Romanulu, noiembrie 1867 (Anul 11)
1867-11-08
se bănuesce, nu suntă uă remediu îndestulătură; <i cî comerciantele de rea credință nu perde nici vă dat și din vedere, la înscrierea prețiurilor. Ia asemenea factori, adaosele ce se potu face la dânsele. Ve invit dură, domnule, ca oricănda se înfăcișiază facturi cu prețuri latătă de mici In câtfi se nu mai potă românea Indiuoială de fraudă, se faceți a se aplica la t0tă întregimea lorii disposițiunile art. 52 din reglementă care prescriă că: ..In casulîi căndft vameșii „voru avea bănuială că prețurile din „actele înfăcișiate de importatore nu „suntu adevărate, voru lua de basa „la prețuirea mărfii, prețuia curentă ală „vînderii la locuri de vămuire, scăzându-se pentru cheltueli și profită, „la mărfurile de nă mare greutate și „de na mică valore căte 20 la sută și „la mărfurile de nă mică greutate și „de uă mare valore căte 10 la sută.” Speră că acesta masură va obliga pe toți importatorii de mărfuri de a nu mai avea recursă la mid’lace froudulóse și I va îndemna a areta în vamă prețurile adeverate cu care și-au cumperatu mărfurile la locuru de proveniență. Atunci tesaurul va încăzui suma legiuită și comerciala română își va câștiga una din condițiunile de cari are nevoie pentru ca se prospera și se se întemeeze. Sfărșindă, ne amintescă, domnule, disposițiunile art. 40 alu reglementului vamale. Aceste disposițiuni, agenții prețuitori trebue se le aibă totu d’anna In memoriă căndu sevârșescă operațiunile cu cari suntu însărcinați. Numai de la acești agenți atărnă exacta incăsuire a drepturilor fiscului, și prin urmare numai dânșii potu fi făcuți respingători de perderile enorme ce suferă tesaurură publică din causa perceperii taxelor pe valori scăzute, perderi despre ființa cărora nimeni ni se Indouesce și cari se potu evalua la sume însemnate. Agenții prețuitori se ftă déja cu cea mai mare luare aminte In examinarea facturiloră ce li se presintu de cătră importatori, căci după cumă li s’au spusă și prin circularea o. 41,720 , directorelul contribuțiunilor indirecte, administrațiunea centrale este decisă a fi cu cea mai mare severitate în privința Iară și a pedepsi cu asprime orice abatere și orice greșeli chiare. Primiți, domnule, încredințarea considerațiunii mele. Ministru, I. C. Brătianu. No. 24,948 Noembre 6. (Monitorului), se-șî apere drepturile și autonomia. Dacă va cădea Austria, dră Ungaria pînă atunci ’și va fi desvoltate puterile materiali și va fi îndeplinită magiarizarea, asta va putea esiste In Europa ca stată nedependinte. In ambele cazuri, nu trebue se Iasumü tabula rasă pentru venitoriă. Ca se dobăndimă venitoriulu, noi sacrificămă presintele, și acésta —jicu de akistiî — ne departe pre noi de stănga.“ Va se dică, magiarii frați ai noștri conlocuitori nu vorul de feră se se lase de planululorii de magiarisare. El nu voru se înveție nimica de la 1848. Și acésta nu o dovedesce deplină tata viața constituțională de la 1860 pînă astăzi. De atunci și pînă acuma n’au făcută cătu e negrula suptă unghiă pentru mulțămirea naționalităților», ci amenă cestiunea acestora sub diferite proteste cari de cami mai puțină cumpenitorie. Cine vede în eceistă procedură a fraților noștri uă credință bună, uă intențiune curată, îlă rugăm se ne o spună și none, se ne o deslușască și dovedescă. v Avemă totu dreptulă a fi faluși de naționalitatea nóstra mai multă de cătu veri căndă, s’o grijimă cu cer cu specțiune ca se nu ne dămă seduși în manile contrariloră el. Pretensiunile magiarisatorie crescu. Romanii și slavii să se dea magiarilor 14 milióne de magiari. Dacă aceste tendințe ar fi numai ridiculóse, n’a mă grăi despre ele. Insă suntă și periculose, încătu tulbură pururea frățietatea Intre noi, 14 milione! Pentru numele lui Dileă, luați statistica în mină și ne convingeți că nici implinindu-se tóte planurile magiarismului nu pute trece peste 12 milione. Deci se mai scădea pretensiunea, românii și slavii nu se vor putea da 14 milione de magiari nici prin poligamiă, și asta va fi numai una îndemnă nou d’a se mânia pe noi frații magiari. (Albina). D. Dimitrie Petrescu , aritmetica și algebra anulă preparatorii) , geometria analitică anulă Salém de aplicațiune, cu cei 1.000 pe lună. D. Emanoil Bacaloglu, fisipdi anulă preparatorie, idemă pentru anulă ănteiu cu lei 1,000 pe lună. D -le M. Caputmanu, geometria descriptivă anulă anteia de aplicațiune, cu lei 1,000 pe lună. D-le I. Lupulescu, desemnă anulă preparatorie, idem anulă anteiă, cu lei 1,000 pe lună. D. Ilie Angelescu, geometria trigonometria anulă preparatoriu , calcululă diferențiale și integrale anulă ântără de aplicațiune, cu lei 1.000 pe lună. Art. II. Numim pe d. Gulianu , secretară și asistentă ală scalei cu lei 400 pe lună. [Monitorul II], SE GRIGIMU. 1î Jurnalele dualistice nânțo-unguresci suntu tote mai multă sau mai puțină organe guvernamentale, parte simbriate, parte voluntarie. In acesta calitate informațiunile lorâ suntu prea adese complete. De aceea punemă In vederea cetitoriloru noștri urmatoarele linie ce se traducemu din „Neue Freie Presse4* de duminecă, și cari vorbesc» despre intențiunile guvernului ungurescu, respective a partitei lui Deak. „In genere, guvernul devine la consoiința problemei sale celei mari ce ascepta pe Ungaria în tenitori”. Remâne pururea caracteristică cumă că ce felia de planuri nutresc i deartisti» și cu a cărora ajutori» voru se deslege acestă problemă. Ei privesc» de condițiune primă, nedisputabilă și cea mai necesariă pentru îndeplinirea problemei, desvoltarea materiale a țerii, a doue condițiune este magiarizarea deplină a tuturoru naționalitățilorîi ce trăiesc in Ungaria. „Dacă se voru îndeplini aceste doue condițiuni, asia facil el socotela, atunci Ungaria la tóia întâmplarea are veni forie. Dacă va remănea legătura statelor austriace de acuma, atunci Ungaria nu locuia naționalităților ă celoră multe va numera 14 milione de magiari, corpulsia respectabilă rasei JUSTIȚIE. Prin decrete cu data 3 Noembre curentă, personele urmatore cari întrunesc condițiunile cerute de legea de admisibilitate și înaintări în funcțiuni judecătoresc!, suntu numite: D. Ion Georgescu, actualul substitute la tribunalulu Brăila procurore la aceluași tribunal». In locula vacantă. D-la Al. N. Alecsandrescu, actualulă ajutore de grefă la tribunalulu Ilfov secția I, substituții la tribunalulu Brăila, în loculă d-lui I. Georgescu. D. Dimitrie Lăzărescu, actualulă copistă la tribunalulu Ilfov secțiunea 11, adjutare de grefă la acelă tribunalu secțiunea 1, în loculă d-lui Al. Alecsandrescu. D. Ilie Georgescu , actualulă adjutare de grefă la tribunalulu Romanați, grefieră la aceluași tribunalu, tn postură vacantă. D. Grigorie Iulian, actualulă copiștii la tribunalulă Romanați, adjutare de grefă la aceluași tribunals in loculă d-lui Ilie Georgescu. Prin decretă, cu data 3 Noembre curentă, dupe propunerea făcută prin raportă de aceluași d. ministru, personele urmatore suntu numite: D. Anastasie Zamfirescu , actualulă portărelu la tribunalulu Ialomița, substitute, în loculă d-lui I. Stoichiade, care remăne în disponibilitate. D. Nicu Rădulescu, portărelu la tribunalulă Ialomița, în loculă d-lui Anastasie Zamfirescu. D. Temistocli Fulgeră, actualulă portărelă la tribunalulu Tutova , substitută la acelă tribunală, în loculă d-lui St. Dănuleț, care rămâne în disponibilitate. LUCRĂRI PUBLICE. Prin decretă cu data 4 Noembre, suntu numiți profesori provisoriu pentru umană la scara de poduri, șosele și mine pentru obiectele și cu emolumentele urmatore: ROMANULU 8 NOEMBRE. Rudele repausatei Catinca Popescu, adîncu mâhnite, anunciă amiciloru și cunoscuților, soră, durerosu perdere ce au suferită și’frugu, de bine-voiescă, se asiste la ceremonia înmormântărei, ce se va face si ei, 8 curentă, la biserica /dtfna, la una oră după amiazjî. 957 IiMiiar ii--- ------- PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința XC. Duminică 15 Octobre. Presenți: D. C. Panaiot, Primarul». — Corneliu Lapati, consiliar-ajutoru, — George Petrescu, idem, — Veniamin Hernia, idem, — Grigore Serrurie, idem, — B. Protopopescu, consiliarii, — Dr. Iatropolu, idem. — Grigore Lahovari, idem. — Eugeniu Carada, idem. — Anton Stoianovici, idem. — î. Martinovici, idem. Absenți, D. Pană Buescu, consiliară-ajutoră, — Dumitru Culoglu, consiliară, — Nicolae Manolescu, idem. — Nicolae Pancu, idem Ședința se începe la 1 oră după amen|í. D. Primară anunță că la ordinea dilei este continuarea discuțiunii bugetului comune! pe anulă viitorii. Mai ’nainte Insă de a da cuventului domnului RaportatorQ alu comisiunii budgetarie D. Primară ruge pe consiliu se resolve să cestiune urgente. Acesta cestiune este că d. Efingham Grant a făcut o cunoscută formală Primăriei că, fiindű însărcinate de guvernă cu uă misiune In străinetate, cere a se amâna regulares cestiunii d-spre pina căndu se va reînturna In țară. D. Petrescu e de părere ca, în considerațiunea însărcinării ce s’a dată d-lui Grant de cătră guvernă, se i se acorde ceruta amânare, mai cu semn că, dacă i s’ar refuse cererea și s’er procede la despăgubirea comunii de banii ce are setea de la d. Grant, prin vîndarea mobilelor sale, valorea acestora n’ar pute acoperi suma datoriei sale, pe căndfl, de s’ar aștepta reînturnarea d-lui Grant, d-sa ar da garanțiă pentru to atulă acestei datorii, și astăfelă s’ar pute prinde toți banii. Așa dară, observă d. Petrescu, este chiar» în interesul Comunei a aștepta se se reguleze cestiunea d-lui Grant« după intorcerea sea. Pînă atunci lasă se se pură supt sechestru averea mobile a dlui Grant, spre asigurarea comunei. Consiliul« adoptă opiniunea domnului Petrescu. D. Primar» anunță continuarea discuțiunii budgetului, și pune în vederea consiliului petițiunea cea primită din partea d-sui D. Vereas, advocatul comunei, prin care cerea i se da unu actu doveditoră de timpul ă cătu a servită Comunei în calitate de advocat alu seu atătu gratisă câtă și cu plată, și a i se hotărî de la începutul anului viitorii uă retribuțiune mensuale de lei 600, căci are apropo 50 procese ale Comunei deschise și ele îl consumă un mare parte din timpö. Consiliul, după ce ascultă lectura acestei petițiuni în întregul»ier, se adu de cererea d-lui Vorens spre a avisa în urmă. D. Dr. Iatropolu, reportatorulu co- misiunii budgetarie, landă cuvântulu citesce: PARTEA IX. Spese anuali de întreținere. Pentru luminarea stradelor și piețelor publice și înfințarea a 100 lampe din mou, lei 212,360. Consiliula Incuviintéza. Pentru moturatulu, curățitulu și stropituru stradelor, precumö și pentru curățirea canalelor», lei 150,000. D. Lapati propune cifra de lei 260,000 cu condițiunea că daca acest» serviciu nu se va regula nici în anul» viitor» spre a se face intr’unu modă sistematică după proiecțiile de regulamentu ce d-sa cu concursul» corpului teehnic» a elaborat» în anulă trecută, se nemără bani necheltuițî. După orecare discuțiune, Consiliul admite cifra de lei 150,000 propusă de comisiune. Pentru întreținerea pasagelară și construcțiuni din nacă de pavagio, iei 370,000.— Se admite: Pentru întreținerea stabilimentului disposițiunii de apă în orașic, lși 16,444 bani 44, după contractă. — Se admite. Spese neprevedute pentru acestui serviciu, lei 9000. D. Lahovari propune a se aloca un cifră ce se va chibzui de ajunsă pentru întinderea acestui serviciu și prin alte părți ale orașiului, cari, fiind ăndepartate multă de Dămboviță, locuitorii respectivi sunt nevoiți a plăti acumu sacaua de apă pînă la 3 lei, și fiinducă o cumpără așa de scumpă, o ținu multă, apa se strică și, din întrebuințarea ei astufelă, orășanii se bolnăvescu. D. Lapati ijice că, articolulu citită de d. Raportoză cuprinde alocatiunea chibzuită pentru spesele da reparațiuni ce se voru găsi de trebuință a se face machiniloră și bastimentului fântânelor în cursul anului; însă fiind ă câ, redacțiunea acestui articolu nu arată precisă destinațiunea baniforă, d. Lapoti propune a se ffice, pentru spese de repacțiuni, omițându-se calificativului de neprevedute, căci reparațiunile sunt prevedute, deorece se alocă uă sumă pentru densele. Afară de acesta alocațiune d. Lapati este de părere a se trece dncă uă mică sumă pentru alte spese, neprevedute In cifra lora, daru preveduta în specie, pentru adaosul distribuțiunii de apă după cererea proprietarilor din apropierea conductelor actuale de apă, cu plata anuale fixată de Municipalitate ca abonament». Acesta sumă va servi spre a acoperi spesele provocate de nisce asemenea adaose. Asupra propunerii d-lui Lahovari, d. Lapati <jc.3 în budgetulu anului curentă a fostă aloe făuă sumă pentru înființarea a două nouă conducte de apă, umilă pînă la grădina Sf. George și »ătuia pînă la c«sîi în care a fostă scara militară pe calea Târgoviști, și că pentru ceia d’ániére s’a luată disposițiuni a se înființa, era pentru cel» d’ală doune nu s’a putută face n'mică nefiindú timpă. D. Lahovari propune ca din suma ce se va aloca pentru întinderea distribuțiunii de apă, uă parte se fiă întrebuințată pentru filtrarea apei spre a nu se mai da publicului tulbure cum', se dă acumu. D. Raportor», din partea comisiunii budgetarie propune alocarea sumei de lei 20,000 pentru spese de reparațiuni filtrarea și adaosul distribuțiunii apel, crocâtă pentru înființarea de noue conducta propuse de d. Lahovari se remăiă a se discuta propunerea la urmă cându vom a ajunge la capitol alu înființării oră. Consiliulu admite scesta propunere. D. Raportat oră citesce: Sup-vențiune pentru întreținerea corpului de pompieri, lei 111,111, bani 11.— Se admite. Pentru întreținerea canaleloră, lei 3700.— Se admite: Pentru întreținerea podurioră de peste Dîmboviță lei 7,000.— Se încuviințază. Pentru întreținerea grădinei Sântului George, lei 2,500, cu aproximațiune. Se admite: Pentru întreținerea șoselelor« Spirea Notagială și Sf. Eleuterii, lei 5,500. Se încuviințază. Plata contribuțiunii personale, pentru șosele și a decimiloru adiționeli pentru 100 sacagii ce scuta in serviciul poliției spre paza orașului de incendie, lei 2,133 bani 33.— Se admite. D. raportatoră estesce: Embaticuri lei 3,324 bani 6.— Se admite: Chiria cancelariei a comisiunii de la oborii lei 200 cu aproximațiune. — Se încuviințeză. Impositulu foncific» și taxa de transmitare pentru proprietățile comunei, lei 18,180 hani 56, după cerere.» casieriei generale a judeciulul Ilfov».— Se admite: (Va urma). PRIMĂRIA COMUNEI BUURESCI. I» serviciulu divin» alu bisericei Slobozia fiind o trebuință deuă cruce de argint, după modelul» ce se află depusă la Primărie, se va ținea licita— linie în «Jiu» de 13 Noembre, pentru facerea ei. Doritorii de a se însărcina cu facerea acestei cruci după modelul ce se pote vedea la o. intendentă ală ospelului comunale, se se presinte la primărie în ziua aretată la 12 ore, însoțițî de garanții în regulă, spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea asupra acelui ce va lăsa preeie mai josü. P. primar», G. Petrescu, No. 11,360, Noembre 2. La 20 din curenta lună Noembre se va țină la primărie licitațiune pentru confecționarea jurnalelor», registreloră și condicilor» necesarie cancelarii municipalității și altoril servicii pendinți de dînsa în cursul anului viitoru 1868. Doritorii dérà d’a se angaja cu facerea acestor» jurnale, registre și condici sunt« invitați se viă ia primăria tn 4 öa aretată mai susu la amedi spre a se face licitațiă după regulă. Condițiunile și lista de numeralu și folulü urseloră condici și jurnale se pot vedea de do. doritori în orice și oră de lucrare In cancelaria primăriei. P. primar». G. Petrescu. No. 11,357. Noembre 2. Venitul» din facsa marcării mesajelor», cu care se va face vânzările și cumpărătorilor» în capitală, în cursulă anului viitor» 1868, se vinde de cătră autoritatea comunală din moți prin licitație, după condițiunile ce se potă vedea de cătră doritori, în cancelaria Primării, în ori-ce di și oră da lucrare. Domnii cari voescu a cumpera acest venit, ală marcării, sântă rugați a veni la Primăria în ziua da 7 Decembre viitor», însoțiți de garanții valabiii și hypotecare, conformă art. 12 din condițiuni, spre a se face licitația și adjudecata după regulă. p. Primarii: G. Petrescu, No. 11,435. 1867, Noembre 6. Teatru Italiană.— Mercuri la 8 Noembre 1867, se va represinta în folosul« săracilor» piesa: FAVORITA, operă în 4 acte.Teatru Millo-Fascaiy.— Jouî la Noembre, se va represinta piesele: FRIDERICO CELU MARE, comediăvodevilâ într’unu actu. FEMEILE CARE PLANGU, comediă într’ună aciu. PARAPONISITUL!.!, canțonetă comică și MILLO DIRECTORE, comedia vodevilă într’ună actu.