Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)
1868-01-14
38 ___——- i pănea poporului românii, voi nu protestați, bancă fiți servnați și luați decorațiunî. Pe căndu nu ne plătia ceaa ce ne datoria voi tăceați, și âncă ne acusați că facem fi peirea fereî combatendu-lu; ș’acunm căndu guvernulu Rusiei voiesce a ne ’ntorce banii ce ne datoresce, acum cânduelu redică oostea lui din România, îlu acuzați că ne voiesce reu și că guvernulu care le dobândesce tóte acestea vândutu Rusiei interesele țerei. Cinstiți boiari, ne mulțăminm din inimă de destăinuirile ce faceți națiunii. Dumnezeu se ve țtă întru sfănta sea pară! ROMAImN 14 IANUARIE 1868 ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de la 13 Ianuariu 1868. Lupta președinta provisorie a d-lui N. Golescu. Present 91 din deputați Se dă citire resumatulu ședinței precedinte, și se aprobă. D. G. Știrbeiu cere concediu de 15 zile flindu bolnavii, se acordă. D. raportorii pentru alegerea colegiului I de Tutova, dă citire raportului. Majoritatea declară că la acesta colegiu nici oă alegere nu s’a făcută. D. Manolache Costache insă ă comunicată acte din cari se vede că s’a urmatű alegerea, în modă ilegale. Majoritatea propune a se anula alegerea căci s’a violată articlu 55 din lege. Minoritatea propune a se recunosce de bună alegerea. D. Manolache Costache. Dacă m’am suit la tribună am făcut--o mai multă pentru a ruga sete de discuțiune, timpulă celă mai mărginită. N’a fostă nici uă dstă pentru formele pompose, a păstrată simplicitatea cea mai mare. Astăfelă căndu își va face testamentulă va prescrie se fiă înmormântată cu ună singură preotă. Cere voiă se flă în astă ocasiune singurulă seă preotă. Ruga pe amicii sei se nu ie parte la discuțiune, căci chiară elocința unui Demostene nu va putea isbuti dacă nu va provoca ună simplimăntă de desgustă și de îndemnare pentru ună faptă atăt de monstruosă. Și eră șî dacă Camera nu va privi alegerea sea ca făcută după lege nn d-sea va cere a aprobarea. Nu cere nici indulging, nici ertare nici uitare, nu se preocupă de persona d-sele și căndă arăta Ce-o ar avea acte pentru a proba în favorea d-sele. Dară cere a se face abstracțiune de persona d-sele. Va nara numai faptul alegerii. Va face încă uă rectificare d-lui Cogălnicianu, uă rectificare istorică, care va servi pentru istoriă. In ședința de a lasta ieri d. Cogălnicianu afisă că nuau fostă din drepta acei cari aă luptată pentru progresă. La epoca de renascere de la 1848, în lupta care a urmată, între cei cari au fostă duși de guvernă la Macină a fostă și d-sea. Erau 12. 4 Resețî 1 Catargiu 1 Cantacozino 1 Miclescu, unu Lățescu ună Romalo mă Cuza și d-sea figuraă 11 din drepta, prin urmare căndă se va aminti de acelă timpă se nu seifică ca drepta ma lucrată la renascerea Romăniei. Acesta cătă pentru participarea dreptei la progresă în Romania. Dacă dincolo de Milcovună scrisă mai multă, cei de dincolo aă făcută unirea. Cei d’ântină Romăni întruniți pentru a păși pună cale de progresă, au făcută uă întrunire la d. Cantacuzino la Iași unde d. Cogălnicianu și d-sea erau secretari; atunci erau modești nu ocupaseră înaltele posturi cari le au dată celebritate. Luptătorii din acea întrunire erau cei mai mulți boeri și trebue se se recunoscă și d-feră participarea la facerea stărei actuale de lucruri. In acea întrunire, d. Mavrogeni a contribuită multă prin pena dsere. Dacă după 11 Februarie muar fi fostă trei bărbați din drepta, unirea ar fi fostă conpromisă. Fără concursul ă lară unirea nu S’ar fi intemeiată, d’acea a se se de și dreptei partea ce o merită. D. Cogălnicianu a disă c’a fostă liberală și c’acumă este privită, ca uă rugină. In ziua de 3 Ianuariă 1868, memorabila deschiderea sesiunei actuale, am fostă respinsă de la ușia adunării, atunci m’am retrasă întruă cameră a mitropoliei; acolo a venită mă companionă de nenorocire, d. Cesar Boliacă s’a mirată și ham întrebată, ce caută, i a $isfi, că suntă din drepta, am vîndutu țara muscaliloră sau nemțiloră, dară d-ta, omă ală poporului ce cauți aci? Și acela a fostă respinsu ca și mine. In 1866 am fostă respinsă respinsu d’un adiutante, in 1868 am fostă respinsă de unu aginte ală policiei. După acesta citezu faptele unoră mari omeni ai revoluțiunii francese din 48, în care Iacobinii după ce am făcute cele mai mari servicie progresului am fostă victima Girondinilor, ce s’aă rădicată mai în urmă, și d’aci conchide că, și la noi este egalitate dară nu libertate. Am fostă la Beriadăla alegerea colegiului II, dară primar iusă ua deschisă colegială, suptă motivă că nu eram 25 de alegători. D-sea a înțelesă că acesta e să pătră în grădina d-sele, a telegrafiată îndată la domnă dicăndă că așceptă justiția. A așceptată apoi dove jile pînă la alegerea colegiului I și s’a presintată la alegere, dară totă acelă respinsă a dată primariulă. S’a arîtată primăriului că mare acestă dreptă, însă d. primară a dish c’asta prescrie art. 55. D. lepuria nu a căutată se’să convingă, dară nua voită nici într’ună felă. Primariulă interpreta j legea cu tote că nu avea altă dreptă, decăt numai a vă aplica; dară primariulă n’a voită j se înțelagă acesta. Atunci alegătorii aă procesă singuri la votare. Pentru a nu i se dice ca în Camera de la 1859 că a fostă alesă de prea puțini alegători a formată singură uă altă listă de unde a scosă numeroșii absințî ce nu puteu vota și morții, tote bine probate. Se face biuroulă, dar dscă că vine d. Primară și se pune lingă d. Președinte. Intră și publică și primarială declară că publiculă nu se va retrage pentru că colegiulă nu e legală deschisă; atunci d. Iepurianu adisă publicului că pote ședea, căci nu se sfiesce și a urmată alegerea, dară atunci d. Primară a voiă se smulge hărtiele din mâna președintelui. Pentru a nu se face scandală, d. Iepurianu a cerută ori se viă procurorii, ori forcia publică, dară primarială n’a voită, și numai la urmă s’a decisă a chiăma pe procurore. Cu tóte acestea publiculă a fostă înțeleptă și primarulă a chiămată pe procuroră, dară acesta nu cute să a intra in sală. Noi, dam chemată și am aretată conflictul între noi și d. Primară, că adică d. prim contra legii insistă a remenea în sală. Procurorulă e declarată că e chemată de d. primară, dară că eră mare dreptă a se amesteca și se ne continuămă lucrările nóstre. Noi am strigată se trăiască constituțiunea, se trăiască libertatea, și procurorulă' S’a retrasă. La 4 ore a stată urna nedeschisă și am lăsată pe a doua zi deschiderea. Noi am depeșată Domnitorului relatândă faptulă, am depeșată și după intervenirea procurorului, pentru că dupe acea chiară d. primară maeșită din sală. Sora amotărîtă se remâe ună cetățiană spre paza urnei; acela a fostă d. Costăchescă care a promisă a apăra urna chiară cu viétatea. D. primară a doua di adisă că nu recunosce de legală alegerea, și la 4 ore s’a despuiată, urna din care am eșită că, și d. primară, cu totă cererea nostru n’a voită a adeveri mandatulă de deputată. Am cerută atunci adeverirea președintelui tribunalului care a refuzată, poliția asemenea a refuzată. Atunci am depeșată ministrului de interne a recunosce de legală alegerea, apoi am depeșată și minist, de Justiție totă în sensulă acesta, întrebându-să dacă putemă se ne adresămă la stărostia austriacă sau rusă? N’amă voită se ne adresămă la stărostiî căci n’amă voită se siă în arhiva țetei mă actă adevurită de represintațî ai puterilor străine. D. ministru ală Justiții abia respinse președintelui: „depeșa am primit’o și am comunicat’o colegiului meu de la interne.“ Acesta e faptul alegerii. S’a mai petrecută fapte ce ne privină particulară de cari voiă vorbi în trecere. D. ministru adisă că nu s-a schimbată funcționari. In adeveră în cele 6 dile nu, dară mai inainte. S’a destituită prefectură prin depeșiă în care d. ministru dice d-nului Romalo, țnulă din ómeni de la 48, că’î ardică greutatea ce póte avea, fundă pusă între datoria de prefectă și aceaa de amică. D. Romalo a fost numită prefectă totă de d. ministru actuală și nu putea fi bănuită. Suntăm relațiunî de amicie cu d. Romalo acesta e adevărată. Dară n’amă de disă în privința algerii alta, vdă respunde la imputarea ce ni se face. Gândă se acasă un omă de memică al tronului e ună adtă gravă și se mî fiă permisă a respunde. . . De cândă d-niî de la guvernă și aă formată acesta convicțiune? O- re după 11 fevruarie cândă m’amă pusă la ordinile d-lor ca simplu soldată? Orede cândă amă fostă la Constantinopole și de cândă totă D-loră maă chiemată,Jscendă că suntă trebuinciosă pentru terră? D. ministru adisă că alegerile s’aă făcută în linisce. E linisce și linisce liniscea materială care a domnită la 1863, cândă aceasta cameră, drepta, și stânga a votată refusulă bugetului. La 2 Mas a fostă eră linisce, cândă s’a alesă d. Ianov în Bucuresci. Acésta linisce ve place? facă complementelele mele guvernului, (protestă, sgomotu.) Eă ambiționeză pentru fericirea terii liniște morală, cândă tóte treburile țerei suntă satisfăcute. Cu tote acestea că binecuvintești și resultatulă dobîndită astăzi de guvernă, care are oă Adunare cu majoritate compactă, care ară putea face fericirea țetei. D. Ci. Brătianu. După d. Epurenu Titan ală tribunei etc. Pate cineva să se înșele spumdă cuvinte neparlamentare. D. Epureanu a spusă c’a vouă se deschidă urna fără voia primarului, d. Iacovă Fotu dupe D. Epureanu a a fostă mișelă. (scomote din dreta). Vodă face partea practică și istorică, ca D. Epurenu. întruă fertă datoria cea mai sacră e paza legilor ”. Se dice în lege că primarii voră deschide singuri colegiulă, și în alte țerî se face totă așa. In Belgia, președintele tribunalului deschide în constituțiunea de la Luis Philippe, președintele tribunalului e președinte provisoriă judecători vice-președințî astăzi judecătorii, cu 4 acesori și 2 secretari descidă colegiile. Vrădară să constată cu probe materiale că în tote statele, alegerile ilegale se invalidă și prin urmare, și a d-lui Epureanu e invalidă, nefiindă colegiulă deschisă de primară. Primarulă trebue se observe legea iară nu s’o interprete. Primarii aici aă făcută bine și D. Epureanu trebuia se scie și se ia esemplu de la colegiulă II. unde s’a urmată după lege. D. Epureanu $ce c’aă fostă ingerințe ale guvernului. Gândă se ijiie asemenea vorbe trebue se vră altă persona care fiindă la putere n’a făcută asemenea. Nu jică că guvernulă n’a căutată influința dar e scrută că funcționarii întrecă adesea dorințele guvernului de acea oră trebui mai bine a cere ca acei funcționari să se pedepsiască dovedindu-se culpabili. D. Epureanu scie că, lucrurile mergă numai căndă legile se aplică în totă vigorea loră. Primarul n’a violată legile, ci a refuzată deschiderea colegiului. D. Epurianu trebuia se petiționese Camenii contra primarului și noi se dămu interpretarea ce trebue legii. D. Epurianu face apelă la patriotismă. Ne spune că 48 și alții aă luată parte. Nu cunoscă trecutulă d-lui Epurianu. Dară e în natura omului ca in viață politică la unele carturî, se’șî schimbe opiniunile; la 48 o fi fostă cumfi fiice, dară acumă s’aă modificată și ar fi mai prudentă se le facă. țiice că guvernulă esercită presiune și că de acésta frică d-lupra pusă năguardă; cănd zice în cameră, că s’a temută că autoritatea póte fura uă urnă, e greșală. Ară trebui se respectă pe guvernă. zice că S’a scosă d. Romolo, care a luată parte la 48, și guvernul ă ha scosă pentru că e amică ală d-lui Epurianu, și d. Epurianu in emică ală tronului, făce că persona sea e de temută în cestiunea evreiloră. Națiunea va vedea și va judeca. In cestiunea financiară însă a avută și d luî erori. In astă cestiune de financie nu se teme de d. Iepureanu care a făcută în trecută erori cari n’ară trebui repetate. D. Iepureanu face apelă la istoria Franciei, aci nu este loculă a se face ună cursă de istoriă, dară întrună cursă de istoriă s’ar face forte a-i proba că d-sea n’a fostă din acei iacobini cu care se compară. Din studiere d-sele politice abservată că România a remnsă înderătă în privința civilisării, acesta din causă că ómenii noștriî în trecută au fostă obstinați, n’aă voită progresă și căndă guvernulă a voită a păși spre civilisare, ei s’aă opusă luptă protestă că suntă mai patrioți, că cunoscă mai bine nevoile țerei, și astăfelă S’a împedicată progresulă și civilisarea. Trebue se nu ne uitămă în trecută, ci se pășimă înainte, căci trecutulă este ună abilă, și viitorulă progresă, înainte n’aă fostă decătă lupte, și Românii aă făcută ca nesce soldați învierși unațî, cari, profită de întunerică și se distrugă. Face apelă la concordiă pentru a lucra cu sucesă și putere pe calea progresuluî și a civilisăriî, și de aceaa se nu se calce legea în casuță de față se se respecte prescripțiunile iei care nu recunosce de bună să alegere la care colegiul ăma fostă deschisă de primară. D. Alexandru Lahovari nu se va pune pe terămură urmată de d. Brătianu, ci pe ună termă francă și leală. D. M. Costache a venită în facia, camerei nu cumă ad zisă d. G. Brătianu, pentru a cere se se violeze legea, ci cereadă a se respecta legea chiară contra d-sele. Sensul discursului d-lui G. Brătianu a fostă că merită a fi alesă d. Manolache Costache, dar e că alegerea nu este bună pentru că primarulă n’a voită se deschidă colegială. De cătăva timpă acestă distenga adoptată de d-lă Brătianu este la modă. Acumă primariulă alege, dacă voiesce, și dacă nu voiesce Camera remăne veduvă de jumătate represintațiune, și bine că sciu, clise d-sea, pentru a ne avea bine cu primarii, noi ești cari voimă se simă aleși la colegiul I, ești cari n’avemă atăta popolaritate pentru a fi aleși la colegiul IV sed în Besarabia. De unde vine astă stare de lucruri? din legea electorale, neexplicită pentru că a fostă votată în aplause și greșită ca totă ce se face în aplause. Cu tote aste legea elice în termeni proprii că primarulă trebue se deschidă colegiulă eră se nu interprete legea. Aci nu e ca în Belgia unde președintele de tribunală deschide colegiulăcumă adisă d. G. Brătianu. Cu tote aste acolo misiunea președintelui nu este de cătănă simplă însărcinare de ușiaiiă care se deschidă ușile. Aci legea e mai liberale, acordă dreptul d’a deschide primarului dară nuT permite de cătă se deschidă colegială la 10 ore și se se retragă, lăsăndă alegătorii se voteze cumă voră voi. D. Zencianu adisă că celă ce este chramată a aplica legea are dreptul ă a o și interpreta, combate astă părere. Dacă legea țjlce se deschidă urna primarulă nud dă prin acesta dreptul ă a o interpreta, acestă dreptă este ală alegetorilor. Vine la a doua cestiune, dacă primarulă bine scurcă a făcută se nu legaliseze actele alegerii, îndatorirea primăriului este, ca simplă autoritate, a legalisa iscăliturile și orice alte acte. Astă îndatorire este curată materiale. Nu numai primarială , dacă și alți funcționari sunt datori a legaliza acte și asta fiindă dacă ună scriitoră mai voi a legaliza, atunci alegerea unui deputată ar atîrna de orice impiegată cătă de subalternă. Dacă Camera ar adopta că asemene procedure, atunci nu mai este legalitate în astă țără. Dacă s’ar adopta astă procedare atunci ar veni timpulă convocării Camerii și deputații, nefiindă primiți de primari nu s’ar putea întruni. Se ne punem pe adeveratulă terăm se judecăm cu imparțialitate ș’atunci ne vomăm convinge că trebue se primimă pe d. Manolache Costache. Nu clică se validămă alegerea d-lui Manolache Costache, dară se nudă respingemă, căci suntă discutabile faptele petrecută. Contra lui d. Epurianu, s’a crisă multe pote și d-luî ca personă publică se aibă acte de totă felulă, dară se nu aitămă că a fost președinte în doue circumstanțe mari. Luptă guvernală de la 2 Mai, căndă majoritatea vrea se astupe glasulă minorității. D. Epurianu de la biurcă a menținută libertatea parohie i s’a refusată d-lui. In diua căndă Domnitorulă a venită în țară d. Epurianu a fostă acela care ha primită și i-a dată în mănă constituțiunea curândă lungă și adîncă credință. Se-îtrece mă pentru faptele sele, căte-va greșeli, și suntă sigură că Camera nu va face mnă votă personală. D. Buescu. Aici e u c cestiune de legalitate a colegiului. D. Epureanu a făcută legea și a luptată pentru acestă articlu și ar fi am da ună votă de neîncredere, dacă amă admite cele susținute de d. Epureanu și de amicii șei, atunci colegiile electorali voră fi în anarhie și ar eși câte 7—8 deputați pentru unulă și același colegiu. Se nu nimic nici mă chiară noi legea. Chiară dacă legea e viciósa, după cumă o crestă chiară că,cată s’o respectămă. D-loră din drepta, le ceremă legalitatea și respectulă legii, ca se nu mergemă rătecindă și se facemă pe primară se fiă indiferinte la alegeri, re^endă că camera s’a pronunciată contra lui, căndă a urmată după lege. Facă apelă veteraniloră dreptei, pe care îi respectă, cu totă divergința de opiniuni politice. Dar nu facă apelă și la pretinșii veterani cari n’aă fostă de nici uă sistemă, căci ei n’aă făcută altă de cătă a căra apă cu ciurulă la ambele partite, căndă setea era mare, și n’am servită nici pe unii nici pe alții, nici chiară pe sine. Legea nóstro electorale a fostă făcută aici de veteranii noștri politici. D. Epurianu a luată parte. Ea cuprinde ună articolă, invențiune pură a nóstru, nu făcută la Paris sau Constantinopole, în care No. 25 de alegători e ficiază ca minimum. Pentru ce acestă articolă, pe care l’am susținută veteranii noștri, cari riceaă că voră se întindă censulă electorală, a fesată acelă numeră de alegetorî? Pentru că d-loră să «jisă că colegiele suntă întinse, și de aceea aă pusă în lege ca se nu se deschidă colegiele fără 25 alegetorî presințî. D. Vernescu interpretă totădeuna lucrurile altă-felă cum nu le-am înțelesă legiuitorulă. D. Epurianu póte mărturi însă că intențiunea căndă s’a făcută legea a fostă acésta, care am spus-o eu. D. Epurianu S’a înșelată, căndă a făcută legea electorală, cu calculul ă seă, căci suntă colegie mici, chiară de 5 alegetori ca acela în care s’a alesă D. Laurian. Este clar evidente că legea e făcută în sensulă acesta, și de aceia se nu venimă a nimici ideia legiuitorilor noștri. D. Lahovari ad jisă că legile sunt făcute cu precipitare. Eă nu voiă da brevetă de ignorență ca D. Vernescu celară ce aă făcută legea, dar voiă ijrce că a fostă precipitare. Vina e mai multă a d-luî Epurianu întracea a, căci se găndia la grâulă d-luî de pe câmpă, și ne declara in totă momentulă atunci că va pleca cu toți deputații din Moldova la interesele câmpului. Asia dată primarulă a fostă în legalitate fiindă că a urmată legea, și noi se nu ținemă semn de alta de cătă de lege. Se lăsămă cestiunea numai pe terămură acesta, fără a urma pe D. Epurianu pe terămurile sale politice. Se cere închiderea discuțiunei. D. M.Cogălnicianu. D. G. Brătianu adisă uitați-ve la viitoră, iar nu la trecută, așa în viitoră e progresulă, și caută a’mî prepara și că viitorulă, căci totă speră a mai trăi cătă va timpă. Este însă uă mașimă filosofică care zice că trecutulă și presentulă e scena viitorului. A mai zisă D. G. Brătianu că nu cunosce trecutulă D-lui Epurianu, și a amintită istoria Gerondiniloră și iacobiniloră, dar noi cată se cunoscemu pe ómenii trecutului, căci cu mesura cu care vomă plâti celoră din trecută, cu aceiași mesură ne vor plăti și nouă copii noștri. Pînă la ună timpă, noi Moldovenii cunosceamă mai bine lucrurile și ómenii Galițieî de cătă p’aî d-v. și d-v. p’aî Transilvaniei. Noi redândă că ni s’a luată Besarabia și Bucovina amă simțită trebuința d’a face embseința d-v. La 1858 resistința nóstru a făcută se se sfărâme "alegerile, susținute și făcute sub influința nemțăscă și sub privighierea unui pașă turcă, și resturnarămă pe Vogoridi și alegerile lui. D. Epurianu a avută parte la acele lupte, atunci nu erau lupte de drepta și stângă ci lupte ale națiunei. La 48 și la 57 n’au fostă partite ci națiunea, și are greșală D. Epurianu condu dice că prima adunare unionistă s’a făcută în casa D. Mihai Cantacozino de la Ceplenița. Atunci S’a făcută uă petițiune în care era sub-scrisă și D. Negură, D. Carp, că și alții. Toți omeni de energie neamănuntă atunci, și meritu lăe ală Moldovei întregi. In Moldova lupta diferia de cea de aici: aici la 48, se ardea reglementulă și la noi se cerea pășirea lui. D. Epurianu a fostă legată, capulă meă era pusă la preță, și am trecută in haine de călugără peste fruntarie, cumă scie și onor. d. Vasiile Zaharia. După aceea d. Epurianu,pe căndu era ministru în Moldova a fostă dată în judecată de drepta ca ministru liberală, și că dam apărată. Sciți însă cumă d-luî era apărată în Constituantă ? Amă prinsă pentru a doua oră în viața mea, de la mortea părintelui meu, și roșescă de căte ori ’mi aducă aminte de cuvintele sale cumă trebue se roșiască și d-lum. Nu apără astăți prin urmare persona d-lui Manolache Costache, ci apără minoritatea contra majorității, dreptulă celui slabă contra pasiunii popolare. Apără adeverulă, căci suntă convinsă că d. Iepurianu este adeveratură represintante ală colegiului I de Tutova, pate se nu fiă iubită de totă țăra, dară se vede că în judecială d-sea are partizan. In puțina mea dorință d’a se alege d. Manolache Costache, mărturesc cam făcut tóte silințele putinciose spre ai împiedeca alegerea, m’am adresată la alegătorii d-sele pe cari sperăm că’î voi putea trage în partea mea, între alții la d-na Donici, părintele unui oficiără pe care ham apărată întrună procesă, m’am silită adă atrage în partea mea dară n’amă isbutită. Aci d. Cogălnicianu enumera pe mai mulți alți la cari s’a adresată cu multă stăruință dară n’a isbutită, spune apoi cătă de puteri că a fosUupta partizanilor d-lui Iepurianu. Primariulă nu este independente precumă se zice, elă este suptă influința guvernului, căci guvernulă îlă numesce și guvernulă îlă póte destitui. Asia dară primariulă nu se pute fice absolută c’a lucrată numai din propia-i inspirare. Chiară circularia d-lui Brătianu zice că puntele obscure în lege asemene sc se interpreteze de cameră, chiară ea dară nu dă dreptu primariloră a interpreta legea. Datoria primarilor nu este de cătă a deschide colegiul, el nu pate prejudeca dreptul alegetorilor ă, și dar alegerea e bună căci e resultatulă esercițiului liberă ală dreptului alegetoriloră. Daca d. Manolache Costache va fi respinsu, atunci va fi uă victimă politică; astăfelă și că am fostă respinsă de constituante și d’aceaa am fostă alesă în atâtea judenie: respingeți pe d. Manolache Costache și va fi alesă în zece judecie. Și va intra triumfătorii. Constituanta na făcută, nu putea face alegerile independente, căci singuri alegetoriî le potă face astă feriă. Alegerea este în mâna alegetorilor, și ei o voră face independînte șefi nu. D. G. Brătianu a fecută apelă la înfrățîre și a -i să se respingă camera pe d. Manolache Costache. Să facă asemenea apelă la înfrățire și rogă pe cameră se primiască pe d. Manolache Costache. D. Neguru. Regretă că nu suntă oratore pentru că subiectulă este atătă de bogată în cătă seară putea faca uă mie și una de nopți. Dară me voiă esprima pe scurtă. Alegerea a fostă ilegale pentru că acolo unde colegiulă nu este deschisă de primară, legea este călcată. Am stăruită și că a se alege d. Iepurianu, dară d-lui nu este deprinsă decătă a fi alesă de prefecți și nu arét recunoscință de cătăloră. Și cu acea ocasiune m’am convinsă mai bine în privința d-luî Iepurianu. Intre alte bunuri, sistema d-sele financiară este aprețuită de țară și efectele ei se resimplu încă I se facă d-luî Negură aservărî pentru limba giulă d-sele. D. Negură, audă necontenită vorbinduse de termeni parlamentari de parlamentarismă? apoi noi mamă fostă crescuți în camera sorijiloră, trebue se vorbimă limba giulă celoră ce ne dă trimisă ad, cătă pentru