Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)

1867-10-22

ANULU ALU­NI­SPRE­ PE CELE VOTEROR ȘT VEI PUTE ------------­Cap. Bist. Pe cnn­............................. lei 128 — 152 Pe­sése luni..................... » 64 — 76 pe trei luni.................... » 32 — 3S Pe­uă lună....................... » H — — Unii exemplari 24 par. Pentru Paris pe trimestru nr. 20 Pentru Austria.......... ....fior. 10 v. a. Adunarea Societății TRANSILVANIA pentru ajutorul­ studintilor. Romăni, care din împre­­giurări neprevăzute nu s’a putut­ convoca pen­tru 1­ iű Octobre, se convocă pentru 22 Octobre, Zi de Duminică, la una oră după miază-zi, în localul Liceului Sf. Sava, pe care d-nn directore a bine-voitü a ni-lucede pentru acea cli. Președintele societății «Transilvania» A. PAPIU" ILARIANU. SERVITIU TELEGRAFICII ALU HUHARU­LUI 1. CORMONI 1 Noembre Se apicură ca forte pozitivă că anvangarda francese ocupă Roma. PARIS. 1 Noembre. 1fiariulă Francia constată că situațiunea s-ar agrava prin intrarea trupelor­ italiane pe teritoriului papale; ele adaogă că o­­nórea francese ar fi adenea rănită de una ase­mene faptă. PLORENZA, 1 Noembre. Mem­brea a trimisă uă circulariă cătră aginția diplomației italiane în care apasă asupra anevoiniei esecutărex conven­­țiunei din Septembre. Intrarea trupelor si italiane pe teritoriul si pontificale, ofice circularei, este con­secința interveniiei Francesilor si care a silită pe guvernului Italiană a se pune în condițiuni iden­tice cu cea­l­alte parte contractante pentru a avea dreptul și se trateze pe unii picioru egală. Speră că soluțiunea definitivă a cestiunei romane va fi de natură a satisface aspirările naționale, și a asigură demnitatea și independința Italiei. Papa este necesari­i pentru misiunea lui divină. (Serviciului privată ală Monitoriului.) FLORENȚA, 29 Octobre, sera. — Nici vă scrie încă despre mișcarea ulteriora a insur­­gențiloru. — Drumul­ de t­erni între Orbitel­­lo și Civita­ Vechia este întreruptă. PARIS, 30 Octobre. — „Monitorul­ fran­­cesa de séra anunciă că flota francesă a a­­junsă la 28 sera la Civita­ Veche. — Roma e liniscita. — S’aă luată precauțiune spre a respinge ori­ ce atacuri.— Garibaldi este în­că căte­va mile departe de Roma. — Liniș­­cea urmeza la Florenza. — Imperatorele Aus­triei dă uă serată și una prânză. — Elă pld­­că Marți. FLORENZA, 30 Octobre. — Garibaldi se află în capul­ a 22 batalione. — Eri cu arti­­culă seü generale era în facia Osea, dupe mi­le și jumetate de Roma. — Regele Italiei a ordonată ora de dimineța intrarea trupelor­ sale pe teritoriilă romană. — Trupele se vor dirige către Civita­ Castellana, Aquapendente Orte, Frosinone, PARIS, 30 Octobre. — Guvernul­ francese a mulțumiti guvernului prusianu pentru ati­tudinea s­a în cestionea italiană, atitudine care contribue la menținerea păcei. — Cele mai multe din puteri au primit­ favorabile proiectulu unei conferințe, singură papa re­­fusă. — Conferința o se aibă locu fără papa. ROMA, 30 Octobre. — Garnisonele papali d­i la Viterbo s’aă concentrată spre a apăra Roma— In provincie, multe demonstrațiuni pentru Garibaldi. Bucuresci 2l £ £ £“• Cu cáti foile austriace facți­onarea guvernământului actuale, d’a­ lű com­bate, cu atătu cele fancese îlă sus­­ținu. Intre multele tbario Și numero­­sele article cari susțină și România și guvenământul ă iei, avemu ș’ună ar­­ticlu ală ZÎBHului „Opinion Nationale“ de la 21 Oct. ale căruia redactare primare este d. A. Gueroult, deputata ș’arab­ă al­ principelui Napoleone. In­tre altele ^isuri articlu Zice: „După unele foie cari învederată se inspiră din sorginți bănuite, sesiunea viitorie a Camerelor0 s’ai anuncia într’ună modă neplăcută pentru principele Carol I și pentru ministerială liberale ce este ații la putere. După densele, armata ar fi nemulțăm­ită, și boiăria s’ar coalisa spre a face una resbelü crîncenă guvernă­mântului. „Aceste sgomote propagate în străi­nătate cu scopuri de interesă perso­nale de cătră acea cotă de preten­­dinți și ambițioși ce suntú plaga Ro­mâniei, n’ar merita nici chiar­ a a­­trage situațiunea, dacă Times, primin­­ ­DEDITSTRAȚIUNEA, PASAQIITLC ROMANU Ro­l.­ REDACȚIUNEA 3THADA ACADEMIEI 32. Corespondință particularia a ROMANULUI, Iași, Octobre 1867. Vomii face pentru astă dată uă mică digresiune care nu ne va îndepărta cu tote aceste de subiectură ce am tratată până aici și vomă trata pe viitoriă. Voimu se vorbimă atjî despre ale­gerea culorii șase membri comunali să­vârșită eri, și care este proba cea mai evidente că aprecierile nóstre din scri­­sorea precedinte asupra separatiștiloră erau juste și basate pe adeverii. Căte­va zi de înainte de aceste ale­geri, separatiștii au împărțită uă mul­țime de foi volante în cuprinderea ur­­matóre: „Unii numeri­ de cetățiani s’au con­sultată între ei, și au îndrăsniala a pro­pune onorabilelui colegiu electorale pe următorii candidați pentru a fi aleși consiliari comunali: „Golovețuiu Pavloff. „Iacovache Leon. „Aleea Spiru. „Grigore Cârpă. 1XTMTNTCA 22 OCTOBRE l?Sl ETJEmVEZA-TE ȘT VET LT Abonamentele in Bucuresci Pasagial­­ Romană No. 1. — in districte la cores­­pondințiî­­ pariului și prin poșta. La Pa­ris la D. Caras-Hallegrain, mede Pan­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune lad.T.Paleologu , ANUNCIURILE «Linia de 30 litere........................ i )eă, im­serțiunî și reclame, linia........ 5­­ ISIPW^111 llllll11 ...............uni ni i ;du-le c’uă credulitate de ne­î nțelesă, nu le-ar fi dată óre care valore. „Spună că principele Carol I, n’are alte râzămă în țară de câte garda naționale; că oficiălii superiori îlu iu­­jbesc o pucină, și că poporulă îi este j­ostire, precumă o dovedesce pucina s parte ce­le la alegeri. „Vomă oserva mai anteiu că garda naționale și poporulu, este totu una. „Cătă despre oficiălii superiori, da­că în adevera junele principe n’are simpatiele loru, cea­a ce nu este sus­ținută prin nici una faptă, noi ne­­amă felicita. Preferimă, pentru viito­­rulu libertății în România, a vede pe principe rezemându-se mai mult­ pe națiune de căt­­re armată, și nu ve­­demu nimice reă în atitudinea mor­­mâitare a unor­ oficiări ce suntă con­trariați de obiceiuri de ordine și de disciplină ale guvernemăntului, mai multu contrariulți ne-ar îngriji. „Despre pretinsa apținere a alego­­toriloru roma­nice uni singurü cu­­ventu. Acel cari vorbescö d’acea ap­­ținere nu sciű negreșită cu Romania se bucură de constituțiunea cea mai liberale a Europei. Libertatea Presei ș’a Intrunirilor”, este cea mai deplină. Toți Românii se potu întruni; toți Românii potű face Z*8TMG publi­ca totu ce voră voi, ba chiarü și injurii și calomnie contra guvernu­lui, și nimine nu-î opresce. Guma se face darű, că bucurăndu-se d’asemene libertăți, acei oposanți, ce spunu c’arü fi atâta de numeroși, acei boiari, a­­cei militari, nu traducft ostilitatea lor, prin ceva voturi însemnate? La ale­gerile municipale, ce se făcură în Bu­­curesci, de ce oposițiunea reacționa­­riă n’a datű­ită dovadă de ‘puterea și înrîurirea iei? Pentru c’acea puterea mi există, pentru c’acea înrîurire es­te nulă. „Ori ce vom­ face, guvernemantulö este acuma cu tărie așted­ată, și avem­ă ferma convingere că nici uneltirile ruso­­austriace, nici acele ale amabițioșilor și din întru, nu voru parveni al înstrăi­na simpatiele Franciei. Au sploatată cu acești scopű, tóte protestele: or­­ginea prusiană a principelui, înrîuri­rea d-lui Brătianu ș’a amicilor ă sei în consiliu, agitarea recinte a Evreilor.. ..Tóte aceste n’au nici uă valore. Principele nu mai este prusiana ci Ro­mănă, și politica sea, ce este și po­litica partitei liberale, este d’a merita teta deuna protecțiunea și simpatiele Franciei.“ Reproduseră cu aceste linie, căci ele respundu victoriosu tutori calomniei* lorű din întru și din afară și dove­­descu că, unii guvernu care se rezu­­mă pe libertate este tare și totu­deu­na crezută. Și pariul francesc nu scie, manifestarea naționale, ce s’a făcut în fa­­vorea d-lui Ion Brătianu, și care are cu atâta mai multa valore cu cäm­ ea s’a facutu după ce acesta­a eși­­se de la guvernu, care s’a facutu în mij’loculu celei mai depline libertăți a întrunirilor­ ș’a tiparului și s’a sub­­scrisă de către cei mai însemnați ce­­tățiani, proprietari și arendatori. Se urmamü data cu toți a nu crede de câtul iu puterea dreptății și a libertății, și suntemű­șicuri că națiu­nea în marea iui majoritate va dovedi și mâne, cum­ă a dovedită pînâ a$i, că este pentru Principele Carol I, pen­­tru constituțiune, pentru libertate și prin urmare și pentru guvenul, care susține și represinte mai bine drep­tatea, legalitatea, onestitatea și libertatea. Domniie Redactare, In No. de astă­zi alű Românului ci­­tescă cu surprindere scrisoria ce se adresază d. Dr. Zeucianu, scrisori­ prin care află de cuviințiâ a protesta, cu atâta energiă, contra unei frase din Raportul­ mea în causa Polescu. Protestarea, recunoscu, pute se aibă locu cândă ar fi pututu fi în cugetulü mea de a Z­opi aceea ce a înțelesă d. Zeucianu. Caută însă se constată că, am fost ă reă înțielesu, și se pate pra bine ca eu însu­mi se fie data ocasiune la a­­cesta neînțelegere prin repedea redac­­țiune a Raportului. In paragraful citată din Raportă se coprinde două idei bine distincte și de tota independinte una de alta. Prima idei?, se coprinde în frasa, se pot­ afla magistrați și juriști riguroși carii se se îndouiască, etc. Contra a­­cestei frase, și anume contra epitetu­lui rigurosu protestă d. Zeucianu, cre­­zându că se refere la domnia sea. Insă, vezi cine mĕ va citi cu luare aminte, se va încredința, speră, și eu, în totu casula, declară că, tótu acea frasă nu privesce, nu póte privi pre­d. Zeucianu, n'a fost ă, nici a putută fi întențiunea mea de a raporta sau epitetului rigurosu séu întréga frasă, la onor. d Zeucianu ală cărui Raportă din 28 Sept. ’să cunosceamă de mai nainte; cuvântulű rigorosu și tótu fra­sa, chiară după logica gramaticale, nu se póte referi nici la d. Zencianu, nici la factură reîncărcerărei d-lui Po­lescu, ci numai și numai la acei ma­gistrați și juriști posibili despre carii e vorba în frasă. A doua ideie se coprinde în cele ce urmeză mai la vale, începând­ de la cuvântului cu atâta mai vertosü etc. pînă la fine. Acesta și numai acesta parte a paragrafului se refere la d. Zeucianu pre care ’iți și menționeză anume. Dară contra acestei părți care ’să privesce, d. Zeucianu nu protestă și din contra, o îndeplinesce, arîtândă, mai clară și mai precisă de­câtă mine, uniculă motivă ală reîncărcerărei, adică a susținerea mandatului dată de jude­­cătorul­ de instrucțiune, motivă care în advers este acela care­­ să arată domnia lui conformă raportului sef din 28 Septembre. Primiți etc. A. Papiu Ilarian. Bucuresci 20 Octobre 1867. „Iancu Buzdugan. „Haralambu Cernea.“ La acestă îndrăsniată a separatiștiloru, onorabilele colegiu electorale, care a votată la palatul­ administrativă, a res­­pinsă în modula următorii: Voturi: Colonelă Pavloff ... 1 1 Iacovache Leon Senatore 1 Grigore Carpu­ .... 1 Alecu Spiru .... 3 Iancu Buzdugan ... 1 Haralamb Cernea ... 7 Cu alte cuvinte cetățianii Iașieni au respunsu de astă-dată pre marei în­­drăsneli a separatiștilor­: „Desluiți cu scandalurile! Vé cunoscemu pe deplină acumă pe voi și pe stepănii voștrii. Țara are trebuință de ordine și liniște. Votămu pentru ómenii de bine, devotați principiiloră celor­ mari și cari se lu­creze pentru mărirea și întărirea Statu­lui Romănu. Voi, fii vitrigi ai Patriei, vroiți separatismulu, anarhia, prin ur­mare și căderea Statului Romănă, căci asta vé poruncescu stăpânii voștri, din mila cărora mai puteți îndestula violă­rile și corupțiunea cari v’a vândută mo­șiile și țevoi înșir ve jidoviloră și v’au lăsată pe pavele. Votămu, le-au disü alegătorii Iașiani, pentru ómen­ți carii suntu devotați binelui și intereseloru generali.“ Și lășianii votară într’ade­­veru mai ia unanimitate lista publicată în «Jiu» alegerilor”, cuprinzândă ur­­mătoarele: „După discuțîunile urmate In Sala Primăriei asupra mai multoru candida­turi, unii numerü de alegători s’aă în­­țelesă asupra urmatorelor­ persone: „Iconomulă Gavrilă Ursu. „Doctorulă Mihailu Popescu. „Avocatul« Anton Camban. „Maiorulu Costache Langă „Dimitrie Anghelă. „Nicolae Dimitriu.“ Eră modulă în care cetățianii Iașiani au creduță că este demnă, pentru res­pectată ce -și datorescă soră însuși, a respunde uneltirilor­ trădătore ale ace­­loră fii denaturați ai patriei sau a în­­cercărilor­ străine ce voră cu ori­ce prețiu perirea României. Unii lași anu. ESPOSIȚIUNEA UNIVERSALE. ROMANIA.. Surită doui­spre­zece ani abia, ni­mine nu pronunța numele de Româ­nia. Nu se cunoscea acestă avută țară de câtă luptă numele de Valachia și Moldavia. Călătorii nu făceau de dînsa, marturi d-nii Thouvenel și Blanqui, de câtă uă tristă descriere. Dacă libertatea a venită, naționali­tatea română a fostă recunoscută. In­­vasiunile străinului s’aă curmată, și România ține astă­zi la Esposițiunea universale una locü pe care totă lu­mea îl­ remarcă. Partea sea agricolă, mai alesă, este forte însemnată. Ea justifică ideia ingeniosa a colonelului Alesandri, care a organisată-o și sim­­bolisată-o în doue frumóse fântăne care vârsă necontenită grăă. Acesta este în adeveri marea avuțiă a Ro­mâniei : grăă, totă-de-una grăă! Și de aceea căzu de multă aă fostă aceste frumuse fețe dorite, împresu­rate, atacate? Ar face cine-va volume ca se nareze resbelele ce le-au strun­­cită într’ună modă periodică. Astă­zi ele respiră suptă­m­ă guvernă națio­nale și probeza ce potți laboriasele lor­ poporațiuni, trenau Și natura a făcută apoi pentru dîn­­sele ce n’a făcută de cată pentr’ună­i mică numeră de țeri. Ele au întru­nite mai tóte climele, calde și tem­perate, uscate și umede, screle care rumenesce strugurii și ploile cari în­trețină pășunile. Ele au cânepa, m­ută m­etasea ca și Francia. Posedă a­­prope ună capă de vită mare pentru fie­care ectată și jumătate de cultură. Aă 200,000 de tauri, aprope de 1,100,000 de boi, totă atătea vaci și sopinci, și mai multă de 100,000 de bivoli tari și mari. Caii, asinii, ca­târii, caprele oile, porcii și diferite spe­cie de păreri suntu în proporțiune. Statistica arată ca la 300,000 stupi cari procură că miere escelente. Avuțiele de păduri suntu asemene de cea d’ântâiă ordine, ca și avuțiele minerale, cari coprinde de la sare și cele mai bune hume pînă la argintă și petrolă. Adăogați la acestea unű adeverata gem­ă naturale pentru lucru, respăndită în tóta poporațiunea, multă îndemă­­năticiă inventivă și stăruință. Tera­­nulă este agricultoriă și totă două dată și meseriașiă. Iși zidesce casa și-și fabrică cea mai mare parte din in­strumentele sale de lucru. Femeia sea țese tóte vestmintele de lână sau de cânepă și se confecționază; ea cresce ăncă și. .gândaci de metase, și face uă pănsă fină pe care totá lumea o ad­miră la Esposițiunea universale. Acesta industriă agricolă atâtü de prețuită nu exclude industria lucratoriá, care este cu totală liberă. Principala­e industrie suntă morăria, care posede aprópe 7.000 de mori; fabricele de olăriă, splontările de sare, tăbăcăriele, povernele de rachiu pre numerose pete, cărămidăriele, fabricele de postavă, imprimeria, vărăria. Lucrătorii întrebuințați la aceste in­dustrie suntă în numere de apópe 100 mii și ’ntre dânșii,— împregiurare din cele mai însemnate,— suntă aprópe 60 m­ii de patroni. In fine gustulă arțiloră, cami în e­­vulă mediă și ’n primele secle ce l’aă urmată a produsă în România capete­­d’opere forte originali, începe a se respăndi din noă. Elă se sim­le în architectură și arh­eologie, în pictură și sculptură. Pavilionulă română din galeria macineloră și minunata redu­­cere a bisericei de Argeșiă care a a­­trasă pe toți artiștii universului, potă da­uă idei­ de stilulă jumătate orien­­tale, jumătate europiană ală monu­­mentelor­. Se nu uitămă asemene că instruc­țiunea obligatoriă este decretată, că sculele sunt­ farte popolate. Junele romănă se distinge mai alesă prin ap­titudinea sea d’a înveța limbele. Limba francese este cea preferată; ea este vorbită fără acentă în tota societatea înaltă, și nici ună funcționar­ă nu este care se n’o scia. Medicii, avocații, o­­ficiării o practica mai toți. Nu este de mirare, dup’acésta arun­cătură de ochiă, că România a avută la Esposițiune una adeverata și com­pletă sucesă. Astă­zi încă lumea se grămădesce în galeria s­a, care este atâtă de plină de costume originali, de pei, de instrumente agricole, de d­ârte eleganți, de producte ale pă­mântului, de mustre minerali, de o­­biecte fabricate, de specimen­ din a­­nimalele țerei, în fine de totă ce o pate face cunoscută. N’amă pute da uă mențiune îndes­­tulători, de obiectele espuse; trecemă aci repede pe cele principali. w

Next