Romanulu, noiembrie 1867 (Anul 11)

1867-11-08

se bănuesce, nu suntă u­ă remediu în­­destulătură; <i cî comerciantele de rea credință nu perde nici vă dat și din ve­dere, la înscrierea prețiurilor. Ia ase­menea factori, adaosele ce se potu face la dânsele. Ve invit dură, domnule, ca ori­cănda se înfăcișiază facturi cu prețuri la­­tătă de mici In câtfi se nu mai potă româ­nea Indiuoială de fraudă, se faceți a se aplica la t0tă întregimea lorii disposi­­țiunile art. 52 din reglementă care prescriă că: ..In casulîi căndft vameșii „voru avea bănuială că prețurile din „actele înfăcișiate de importatore nu „suntu adevărate, voru lua de basa „la prețuirea mărfii, prețuia curentă ală „vînd­erii la locuri de vămuire, scă­­­­zându-se pentru cheltueli și profită, „la mărfurile de nă mare greutate și „de na mică valore căte 20 la sută și „la mărfurile de nă mică greutate și „de uă mare valore căte 10 la sută.” Speră că acesta masură va obliga pe­ toți importatorii de mărfuri de a nu mai avea recursă la mid’lace froudu­­lóse și I­ va îndemna a areta în vamă prețurile adeverate cu car­­e și-au­ cum­­peratu mărfurile la locuru de prove­niență. Atunci tesaurul­ va încăzui su­­ma legiuită și comerciala română își va câștiga una din condițiunile de cari are nevoie pentru ca se prospera și se se întemeeze. Sfărșindă, ne amintescă, domnule, disposițiunile art. 40 alu reglementu­­lui vamale. Aceste disposițiuni, agen­ții prețuitori trebue se le aibă totu d’anna In memoriă căndu sevârșescă operațiunile cu cari suntu însărcinați. Numai de la acești agenți atărnă exac­­ta incăsuire a drepturilor­ fiscului, și prin urmare numai dânșii potu fi fă­cuți respingători de perderile enorme ce suferă tesaurură publică din causa perceperii taxelor­ pe valori scăzute, perderi despre ființa cărora nimeni ni se Indouesce și cari se potu evalua la sume însemnate. Agenții prețuitori se ftă déja cu cea mai mare luare aminte In examinarea facturiloră ce li se pre­­sintu de cătră importatori, căci după cumă li s’au spusă și prin circularea­­ o. 41,720 , directorelul contribuțiu­­nilor­ indirecte, administrațiunea cen­trale este decisă a fi cu cea mai ma­re severitate în privința Iară și a pe­depsi cu asprime ori­ce abatere și ori­ce greșeli chiare. Primiți, domnule, încredințarea con­­siderațiunii mele. Ministru, I. C. B­r­ă­t­i­a­n­u. No. 24,948 Noembre 6. (Monitorului), se-șî apere drepturile și autonomia. Dacă va cădea Austria, dră Ungaria pînă atunci ’și va fi desvoltate puterile ma­teriali și va fi îndeplinită magiarizarea, asta va putea esiste In Europa ca stată nedependinte. In ambele cazuri, nu tre­­bue se Iasumü tabula rasă pentru ve­­nitoriă. Ca se dobăndimă venitoriulu, noi sacrificămă presintele, și acésta —­­jicu de akistiî — ne departe pre noi de stănga.“ Va se dică, magiarii frați ai noștri conlocuitori nu vorul de feră se se lase de planulu­lorii de magiarisare. El nu voru se înveție nimica de la 1848. Și acésta nu o dovedesce deplină tata via­­ța constituțională de la 1860 pînă as­tă­zi. De atunci și pînă acuma n’au fă­cută cătu e negrula suptă unghiă pen­tru mulțămirea naționalităților», ci a­­menă cestiunea acestora sub diferite proteste cari de cami mai puțină cum­­penitorie. Cine vede în eceistă proce­­dură a fraților noștri uă credință bună, uă intențiune curată, îlă rugăm se ne o spună și none, se ne o deslușască și dovedescă. v Avemă totu dreptulă a fi faluși de naționalitatea nóstra mai multă de cătu veri căndă, s’o grijimă cu cer cu spec­­țiune ca se nu ne dămă seduși în ma­nile contrariloră el. Pretensiunile magiarisatorie crescu. Romanii și slavii să se dea magiari­­lor­ 14 milióne de magiari. Dacă a­­ceste tendințe ar fi numai ridiculóse, n’a mă grăi despre ele. Insă suntă și periculose, în­cătu tulbură pururea fră­țietatea Intre noi, 14 milione! Pentru numele lui D­ileă, luați statistica în mină și ne convingeți că nici implinindu-se tóte planurile magiarism­ului nu pute trece peste 12 milione. Deci se mai scădea pretensiunea, românii și slavii nu se vor­ putea da 14 milione de ma­­giari nici prin poligamiă, și asta va fi numai una îndemnă nou d’a se mânia pe noi frații magiari. (Albina­). D. Dimitrie Petrescu , aritmetica și algebra anulă preparatorii) , geometria analitică anulă Salém­ de aplicațiune, cu cei 1.000 pe lună. D. Emanoil Bacaloglu, fisipdi anulă preparatorie, idemă pentru anulă ăn­­teiu cu lei 1,000 pe lună. D -le M. Caputm­anu, geometria des­criptivă anulă anteia de aplicațiune, cu lei 1,000 pe lună. D-le I. Lupulescu, desemnă anulă preparatorie, idem anulă anteiă, cu lei 1,000 pe lună. D. Ilie Angelescu, geometria trigo­nometria anulă preparatoriu , calcululă diferențiale și integrale anulă ântără de aplicațiune, cu lei 1.000 pe lună. Art. II. Numim­ pe d. Gulianu , se­cretară și asistentă ală scalei cu lei 400 pe lună. [Monitorul II], SE GRIGIMU. 1î Jurnalele dualistice nânțo-unguresci suntu tote mai multă sau mai puțină or­gane guvernamentale, parte simbriate, parte voluntarie. In acesta calitate in­­formațiunile lorâ suntu prea adese com­plete. De aceea punemă In vederea ce­­titoriloru noștri urmatoarele linie ce se traducemu din „Neue Freie Presse4* de duminecă, și cari vorbesc» despre intențiunile guvernului ungurescu, res­pective a partitei lui Deak. „In genere, guvernul­ devine la con­soiința problemei sale celei mari ce ascepta pe Ungaria în tenitori”. Re­­mâne pururea caracteristică cumă că ce felia de planuri nutresc i­ deartisti» și cu a cărora ajutori» voru se des­­lege acestă problemă. Ei privesc» de condițiune primă, nedisputabilă și cea mai necesariă pentru îndeplinirea pro­blemei, desvoltarea materiale a țerii, a doue condițiune este magiarizarea de­plină a tuturoru naționalitățilorîi ce trăiesc in Ungaria. „Dacă se voru îndeplini aceste doue condițiuni, asia facil el socotela, atunci Ungaria la tóia întâmplarea are veni ­forie. Dacă va remănea legătura sta­­telor­ austriace de acuma, atunci Un­garia nu locuia naționalităților ă celoră multe va numera 14 milione de ma­­giari, corpu­lsia respectabilă ra­sei JUSTIȚIE. Prin decrete cu data 3 Noembre curentă, personele urmatore cari întrunesc­ condițiunile cerute de legea de admisibilitate și înaintări în funcțiuni judecătoresc!, suntu numite: D. Ion Georgescu, actualul­ sub­sti­­tute la tribunalulu Brăila procurore la acelu­ași tribunal». In locula vacantă. D-la Al. N. Alecsandrescu, actua­­lulă ajutore de grefă la tribunalulu Il­fov secția I, substituții la tribunalulu Brăila, în loculă d-lui I. Georgescu. D. Dimitrie Lăzărescu, actualulă co­­pistă la tribunalulu Ilfov secțiunea 11, adjutare de grefă la acelă tribunalu secțiunea 1, în loculă d-lui Al. Alec­­sandrescu. D. Ilie Georgescu , actualulă adju­tare de grefă la tribunalulu Romanați, grefieră la acelu­ași tribunalu, tn pos­tură vacantă. D. Grigorie Iulian, actualulă copiștii la tribunalulă Romanați, adjutare de grefă la acelu­ași tribunals in loculă d-lui Ilie Georgescu. Prin decretă, cu data 3 Noembre cu­rentă, dupe propunerea făcută prin ra­portă de acelu­ași d. ministru, perso­nele urmatore suntu numite: D. Anastasie Zamfirescu , actualulă portărelu la tribunalulu Ialomița, sub­stitute, în loculă d-lui I. Stoichiade, care remăne în disponibilitate. D. Nicu Rădulescu, portărelu la tri­bunalulă Ialomița, în loculă d-lui Anas­tasie Zamfirescu. D. Temistocli Fulgeră, actualulă por­­tărelă la tribunalulu Tutova , substi­tută la acelă tribunală, în loculă d-lui St. Dănuleț, care rămâne în disponi­bilitate. LUCRĂRI PUBLICE. Prin decretă cu data 4 Noembre, suntu numiți pro­fesori provisoriu pentru um­­ană la scara de poduri, șosele și mine pen­tru obiectele și cu emolumentele ur­matore: ROMANULU 8 NOEMBRE. Rudele repausatei Catinca Po­­pescu­, adîncu mâhnite, anunciă a­­­miciloru și cunoscuților, soră, du­­rerosu perdere ce au suferită și’f­rugu, de bine-voiescă, se asiste la ceremonia înmormântărei, ce se va face si ei, 8 curentă, la biserica /dtfna, la una oră după amiazjî.­ 957 I­iMiiar ii--- -------­ PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința XC. Duminică 15 Octobre. Presenți: D. C. Panaiot, Primarul». — Corneliu Lapati, consiliar-ajutoru, — George Petrescu, idem, — Veniamin Hernia, idem, — Grigore Serrurie, idem, — B. Protopopescu, consiliarii, — Dr. Iatropolu, idem. — Grigore Lahovari, idem. — Eugeniu Carada, idem. — Anton Stoianovici, idem. — î. Martinovici, idem. Absenți, D. Pană Buescu, consiliară-ajutoră, — Dumitru Culoglu, consiliară, — Nicolae Manolescu, idem. — Nicolae Pancu, idem Ședința se începe la 1 oră după a­­men|í. D. Primară anunță că la ordinea di­­lei este continuarea discuțiunii buge­tului comune! pe anulă viitorii. Mai ’nainte Insă de a da cuventului domnu­lui RaportatorQ alu comisiunii budge­tarie D. Primară ruge pe consiliu se resolve să cestiune urgente. Acesta cestiune este că d. Efingham Grant a făcut o cunoscută formală Primăriei că, fiindű însărcinate de guvernă cu uă mi­siune In străinetate, cere a se amâna regulares cestiunii d-spre pina căndu se va reînturna In țară. D. Petrescu e de părere ca, în con­­siderațiunea însărcinării ce s’a dată d-lui Grant de cătră guvernă, se i se acor­de ceruta amânare, mai cu semn că, dacă i s’ar refuse cererea și s’er pro­­cede la despăgubirea comunii de banii ce are se­tea de la d. Grant, prin vîn­­darea mobilelor­ sale, valorea acestora n’ar pute acoperi suma datoriei sale, pe căndfl, de s’ar aștepta reînturnarea d-lui Grant, d-sa ar da garanțiă pen­tru to­ atulă acestei datorii, și astă­­felă s’ar pute prinde toți banii. Așa dară, observă d. Petrescu, este chiar» în interesul Comunei a aștepta se se re­guleze cestiunea d-lui Grant« după in­­torcerea sea. Pînă atunci lasă se se pură supt sechestru averea mobile a d­lui Grant, spre asigurarea comunei. Consiliul« adoptă opiniunea domnu­lui Petrescu. D. Primar» anunță continuarea dis­­cuțiunii budgetului, și pune în vede­rea consiliului petițiunea ce­a primită din partea d-sui D. Vereas, advocatul­ comunei, prin care cere­a i se da unu actu doveditoră de timpul ă cătu a ser­vită Comunei în calitate de advocat alu seu atătu gratisă câtă și cu plată, și a i se hotărî de la începutul­ anului viitorii uă retribuțiune mensuale de lei 600, căci are apropo 50 procese ale Comunei deschise și ele îl consumă un mare parte din timpö. Consiliul, după ce ascultă lectura acestei petițiuni în întregul»­ier, se ad­u de cererea d-lui Vorens spre a avi­­sa în urmă. D. Dr. Iatropolu, reportatorulu co- misiunii budgetarie, la­ndă cuvântulu citesce: PARTEA IX. Spese anuali de întreținere. Pentru luminarea stradelor­ și pie­țelor­ publice și înfințarea a 100 lam­pe din m­ou, lei 212,360. Consiliula Incuviintéza. Pentru moturatulu, curățitulu și stro­­pituru stradelor, precumö și pentru cu­rățirea canalelor», lei 150,000. D. Lapati propune cifra de lei 260,000 cu condițiunea că daca acest» serviciu nu se va regula nici în anul» viitor» spre a se face intr’unu modă sistema­tică după proiecțiile de regulam­entu ce d-sa cu concursul» corpului teehnic» a elaborat» în anulă trecută, se nemără bani­ necheltuițî. După ore­care discuțiune, Consiliul­ admite cifra de lei 150,000 propusă de comisiune. Pentru întreținerea pasagelară și con­­strucțiuni din nacă de pavagio, iei 370,000.— Se admite: Pentru întreținerea stabilimentului disposițiunii de apă în orașic, lși 16,444 bani 44, după contractă. — Se admite. Spese neprevedute pentru acestui ser­viciu, lei 9000. D. Lahovari propune a se aloca un cifră ce se va chibzui de ajunsă pen­tru întinderea acestui serviciu și prin alte părți ale orașiului, cari, fiind ănde­­partate multă de Dămboviță, locuitorii respectivi sunt­ nevoiți a plăti acumu sacaua de apă pînă la 3 lei, și fiindu­că o cumpără așa de scumpă, o ținu multă, apa se strică și, din întrebuin­țarea ei astu­felă, orășanii se bolnă­­vescu. D. Lapati ijice că, articolulu citită de d. Raportoză cuprinde alocatiunea chib­zuită pentru spesele da reparațiuni ce se voru găsi de trebuință a se face machiniloră și bastimentului fântânelor în cursul­ anului; însă fiind ă­ câ, redac­­țiunea acestui articolu nu arată precisă destinațiunea baniforă, d. Lapoti pro­pune a se ffice, pentru spese de repac­țiuni, omițându-se calificativului de ne­­prevedute, căci reparațiunile sunt­ pre­­vedute, de­ore­ce se alocă uă sumă pentru densele. Afară de acesta aloca­­țiune d. Lapati este de părere a se trece dncă uă mică sumă pentru alte spese, neprevedute In cifra lora, daru preveduta în specie, pentru adaosul­ distribuțiunii de apă după cererea pro­­prietarilor­ din apropierea conducte­­lor­ actuale de apă, cu plata anuale fixată de Municipalitate ca abonament». Acesta sumă va servi spre a acoperi spesele provocate de nisce asemenea adaose. Asupra propunerii d-lui Lahovari, d. Lapati <j­c.3 în budgetulu anului curentă a fostă aloe fă­uă sumă pen­tru înființarea a două nouă conducte de apă, umilă pînă la grădina Sf. George și »ătuia pînă la c«sîi în care a fostă scara militară pe calea Târgoviști, și că pentru ceia d’ániére s’a luată dis­­posițiuni a se înființa, era pentru cel» d’ală doun­e nu s’a putută face n'mică nefiindú timpă. D. Lahovari propune ca din suma ce se va aloca pentru întinderea distribu­­țiunii de apă, uă parte se fiă întrebu­ințată pentru filtrarea apei spre a nu se mai da publicului tulbure cum', se dă acumu. D. Raportor», din partea comisiunii budgetarie propune alocarea sumei de lei 20,000 pentru spese de reparațiuni filtrarea și adaosul­ distribuțiunii a­­pel, cro­câtă pentru înființarea de noue conducta propuse de d. Lahovari se remăiă a se discuta propunerea la urmă cându vom a ajunge la capitol alu înfi­ințării oră. Consiliulu admite scesta propunere. D. Raportat oră citesce: Sup-vențiune pentru întreținerea cor­pului de pompieri, lei 111,111, bani 11.— Se admite. Pentru întreținerea canaleloră, lei 3700.— Se admite: Pentru întreținerea podur­ioră de peste Dîmboviță lei 7,000.­— Se încuviințază. Pentru întreținerea grădinei Sântului George, lei 2,500, cu aproximațiune. Se admite: Pentru întreținerea șoselelor« Spirea Notagială și Sf. Eleuterii, lei 5,500. Se în­cuviințază. Plata contribuțiunii personale, pen­­tru șosele și a decimiloru adiționeli pentru 100 sacagii ce scuta in servi­ciul­ poliției spre paza orașulu­i de in­­cendie, lei 2,133 bani 33.— Se admite. D. raportatoră estesce: Embaticuri lei 3,324 bani 6.— Se admite: Chiria cancelariei a comisiunii de la oborii lei 200 cu aproximațiune. — Se încuviințeză. Impositulu foncific» și taxa de trans­­mitare pentru proprietățile comunei, lei 18,180 hani 56, după cerere.» casie­riei generale a judeciulul Ilfov».— Se admite: (Va urma). PRIMĂRIA COMUNEI BUURESCI. I» serviciulu divin» alu bisericei Slo­bozia fiind o trebuință de­uă cruce de argint, după modelul» ce se află de­pusă la Primărie, se va ținea licita— linie în «Jiu» de 13 Noembre, pentru facerea ei. Doritorii de a se însărcina cu face­rea acestei cruci după modelul­ ce se pote vedea la o. intendentă ală ospe­­lului comunale, se se presinte la pri­mărie în ziua aretată la 12 ore, în­­soțițî de garanții în regulă, spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea asupra acelui ce va lăsa preeie mai josü. P. primar», G. Petrescu, No. 11,360, Noembre 2. La 20 din curenta lună Noembre se va țină la primărie licitațiune pentru con­fecționarea jurnalelor», registreloră și condicilor» necesarie cancelarii muni­cipalității și altoril servicii pendinți de dînsa în cursul­ anului viitoru 1868. Doritorii dérà d’a se angaja cu fa­cerea acestor» jurnale, registre și con­­dici sunt« invitați se viă ia primăria tn 4­ öa aretată mai susu la amedi spre a se face licitațiă după regulă. Condițiunile și lista de numeralu și folulü u­rseloră condici și jurnale se pot­ vedea de do. doritori în ori­ce și oră de lucrare In cancelaria pri­măriei. P. primar». G. Petrescu. No. 11,357. Noembre 2. Venitul» din facsa marcării mesaje­­lor», cu care se va face vânzările și cumpărătorilor» în capitală, în cursulă anului viitor» 1868, se vinde de că­tră autoritatea comunală din m­oți prin licitație, după condițiunile ce se potă vedea de cătră doritori, în cancelaria Primării, în ori-ce di și oră da lu­crare. Domnii cari voescu a cumpera acest venit, ală marcării, sântă rugați a veni la Primăria în ziua da 7 Decembre viitor», însoțiți de garanții valabiii și hypotecare, conformă art. 12 din con­­dițiuni, spre a se face licitația și ad­judecata după regulă. p. Primarii: G. Petrescu, No. 11,435. 1867, Noembre 6. Teatru Italiană.— Mercuri la 8 Noembre 1867, se va represinta în fo­losul« săracilor» piesa: FAVORITA, operă în 4 acte.­Teatru Millo-Fascaiy.— Jouî la Noembre, se va represinta piesele: FRIDERICO CELU MARE, comediă­­vodevilâ într’unu actu. FEMEILE CARE PLANGU, comediă într’ună aciu. PA­RAPONISITUL!.!, canțonetă comică și MILLO DIRECTORE, comedia vodevilă într’ună actu.

Next