lancei, ci ’n lupta eternelor principiilor ei. Pentru că cine-va se’și explice presința și mulțimea curioșiloru cari se mbulseștii atunci în Saint-Stephen’s- Hall, trebue a sei ßa orice membru alu parlamentului pute da în fiăcare Zi căte unulă din aceste bilete de intrare, așia darii, ori cătă de putină trei părți dintre deputați ară așa d’acesta dreptă, numerusă invitațiloră întrece cu multă pe acela alu locurilor«. La ușia camerei, ca la intrarea raiului, suntu mai mulți chrămațî de cătă aleși, și ori ce omu care a dobândită semnătura unuia dintre deputați nu trebue se se considere âncă decătă ca ună candidată a cărui titluri au a fi supuse la buna ave reaua întâmplare a unei loteria. In adeveru abia orologiulu săleî sună trei ore și jumetate, ș’uă grupă déja se formezá în jurulii ușiăriului, care scote unulă după altulu biletele din urnă, citindă în gara mare numele ce esă. După șapte deci elă se opresce. Acei cari au fostă favorisațî de sórte suntu de îndată conduși în sala adunăreî, acei din contra ale căroru bilete au remasu în fundulu urnei suntu rugați d’a ascepta Domnule Redactare! In raportul d-lui Procuroră generale ală înaltei curți de Casațiune publicată prin Romănulu de astăzi se