Romanulu, februarie 1868 (Anul 12)
1868-02-23
ANULGALU DOUE-SPRE-DF/N LE. troir'S‘ E șt vrI. ptjte ------XTM — ■CAUT. XN RT. PE ..EE......................... T.V.1 NOT!I 4858 R síire mik?. .... n „ 94 — 99 pK trkT I.HNÎ....................• ,, „ 19 — If) PR IIA MINA.................... 5 T_. (j UNC lAáliM PLAR.U 15A N 1 PKNTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA. .... FIOR, 10 VAL. AUST. SERVITIU TELEGRAF!CU AlilI ROSHARILI/I. PARIS, 4 Marlin. In desbaterea proiectului despre continginte, în Camera legislativă D. Picard a cerută guvernului cxplicări asupra pasagiului raportului comisiunii în care se zice că este neapărată oă armată de 800 mii omeni spre a garanta securitatea și chiar autonomia Franciei. D. Roucher a respunsă că relatiunile diplomatice ale Franciei cu puterile europeane, dau uă convingere adîncă că pacea nu va fi tulburată, și că norii cari acuma căteva luni păreau c’acoperă orisontele s’au risipitu cu totulu. Etendard, zice că Francia și Rusia în presinția situațiunii deplorabile ce refugiaț crețianîau făcuții Greciei, vomoțărî a nu mai transporta pe contininte nici une nou refugiaű. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULUI ROMANU No. 1REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. Articlele trimise și nepublicate se voru arde, dorii respin pe forumagial«« Carud», meniți de nimicii căci poporalii romanii își cunosce acumu calea și căndă va fi bine luminații nimicü nu’hi va putea fiice se s’abită din treisa, acumu mai cu semn căndă este si chirit de deschinările sale. Bucurosol •• SSL. Proclamarea independinței României, ce mai antei unele foi din Bucuresci, în unire cu altele din Viena și din Paris, anunțiau că era se se facă la 11—23 Fevruariu, sa strămutată acumu pentru ciua de 2 Mai, di aniversarii, dică acele flote, a intrării Principelui Carol I în J Bucuresci. Data este faltă ca și spi rea, înse nu face nimica. Iliadele austro-maghiare, și unele din Paris dică că misiunea d. D. Brătianu la Paris și cea de la Petresburg a d-lui Ion Cantacuzino, preocupă forte lumea politică. A doua misiune, dupe soirile ce au acele foote, are ună caracteră din cele mai grave. D. Cantacuzino ar fi însărcinată a, solicita adesiunea cabinetului rusescă la proclamarea independinței asolute a României. Circonstanțele, dacă acele foie, se credă în Bucuresci forte favorabile; resultatulă celă mai gravă ar fi. se se provoce uă ocupațiune turcescă; ingerinția Portei ar da mă protestă spre a reclama și îngerinția altora puteri, și astăfelă puterile europeane voră primi faptulă împlinită și voră chiezeștii în dependinția României precumă au dezeluită altă dată pacea a a Belgiei. piarulă la Patrie spune încă că „una convoiă de 2.500 de pusei venindă din Iași a trecută de curendă prin Bucuresci, de unde a fostă apoi transportată în Bulgaria prin Călărași. De ce lăcii cu revolvere ară fi fostă asemenea întrose în Bucuresci în noptea de la 29 ianuarie; ele au fostă depuse într’uă casă sicură, din care patru suntă încă în acea casă, eră celelalte șese s’aft pornită în Bulgaria. A venir Naționale dice : „Casa nu pre a fostă sicură de vreme ce se scie ce se petrece într easa. Corespondinția diariului Nord- Est spune, dup’uă firie română, „că guvernulă Principatelor ar fi dată de curându ună ordină, — ordină care nu se dă de oătă în coșuri imininte d’uă ocupațiune străină — a se face catagrafiă de starea grajduriloru ce suntă în Bucuresci și a jură, și de uăți cai pbte conține flă care.“ Asemene scrie le cunoscu toți Românii căci le aă citită, într unii modă sau într’altulă, în unele din foile ‘din Bucuresci și din Iași, le aă audită in parte chiaru dupe tribuna Adunării; le iregistrămă dară aci numai spre a putea fiă care se nțelegă mai bine fată ce aude și ce citesc în unele diare. Lumina uă dată făcută și bine făcută nu ne te § I Judaismulu primitivă. Se pretinde, cumă că împeratură Traian ar fi găsită deja în Dacia stabilimente de evrei, în cătă dinn Vaillant nu sa sfiită a explica numele tărgușorului Adjad din Moldova prin etimologia Ad-Judaeos, adică colonia jidovescă, 1) ceea ce sar pute aplica totă așa de bine către orașul Aiud din Transilvania, iar Lnsulă Haner, mergându și mai departe cu escentricitatea unei filologie reu înțelese, deduce numele tergului Tâhmaciu din cuvînturii Talmud, 2) uitândă din zăpăcală că Mișna, primură monumentă ală talmudismului, este cu multă posteriosă cuceririi Daciei. Nu este mai puțină contrariu regulelor unei critice rigurose de a căuta memoria iudaismului primitivă în numerosele localități forte I) A vede No. de la 28 Ianuarie, 4, 6, 8, 10, 13, 15, 17 și 20 Fevruarie. 1) La Românie, hharta Daciei. 2) Historia ecclesiarum Transilvanicarum, lib. 2, p. 38. ISTORIA ALERANTEI RELIGIOSE IN ROMANIA. 0 VIII. .udaismul i 1 a. Români. Nu credemu, ca pe tată facia pământului se fi esistată căndă va vre uă altă naționalitate arătă de universalmente persecutată, arătă de universalmente desprețuită, arătă de universalmente urîciosă, prec*umă a fostă mai în toți timpii și mai în tote locurile vagabonda posteritate a lui Israelă, a, căruia istoria se pare a fi uă lungă demonstrațiune a unei urgie fatale și misteriose. De cele mai multe ori acesta neîmblăndită genă contra Evreilor, avea ună caracteră religiosă în tată puterea cuvântului, mai cu semă în senilă poporeloră creștine, ală cărora, fanatismă își făcea uă plăcere de a’i confunda la ună rocă cu instigpitorii lui Cristă, uitândă că »Subliniulă Mântuitorii ală omenirii ne poruncesce numai aerta, eră fiicî decimau a ne resbuna asupra ucigașilorii sei. România formeza una dintre cele doue-trei escepțiunî isolate din aceștii regulă generală ; străbunii noștrii au acordată totădeuna israeliților, sau mai bine discândă diferitelor confesiuni iudaice, mai multă seă mai puțină abătute de la legea primordială a lui Mose, întocmai aceiași toleranță, de care se bucurau la noi tote culturile eterodocse, creștine și necreștine. Dorindă a arunca aci să radă de lumină asupra acestei cestiuni pină acumuatătă de obscure, noi suntemă datori, mai ’nainte de fete, de a distinge cu stăruință trei rase cu totul deosebite în istoria israeliților, pe țermil Dunării, fără nici ună undă de legătură una cu alta, și anume iudaismulă primitivă, judaismulă spaniolă, judaismulă polonă, antice, cunoscuți.i din vechime în gura, poporului română luptă numele de Jidova, precumăuă cetite de lângă Câmpu-lungă, un munte de lângă Zlatna, mai multe burguri transilvane, menționate în documentele unguresc suptă forma de Sidovár, I) sătulă Jidovscița dintr’ună crișovă muntenesc din 1429, 2) și altele. Derivațiunea, cea mai probabilă a tuturora acestora denumiri vine nu die la Evrei, ci din numele Suzidava, comună mai multor localități din epoca independinței dacice, și carele, din causa consonanței între s și z, trebuia, naturalmente se se prescurteze cu timpul ă, de’ntâiă în Szidava și apoi în Jidova. Un tote astea, noi nu voiaj a tăgădui e sistința Israeliților, pe form! Duiării mai nainte de cucerirea lui Traian, cu arătă mai multă că noue inșine nu se întâmplase de a descoperi în districtul Hotinului, cela mai nordică ală Besarabiei, că monetă, jidovéscu din silele lui Macovei, nu credeaiă însă a fi posibilă, seăcelă pucină oportună, de a aprofunda, de uă camă dată, mai cu semă aci, întinderea și norma situațiunii Evreilor, în Dacia, în acelă periodă semi-fabuiosă din istoria, naționalității nóstre. Prima mențiune positivă, sigură, lămurită, despre, contactulu Românilor, cu iudaismul, ba încă numai peste Dunăre, adecă în așa numită provinciă a lui Aureliană, noi o găsimă în prețiosa relațiune a rabinului Beniamină de Tudela, care le visită fruntăriele Macedoniei înainte de anul 1 I970 , lăsându-ne următorulă curiosă pasagiă: „De acolo de muiă Sperchio se „începe Valachia, ai căruia locuitori, „așeejați pe munți, își dau numele „de Valachi.. In tuțelă ei se aseamănă că prilorelor”, făcând ă mereă „incursiuni în Grecia pentru predă „și bouă. Nemini nu cuteză a’i în„frunta în resbelă și nici ună rege „n’a fostă în stare de a’i birui. Ei „nu se pre țină de legea creștinescă, daă copiiloră nume Ebrai„ce și numescu pe Evrei frați, cea a „ce îndemnă pe unii de a le atribui o origină israelită. Cândă aplică pe unii Evreă, îlă despotă, „dar nu să ucidă, precumă suntă „deprinși a ucide pe Greci...“ 3) Lăsândă la uă parte glumeța absurditate de a dice, că Românii se tragă din Israelițî, de vreme ce, asemenea puritaniloră englesî, ei obiciuuiaă adesea orî, chiară în secolul XVII, beste numi luate din vechiulă Testamentă, precumă, de exemplu, în familia princiară a Movilescilor, vedemă ună Ieremia, ună Simeon, ună Gabrielă și până și ună Moise, lăsândă la uă parte acesta porțiune de toză ridicolă din narațiunea lui Beniamină de Tudela, noi ne vomă mulțumi de a constata numai strălucita mărturia a naivului rabină despre estrema toleranță a strâbunilor noștri pentru religiunea Evreiloră. „Frate“ este una din cele doue vorbe, prin cari debută istoria limbei romăne. „Torna frate,“ adecă, „întorce-te, frate,“ strigaă în seclul VI, suntă acumű uă mită trei sute de ani. voluntarii romăni din armata 1) Archiv des Vereins, t. 2, p. 154. 2) Venelin, op. cit. p. 56. 3) Verzî testulă ebraicii in „Arhiva istorică,“ t. 2, p. 25. grecă în focală unei bătălie. 1) Acestă esclamațiune, conservată în cronica bizantină a lui Teofană, e cea dintâiă revelațiune a graiului romănescâ. D atunci și pînă astăzi cuvântulü „frate“ este acela, ce resună mai desă decătă ori și care altulă în gura Românului: „ascultă, lra,te,“ dicernă noi unii cătră alții, chiară atunci căndunii atâlnimu pentru prima oră, fără a ne mai fi cunoscută vremădata. Beniamină de Tudela atestă, cum că străbunii noștri, ducândă uă vieță pe jumătate selbaecă în munții Macedoniei, acordau pînă și Evreilor, acestă dulce epitetu de „frate,“ tocmai în acelă soclu, în care Francesii și Euglesii, ce ne aruncă astăzi în obrază acusațiunea, de ne toleranță religiosă, credeau că nu este destulă ca regele se ie pelea Jidovului, ci mai trebuia âncă ca subalternii se-i mai ie și marele: „ut quos rex excomaverat, comes evisceraret.“2) Numai puțină interesante suntă cuvintele rabinului israelită despre o bicein ă bandițiloră Români de a ucide pe Greci, pe căndă în privința Evreilor, ei se mărginiră numai sau predă. „Gapulă plecată, uuiă taie sabia,“ <zice ună proverbă străbună, de la care părinții noștri nu sau abătută nici vădată. Grecii se luptau, și eră de ce Românulă, iritată prin resistență, le da, cu furiă lovitura de morte. Jidovulă se tăia cu umilință la piciorele celui mai tare, și Românului i se făcea milă de atâta ticăloșiă. Astăfelă, în frumósa canțonetă a lui Alexandri, Herșcu Boccegiulă scapă sănâtosă din mănele hoțiloră din codruță Herței, strigăndu-le: „Noi suntemă omeni buni cu friki,“ pe căndă mă creștină, Grecă scă chiară Romănă, ar fi cădută mortă cu sabia în mănă... B. P. Holjdei. DIARIULU „PRESSA“ séu PARTITA CEA (A vedé No. de eru) Cuinii au pututu vede toți, ântéiulü numerü alü noului diariu Pressa a fostu. In Intregulü seu puterau unu alacii din cele mai tari, contra guvernului și a partitei din care facemii parte. Partita este roșie, adică vopsită în sănge, esclusivistă, adică atătu de interesată și lacomă încâtü se creda că va putea esclude de la mesa naționale, că mare parte a tezei, că va putea suprime oă generațiune intrega, car fi cu putință ca uă societate se indure asemene suprimări ce nu potü aduce de câtu cea a ce aduce ori ce trunchi are Guvernulu este roșiu, violatoriu ale libertății, călcătorii ale tutorii principieloru celora mari, incapabile și în ajuna d’a-șî sfîrși cariera, ele și partita din care a eșutit „în rîsetele și fluerăturele națiunii Majoritatea Camerei, c’uă origină ilegale, condusă de interese personale era nu de principie și de interesele generale, și lipsită de capacitatea, de inteligința și tactulü politicii de care are neapărată trebuință uă Cameră care ar voi „se desemne unui guvern și căile pe care ea voiesce se fiă condusă națiunea.“ Scopul cela maî de căpetenia alți noului diariu fiindü dara acelua d'a aréta națiunii starea cea rea în care se află, avemü datoriă a da sema publicului despre bilan ț) '.I'hunman». Untersuchungen ueber die Gesch. der restlich. Voelker; Leipzig, a. 1 774, p. 341. 2) Cattaneo, Memorie de economiapublica: Milano, I860, t. I. p. 37. VTNERI, 23 FEVRUARIU 1868. LUMI NEZATE ȘI VEI FI -------..............-- PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚURI ȘI RECLAME A SE ADRESA IN B BUCURESCI, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDENȚII DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. • LA PARIS LA D. DARITAS-HALLEGNAIN HUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5- ANNI QURILE LINIA DE 30 LITERE..............................40 «ANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LES NOUS ciulu situațiuniî, astalelü precumü ílü aveti noua compania politica anonimă. Tn bilandului stării actuale de lucruri, despre care detorama ori sema vedurămii că Pressa constată că „tara de cendu are unü regime constituționale avu multe și ’ndelungate lupte parlamentarie și frămentărî de totű feluli, că, mai nainte majoritățile Camerei se făceau după considerațiuni de persone, și cele mai de multe ori, după raportulu în care se găseau custiunile ce se tratau cu interesele private ale unor reprosintanți ai națiunii.“ Acesta fiind„ starea lucrurilorii între utii, asociațiunea anonimă adaogă că era gata a urla faptele cele rele ale guvernului și origina cea rea a Camerei pe urmatoriul raționam uniii: „Astăzii a opinți la guvernii omeni cari se bucură de intréga și deplina încredere a șefului Statului: acești bărbați, rarii negreșitu prin inteligința, capacitatea și devotamentulü lerii către Tronu și constituțiune, merită acestă încredere, au isbutita a face uă majoritate recrutată în senulu pârlitului loru, și acesta majoritatu, chiaru de m arü voi seusese la rindul il iei în facia Domnilord Miniștrii decătfi numai de una din acele trei calități menționate mai susu, adecă de una perfectă devotamenții pentru a urma pe calea ce li se va aréta de cătră călăușii națiunei, totuși nu vedemu de nicăirea nici unu orstaclu pentru ia trebui se mergu bine, și se vedemü in sine și noi întroducendu-se acea stabilitate și acea aplicare a unui ordinii de idei pre care în guvernu, de care amu foștii pînă acuma arătu de însetați „Din nenorocire acea-a cu am vedutu pînă acuma nu e tocmai de bunü augurü pentru acea-a ce ne este Încă reservabil a vedé, și faptele îndeplinite pînă astăzi nu au corespunsu la prevederile nóstre. Partidulu care este acuma la putere și care se numesce roșiu, avea o minunată ocasiune pentru a se afirma, a arăta că este una partidă cu elemente de vitalitate, capabila de a se susținea; ne temema mulții se nu culege din acésta încercare drepții fructii a osteneliloru sale decatű unü certificații de impotență din partea națiunei. Unü partidü politicü care este, ca sténga nóstra, de natura sea esclusivista in celu mai înaltü gradü, care a fostu pînă acuma totu d’auna în minoritate și a facutu totu d’auna oposițiune la toți și la tote, cândü ajunge de nădată la puterea la care a ajunsu partidulu roșm astă-de nu pote eși victorioșii din uă asemenea încercare, decătd facându mai bine decatu toți predecesorii sei, decatu toți omenii și de catu tote partidele cari au guvernatu pină nenma túra acesta.“ După politicii anonimi de la Presa, de cândü „țara are unü regime constituționale ea avu multe și indelungate lupte parlamentarie, și frământări de totu felulu.“ In totu acestü timpu de lupte și frământări de totu felulu, guvernulu n’a fostu in măna partitei roșie, daru mai totu deuna în acea a a celoru de la Presa séu a amicilori iei politici. Pentru ce dara mai îndreptată acesti rea ? Se fiă óre causa că țara nu ’este aptă de regimele constituționale ? Nu credem că cei de la Presa cugetă astafelu despre țara lorii.. Pentru ce dara, încă vădată, n’au îndreptată reală ? Și dacă nu vați putum îndrepta în atâția ani pentru ce acasă arătă de amară guvernulu actuale că aii făcută în 10 luni cea a ce dumnelorü mail putută face în mai mulți ani ? Dacă declară că éra „a fostu plina cuma arătă de însetată de stabilitate și d’unu ordinu de ideie pre care nu guvernu,“ pentru ce acasă cu arăta înverșiunare guvernulu actuale că n’a isbutita a face elü in fiece luni cea-a ce dumneloru toți nau facutu in cursă de ani Întregi? Și pentru ce numai partita ce este are putere avu minunata ocasiune d’a s’afirma, s. c. 1. și partita celora de la Presa n’a avutu nici vădată asemene ocasiune ? Pentru ce numai acesta partită se culeg d ună certificații de impotență, pentru că „în dece luni n’a vindecată, și încă pe deplina, tóte relele ce ani îndelungi au bântuita țera, și cei de la Presa se fiă aclamați de națiune ca potenți, pentru c’au guvernată țara mai multu timpu fara curma reala ? Și pentru ce numai partita roșie se fiă datare. — și V**ö