Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)
1867-10-22
ANULU ALUNISPRE PE CELE VOTEROR ȘT VEI PUTE ------------Cap. Bist. Pe cnn............................. lei 128 — 152 Pesése luni..................... » 64 — 76 pe trei luni.................... » 32 — 3S Peuă lună....................... » H — — Unii exemplari 24 par. Pentru Paris pe trimestru nr. 20 Pentru Austria.......... ....fior. 10 v. a. Adunarea Societății TRANSILVANIA pentru ajutorul studintilor. Romăni, care din împregiurări neprevăzute nu s’a putut convoca pentru 1 iű Octobre, se convocă pentru 22 Octobre, Zi de Duminică, la una oră după miază-zi, în localul Liceului Sf. Sava, pe care d-nn directore a bine-voitü a ni-lucede pentru acea cli. Președintele societății «Transilvania» A. PAPIU" ILARIANU. SERVITIU TELEGRAFICII ALU HUHARULUI 1. CORMONI 1 Noembre Se apicură ca forte pozitivă că anvangarda francese ocupă Roma. PARIS. 1 Noembre. 1fiariulă Francia constată că situațiunea s-ar agrava prin intrarea trupelor italiane pe teritoriului papale; ele adaogă că onórea francese ar fi adenea rănită de una asemene faptă. PLORENZA, 1 Noembre. Membrea a trimisă uă circulariă cătră aginția diplomației italiane în care apasă asupra anevoiniei esecutărex convențiunei din Septembre. Intrarea trupelor si italiane pe teritoriul si pontificale, ofice circularei, este consecința interveniiei Francesilor si care a silită pe guvernului Italiană a se pune în condițiuni identice cu cealalte parte contractante pentru a avea dreptul și se trateze pe unii picioru egală. Speră că soluțiunea definitivă a cestiunei romane va fi de natură a satisface aspirările naționale, și a asigură demnitatea și independința Italiei. Papa este necesarii pentru misiunea lui divină. (Serviciului privată ală Monitoriului.) FLORENȚA, 29 Octobre, sera. — Nici vă scrie încă despre mișcarea ulteriora a insurgențiloru. — Drumul de terni între Orbitello și Civita Vechia este întreruptă. PARIS, 30 Octobre. — „Monitorul francesa de séra anunciă că flota francesă a ajunsă la 28 sera la Civita Veche. — Roma e liniscita. — S’aă luată precauțiune spre a respinge ori ce atacuri.— Garibaldi este încă căteva mile departe de Roma. — Linișcea urmeza la Florenza. — Imperatorele Austriei dă uă serată și una prânză. — Elă pldcă Marți. FLORENZA, 30 Octobre. — Garibaldi se află în capul a 22 batalione. — Eri cu articulă seü generale era în facia Osea, dupe mile și jumetate de Roma. — Regele Italiei a ordonată ora de dimineța intrarea trupelor sale pe teritoriilă romană. — Trupele se vor dirige către Civita Castellana, Aquapendente Orte, Frosinone, PARIS, 30 Octobre. — Guvernul francese a mulțumiti guvernului prusianu pentru atitudinea sa în cestionea italiană, atitudine care contribue la menținerea păcei. — Cele mai multe din puteri au primit favorabile proiectulu unei conferințe, singură papa refusă. — Conferința o se aibă locu fără papa. ROMA, 30 Octobre. — Garnisonele papali di la Viterbo s’aă concentrată spre a apăra Roma— In provincie, multe demonstrațiuni pentru Garibaldi. Bucuresci 2l £ £ £“• Cu cáti foile austriace facționarea guvernământului actuale, d’a lű combate, cu atătu cele fancese îlă susținu. Intre multele tbario Și numerosele article cari susțină și România și guvenământul ă iei, avemu ș’ună articlu ală ZÎBHului „Opinion Nationale“ de la 21 Oct. ale căruia redactare primare este d. A. Gueroult, deputata ș’arabă al principelui Napoleone. Intre altele ^isuri articlu Zice: „După unele foie cari învederată se inspiră din sorginți bănuite, sesiunea viitorie a Camerelor0 s’ai anuncia într’ună modă neplăcută pentru principele Carol I și pentru ministerială liberale ce este ații la putere. După densele, armata ar fi nemulțămită, și boiăria s’ar coalisa spre a face una resbelü crîncenă guvernământului. „Aceste sgomote propagate în străinătate cu scopuri de interesă personale de cătră acea cotă de pretendinți și ambițioși ce suntú plaga României, n’ar merita nici chiar a atrage situațiunea, dacă Times, primin DEDITSTRAȚIUNEA, PASAQIITLC ROMANU Rol. REDACȚIUNEA 3THADA ACADEMIEI 32. Corespondință particularia a ROMANULUI, Iași, Octobre 1867. Vomii face pentru astă dată uă mică digresiune care nu ne va îndepărta cu tote aceste de subiectură ce am tratată până aici și vomă trata pe viitoriă. Voimu se vorbimă atjî despre alegerea culorii șase membri comunali săvârșită eri, și care este proba cea mai evidente că aprecierile nóstre din scrisorea precedinte asupra separatiștiloră erau juste și basate pe adeverii. Căteva zi de înainte de aceste alegeri, separatiștii au împărțită uă mulțime de foi volante în cuprinderea urmatóre: „Unii numeri de cetățiani s’au consultată între ei, și au îndrăsniala a propune onorabilelui colegiu electorale pe următorii candidați pentru a fi aleși consiliari comunali: „Golovețuiu Pavloff. „Iacovache Leon. „Aleea Spiru. „Grigore Cârpă. 1XTMTNTCA 22 OCTOBRE l?Sl ETJEmVEZA-TE ȘT VET LT Abonamentele in Bucuresci Pasagial Romană No. 1. — in districte la corespondințiî pariului și prin poșta. La Paris la D. Caras-Hallegrain, mede Pancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune lad.T.Paleologu , ANUNCIURILE «Linia de 30 litere........................ i )eă, imserțiunî și reclame, linia........ 5 ISIPW^111 llllll11 ...............uni ni i ;du-le c’uă credulitate de neî nțelesă, nu le-ar fi dată óre care valore. „Spună că principele Carol I, n’are alte râzămă în țară de câte garda naționale; că oficiălii superiori îlu iujbesc o pucină, și că poporulă îi este jostire, precumă o dovedesce pucina s parte cele la alegeri. „Vomă oserva mai anteiu că garda naționale și poporulu, este totu una. „Cătă despre oficiălii superiori, dacă în adevera junele principe n’are simpatiele loru, ceaa ce nu este susținută prin nici una faptă, noi neamă felicita. Preferimă, pentru viitorulu libertății în România, a vede pe principe rezemându-se mai mult pe națiune de către armată, și nu vedemu nimice reă în atitudinea mormâitare a unor oficiări ce suntă contrariați de obiceiuri de ordine și de disciplină ale guvernemăntului, mai multu contrariulți ne-ar îngriji. „Despre pretinsa apținere a alegotoriloru romanice uni singurü cuventu. Acel cari vorbescö d’acea apținere nu sciű negreșită cu Romania se bucură de constituțiunea cea mai liberale a Europei. Libertatea Presei ș’a Intrunirilor”, este cea mai deplină. Toți Românii se potu întruni; toți Românii potű face Z*8TMG publica totu ce voră voi, ba chiarü și injurii și calomnie contra guvernului, și nimine nu-î opresce. Guma se face darű, că bucurăndu-se d’asemene libertăți, acei oposanți, ce spunu c’arü fi atâta de numeroși, acei boiari, acei militari, nu traducft ostilitatea lor, prin ceva voturi însemnate? La alegerile municipale, ce se făcură în Bucuresci, de ce oposițiunea reacționariă n’a datűită dovadă de ‘puterea și înrîurirea iei? Pentru c’acea puterea mi există, pentru c’acea înrîurire este nulă. „Ori ce vom face, guvernemantulö este acuma cu tărie aștedată, și avemă ferma convingere că nici uneltirile rusoaustriace, nici acele ale amabițioșilor și din întru, nu voru parveni al înstrăina simpatiele Franciei. Au sploatată cu acești scopű, tóte protestele: orginea prusiană a principelui, înrîurirea d-lui Brătianu ș’a amicilor ă sei în consiliu, agitarea recinte a Evreilor.. ..Tóte aceste n’au nici uă valore. Principele nu mai este prusiana ci Romănă, și politica sea, ce este și politica partitei liberale, este d’a merita teta deuna protecțiunea și simpatiele Franciei.“ Reproduseră cu aceste linie, căci ele respundu victoriosu tutori calomniei* lorű din întru și din afară și dovedescu că, unii guvernu care se rezumă pe libertate este tare și totudeuna crezută. Și pariul francesc nu scie, manifestarea naționale, ce s’a făcut în favorea d-lui Ion Brătianu, și care are cu atâta mai multa valore cu cäm ea s’a facutu după ce acestaa eșise de la guvernu, care s’a facutu în mij’loculu celei mai depline libertăți a întrunirilor ș’a tiparului și s’a subscrisă de către cei mai însemnați cetățiani, proprietari și arendatori. Se urmamü data cu toți a nu crede de câtul iu puterea dreptății și a libertății, și sunteműșicuri că națiunea în marea iui majoritate va dovedi și mâne, cumă a dovedită pînâ a$i, că este pentru Principele Carol I, pentru constituțiune, pentru libertate și prin urmare și pentru guvenul, care susține și represinte mai bine dreptatea, legalitatea, onestitatea și libertatea. Domniie Redactare, In No. de astăzi alű Românului citescă cu surprindere scrisoria ce se adresază d. Dr. Zeucianu, scrisori prin care află de cuviințiâ a protesta, cu atâta energiă, contra unei frase din Raportul mea în causa Polescu. Protestarea, recunoscu, pute se aibă locu cândă ar fi pututu fi în cugetulü mea de a Zopi aceea ce a înțelesă d. Zeucianu. Caută însă se constată că, am fost ă reă înțielesu, și se pate pra bine ca eu însumi se fie data ocasiune la acesta neînțelegere prin repedea redacțiune a Raportului. In paragraful citată din Raportă se coprinde două idei bine distincte și de tota independinte una de alta. Prima idei?, se coprinde în frasa, se pot afla magistrați și juriști riguroși carii se se îndouiască, etc. Contra acestei frase, și anume contra epitetului rigurosu protestă d. Zeucianu, crezându că se refere la domnia sea. Insă, vezi cine mĕ va citi cu luare aminte, se va încredința, speră, și eu, în totu casula, declară că, tótu acea frasă nu privesce, nu póte privi pred. Zeucianu, n'a fost ă, nici a putută fi întențiunea mea de a raporta sau epitetului rigurosu séu întréga frasă, la onor. d Zeucianu ală cărui Raportă din 28 Sept. ’să cunosceamă de mai nainte; cuvântulű rigorosu și tótu frasa, chiară după logica gramaticale, nu se póte referi nici la d. Zencianu, nici la factură reîncărcerărei d-lui Polescu, ci numai și numai la acei magistrați și juriști posibili despre carii e vorba în frasă. A doua ideie se coprinde în cele ce urmeză mai la vale, începând de la cuvântului cu atâta mai vertosü etc. pînă la fine. Acesta și numai acesta parte a paragrafului se refere la d. Zeucianu pre care ’iți și menționeză anume. Dară contra acestei părți care ’să privesce, d. Zeucianu nu protestă și din contra, o îndeplinesce, arîtândă, mai clară și mai precisă decâtă mine, uniculă motivă ală reîncărcerărei, adică a susținerea mandatului dată de judecătorul de instrucțiune, motivă care în advers este acela care să arată domnia lui conformă raportului sef din 28 Septembre. Primiți etc. A. Papiu Ilarian. Bucuresci 20 Octobre 1867. „Iancu Buzdugan. „Haralambu Cernea.“ La acestă îndrăsniată a separatiștiloru, onorabilele colegiu electorale, care a votată la palatul administrativă, a respinsă în modula următorii: Voturi: Colonelă Pavloff ... 1 1 Iacovache Leon Senatore 1 Grigore Carpu .... 1 Alecu Spiru .... 3 Iancu Buzdugan ... 1 Haralamb Cernea ... 7 Cu alte cuvinte cetățianii Iașieni au respunsu de astă-dată pre marei îndrăsneli a separatiștilor: „Desluiți cu scandalurile! Vé cunoscemu pe deplină acumă pe voi și pe stepănii voștrii. Țara are trebuință de ordine și liniște. Votămu pentru ómenii de bine, devotați principiiloră celor mari și cari se lucreze pentru mărirea și întărirea Statului Romănu. Voi, fii vitrigi ai Patriei, vroiți separatismulu, anarhia, prin urmare și căderea Statului Romănă, căci asta vé poruncescu stăpânii voștri, din mila cărora mai puteți îndestula violările și corupțiunea cari v’a vândută moșiile și țevoi înșir ve jidoviloră și v’au lăsată pe pavele. Votămu, le-au disü alegătorii Iașiani, pentru ómenți carii suntu devotați binelui și intereseloru generali.“ Și lășianii votară într’adeveru mai ia unanimitate lista publicată în «Jiu» alegerilor”, cuprinzândă următoarele: „După discuțîunile urmate In Sala Primăriei asupra mai multoru candidaturi, unii numerü de alegători s’aă înțelesă asupra urmatorelor persone: „Iconomulă Gavrilă Ursu. „Doctorulă Mihailu Popescu. „Avocatul« Anton Camban. „Maiorulu Costache Langă „Dimitrie Anghelă. „Nicolae Dimitriu.“ Eră modulă în care cetățianii Iașiani au creduță că este demnă, pentru respectată ce -și datorescă soră însuși, a respunde uneltirilor trădătore ale aceloră fii denaturați ai patriei sau a încercărilor străine ce voră cu orice prețiu perirea României. Unii lași anu. ESPOSIȚIUNEA UNIVERSALE. ROMANIA.. Surită douisprezece ani abia, nimine nu pronunța numele de România. Nu se cunoscea acestă avută țară de câtă luptă numele de Valachia și Moldavia. Călătorii nu făceau de dînsa, marturi d-nii Thouvenel și Blanqui, de câtă uă tristă descriere. Dacă libertatea a venită, naționalitatea română a fostă recunoscută. Invasiunile străinului s’aă curmată, și România ține astăzi la Esposițiunea universale una locü pe care totă lumea îl remarcă. Partea sea agricolă, mai alesă, este forte însemnată. Ea justifică ideia ingeniosa a colonelului Alesandri, care a organisată-o și simbolisată-o în doue frumóse fântăne care vârsă necontenită grăă. Acesta este în adeveri marea avuțiă a României : grăă, totă-de-una grăă! Și de aceea căzu de multă aă fostă aceste frumuse fețe dorite, împresurate, atacate? Ar face cine-va volume ca se nareze resbelele ce le-au struncită într’ună modă periodică. Astăzi ele respiră suptămă guvernă naționale și probeza ce potți laboriasele lor poporațiuni, trenau Și natura a făcută apoi pentru dînsele ce n’a făcută de cată pentr’unăi mică numeră de țeri. Ele au întrunite mai tóte climele, calde și temperate, uscate și umede, screle care rumenesce strugurii și ploile cari întrețină pășunile. Ele au cânepa, mută metasea ca și Francia. Posedă aprope ună capă de vită mare pentru fiecare ectată și jumătate de cultură. Aă 200,000 de tauri, aprope de 1,100,000 de boi, totă atătea vaci și sopinci, și mai multă de 100,000 de bivoli tari și mari. Caii, asinii, catârii, caprele oile, porcii și diferite specie de păreri suntu în proporțiune. Statistica arată ca la 300,000 stupi cari procură că miere escelente. Avuțiele de păduri suntu asemene de cea d’ântâiă ordine, ca și avuțiele minerale, cari coprinde de la sare și cele mai bune hume pînă la argintă și petrolă. Adăogați la acestea unű adeverata gemă naturale pentru lucru, respăndită în tóta poporațiunea, multă îndemănăticiă inventivă și stăruință. Teranulă este agricultoriă și totă două dată și meseriașiă. Iși zidesce casa și-și fabrică cea mai mare parte din instrumentele sale de lucru. Femeia sea țese tóte vestmintele de lână sau de cânepă și se confecționază; ea cresce ăncă și. .gândaci de metase, și face uă pănsă fină pe care totá lumea o admiră la Esposițiunea universale. Acesta industriă agricolă atâtü de prețuită nu exclude industria lucratoriá, care este cu totală liberă. Principalae industrie suntă morăria, care posede aprópe 7.000 de mori; fabricele de olăriă, splontările de sare, tăbăcăriele, povernele de rachiu pre numerose pete, cărămidăriele, fabricele de postavă, imprimeria, vărăria. Lucrătorii întrebuințați la aceste industrie suntă în numere de apópe 100 mii și ’ntre dânșii,— împregiurare din cele mai însemnate,— suntă aprópe 60 mii de patroni. In fine gustulă arțiloră, cami în evulă mediă și ’n primele secle ce l’aă urmată a produsă în România capeted’opere forte originali, începe a se respăndi din noă. Elă se simle în architectură și arheologie, în pictură și sculptură. Pavilionulă română din galeria macineloră și minunata reducere a bisericei de Argeșiă care a atrasă pe toți artiștii universului, potă dauă idei de stilulă jumătate orientale, jumătate europiană ală monumentelor. Se nu uitămă asemene că instrucțiunea obligatoriă este decretată, că sculele sunt farte popolate. Junele romănă se distinge mai alesă prin aptitudinea sea d’a înveța limbele. Limba francese este cea preferată; ea este vorbită fără acentă în tota societatea înaltă, și nici ună funcționară nu este care se n’o scia. Medicii, avocații, oficiării o practica mai toți. Nu este de mirare, dup’acésta aruncătură de ochiă, că România a avută la Esposițiune una adeverata și completă sucesă. Astăzi încă lumea se grămădesce în galeria sa, care este atâtă de plină de costume originali, de pei, de instrumente agricole, de dârte eleganți, de producte ale pământului, de mustre minerali, de obiecte fabricate, de specimen din animalele țerei, în fine de totă ce o pate face cunoscută. N’amă pute da uă mențiune îndestulători, de obiectele espuse; trecemă aci repede pe cele principali. w