Romanulu, martie 1868 (Anul 12)

1868-03-28

276 ROMANULU 28 MARTID 1868 vă discuțiune în acésta cestiune, căcî lucrulu era pre naturală, dară am auijitat i căuduse pe urmă — și acesta dintruă gură oficială— că acela voiu alu Adunăreî nu póte avea efecte, căcî nu avemu legî întru acesta, și că, ce legî se se aplice ? D. O. Vernescu. Oficială? D. I Codrescu. Mi-a crisă și onorabilulă d. Vernescu, acesta, însă ținerea domnieiséle ca de la unu simplu deputată, nu amă luat’o de cătă ca o apreciațiune a d-sele; și se înțelege că nu ași fi făcută ună proiect de lege numai pentru acésta; dară acele vorbe se amă aurită, cumă triseiü, de la o persóna oficială și atunci mi-amă cjisti. Ei bine vrea se cjică o seremănemă perpetuu în acésta stare de periciune! căcî mi se dice astă dî, că nu suntă legî, cu tóte că țera întréga scie că legî suntă, că suntă disposițiunî îndestule în acésta cestiune ! Atunci am vedută că lucrulă devine gravă și că este neapărată, și trebue, se atrăgemă atențiunea și a națiune! și a guvernului asupra acestui lucru ! Dacă nu suntă lege, după cumă ni s’aă disă, trebue apoi ore se perimă? Ei diforă, dară căndă se constată în țeră, căndă se vede de toți, că există mă rep atătă de mare, credă că cea antetă datorie a representațiunei naționale, este se vă se propună uă remediă őre care, și am crezută că îndeplinimă uă datorie, luândă indrăsniala de a chiama atențiunea d-stră asupra acestui punctă. Dară d-loră de la ună aseminea faptă pînă la dilema care ne a pus-o înainte onor. d. ministru din întru, că credă că este departe. Uă cestiune, cumă este la noi acesta a evreiloră, nu e uă cestiune de acele care se transmijă imediată; recunoscă acesta cu deplinătete; și trebue se convenimă cu toți că acesta este uă cestiune care are nevoie de multă studiu, de multă cugetare și de multe combinațiuni. Eî bine! ne împotrivimă noi la tote acestea ? Nu suntemă noi gata a îmbrăcișa tote mijlocele spre a ve înlesni ori cătă veți voi studiarea mijloceloră de vindecarea acestui rel ? Nu d-loră, noi, dacă amă venită înaintea d-vostră cu o propunere, este numai pentru că nu putemă se facemă altă felă de cumă este obicinuită a se face în orice Adunare, pentru a exercita una dreptă de inițiativă. Așa se face pretutindinea. Vedemă de exemplu, că acesta se face chiară acumă în Camera Angliei, în cestiunea Irlandesă. Acolo d oră, există in adeveră uă cestiune religiosa, nu ca la noi unde nu este de cătă uă cestiune cu totulă economică, și cu tote aceste nu se pare nici de cumă ună ce monstruosă că în Camera Angliei se se facă propuneri în acesta cestiune! și acolo, unii propună uă deslegare imediată a cestiunea, alții însă credă că cestiunea mai are nevoie de a fi studiată. S’aă făcută vorbă a se numi anchetă. Eî bine! D-loră, luați d-vostră tolă timpulă de care credeți că aveți nevoie; studiați lucrură cătă voiți, ceea ce dorimă noi este numai se ve ocupați și de acésta cestiune căcî în adevĕru ea este fórte seriósa și merită tótu atențiunea d-vóstrá. Erá domniloru de ce credă că posițiunea nu este nici de cătă așia ca d. ministru se ne pună numai de cătu în o dilemă. D-lară ceră scuse și indulgență d-vóstrá. dacă amă luată uă parte din timpul ă d-vóstru vorbindu-ve în acésta cestiune; că nu ași fi atins’o întru nimica, dacă onor. ministru nu ară fi găsită cu cale se o rădice asta cî. Credă d-leră că ori ce discuțiune trebue se flă reservată atunci căndă proiectulu de lege va veni la ordinea cjiler, căndă speră că veți permite propultoriloră lui de a ve areta tóte argumentele, tóte motivele ce iaă împinsă ală face. Ceea ce ve rogă astă-d. d-loră este numai ca se bine-voiți a considera lucrul ca o cestiune demnă de tată studiul ă dv. și care merită tota atențiunea representațiunii naționale. D. ministru de interne. D-loră onor. d. Codrescu a începută sedică că sc ia ca prin Înfățișarea proiectului d-luî, așa cum a fost Închipuită, cu tóte acele mesuri are se-și atragă tóte calomniile, că o se revolte lumea contra d-luî, în adevĕrü e forte eroică cănd cineva își ia curagiulă se facă ceva, avendu convingerea că o se atragă asupră’șî blestemele lumii întregi, dară nu e eroică, nu e curagiă, căndă face ună lucru, în urma căruia scie că va atrage acele blesteme asupra națiunei sale,aplause). Așă fi înțelesă eroismulă dumnelor, dac’aru fi făcută astăfelă în cătă acea’ revoltă se nu fie de cătă contra d-loră, d’ară fi scrisă prin jurnale, prin foroșiurî, și ori cumă altă felă, eră nu prin ună* proiectă de lege, unde se fia supscrisă și președintele Camerei facêndu astăfelă solidariă Camera și chiaru națiunea (aplause) Amă primită epistole, d-loră, nu de la adversarii ci de la amicii noștri, de la acei străini, care au luptată pentru causa Română și cu mai multă desinteresare, chiară de cătă mulți Romăni. aceia ne scriă în tóte filele că disposițiunile acestea, suntă în contra intereselor nóstre naționale, că aceste mesaje nu se potă justifica suptă nici ună punctă de vedere. D. Codescu ne a făcută descripțiunea unoră populațiunî, care corupte de israeliți a ajunsă întru o stare vrednică de planșă. D. Codrescu nuarea nevoiă se ne aducă mărturisirea, care negreșită e d>uă mare autoritate, a onor. d. Cogălnicianu, fiindcă și că amă căsătorită și amă strebătutu România, ș’amă vedută tóte acele rele, ș’am vată mesurî, înainte de a vedea ună singură protestă din partea d-lui Codrescu sed a altora. Căndă amă începută că a lua măsuri, pucinî din acei eroi de azjî se interesaseră măcară de a cunosce acele nevoi, pucinî simțiseră, pucinî se făcuseră martirii aceloră nevoi și mulți póteră splentată cestiunea dară pucinî aă făcută sacrificii (aplause) pentru acele nevoi. Bă, anulă trecut în facia protestărilor! contra celoră ce ană amă făcută .... O voce din dreptă. Nimică! D. ministru de interne. N’amă făcută nimică, fiindă c’ațî luată acea nevoie, și v’ațî servită cu dânsa ca două armă politică; mați fostă împinși de sentimentulă acela de a tămădui măreă, ci de alte cugetări. D. Codrescu v’a spusă că cestiunea acesta nu este din acelea cari se potă tămădui întruă singură dl. In adeveră că rană care o suferă că națiune de secii nu se pote vindeca întruă dl D. Codrescu a dish pe urmă că, trebue se cugetămă multă. Eî bine, de ce are d-lui și amicii d-sale, carii dă vedută că trebue multă gândire, a venită se surprindă Camera ca acelă proiectă și nu ne achirmată și pe noi se ne consultămă cu toții, se ne gindimă împreună. D-loră m’aă acusatu pe mine căndă am cerută discuțiunea unui proiectă de urgință, că voiescă se surprindă Camera și cu tóte acestea că nici uă dată mamă adusă să cestiune in Cameră, fără a pune mai nainte pe toți deputații în posițiune de a o avea în mână și a o studia. De ce, d-loru, d-vóstru cari strigați astăzi cu atîta focă, mați venită căndă ați vedută că eă ca ministru am dată doue trei circulare contra vagabondiloră și circulare basate pe legile țerii nóstre, și ale tutoră țețesoră, și căndă ați audită protestările făcute în streinătate în contra acelei mesurî, de ce dică, nu ați venită se rădicați glasulă și se susțineți guvernulă? Eî bine, tocmai pentru că scrți că cestiunea este așta de delicată, trebuia s’aveți recursă la luminile tuturoră ori nu se veniți cu idei exagerate, și se dicețî încă c’ațî voită se isbițî, s’alingețî simțimintele amorțite ale națiunii ș’ale guvernului? De ce se nu credeți că și națiunea, și guvernulă simte acele nevoi ca și d-vóstra? Ore numai d-vostră sciți că, dacă ne am lăsa năpădiți de vagabond, am suferi, am fi rcă? D. Georgiu. Platonică suferiți. D. ministru de interne. D-loră, mi se pare că tocmai onor. d. Codrescu care a vorbită pentru prima ora astăzî în cestiunea evreilor, a fostă platonică atinsă până acumă. Eă însă sciți că chiară din causa cestiunei evreilor, am fostă silită să me retragă de la guvernă. Dacă propultorii erau mai moderați și nu se lăsa târî de tinereția d-lorü, dac’ară fi fostă mai puțină pasionați, eramü póte se fim în parte vindecați pâmacumă de aceste plage. Dară In locă de a se modera, d-loră îndată ce am isbutită de a mai linișci acelă viteză din streinătate, vină astă-dî și rădică Europa la nouî protestațiuni și facă ca națiunea șî perda timpulă. Cătu pentru cele ce dice d-nu Codrescu că am începută se flă cetățenii amenințați în districtul Iașii, amenințați cetățenii români de către israelițî, acesta este oăexagerațiune, din cele mai triste. Cine póte crede că națiunea română, va fi smerită de căți va streini ce se află în țera iei? (scomotii) ați disă că saă insultată mă cetâțiană la Iași și că de ce procurorul ă ma venită seTșî facă datoria sa? Ce ar fi disă însă d-nu Gheorghiu, cu toți amicii d-lui, dacă procurorulă ar fi venită se facă procese, cândă vede în tote di iele că se insultă și deputații și corpurile legiuitóre și puterea esecutivă, cândă vede că unele jurnale mergă chiară pe d’asupra nostră tuturoră fără ca se flăcătă de putină mărginite? N’ațî ridicată contra acestei licințe nici uă dată glasulă, din potrivă, și guvernulă a tăcută și densulă căci amă voită mai înainte de tóte se obicîn urmă națiunea— chiară sacrificăndă amorulu nostru propriă—cu libertatea presei; de aceia guvernulă n’a voită se facă nici chiaru ună procesă de presă, ș’acumă veniți se dired că, fiindăcă unii ovrei ă aă disu ună cuventa necuviinciosă unui romănă, de ce procurorulă n’aă venită se facă procesă? Dară de s’ară fi făcută ună așia actă absurdă, d-v., singuri o credă pentru onorea d-v., ați fi protestată. S-a mai disă că o presiune din afară asupra ministeriului, presiune așa de mare, încâtă pe mine mai cu deosebire una pusă în trista necesitate se vă se facă nu numai mă pasă înapoi, dară se facă și uă lașitate, fiindă că ar fi uă lașitate din parte’mî a ataca uă lucrare pe care- n'așă crede-o în adeveră vătămătore Statului Romănă. Dară onor. d-nu Codrescu, care era credută capabilă d’a face uă lașitate, trebuia se aibă părură albă ca mine, trebuia se fi suferită ani întregi în pușcăriele Europei, și pe urmă se vină se dică că sufită capabilă de mă aseminea actă.. (aplause). Nu, d-loră, una fostă infamiă, n’a fostă lașitate. N’amă venită suptă presiunea cu tăria saă cu tăria puteri se refacă acésta rugăciune. Astă-d' nu se mai spândură nimine, astă-dî nu maî e curagiă a resiste puterei streine. Am făcutu-o cumă vamă spusă, pentru că suntă îngrijată de viitorul tîneruluî nostru Stată, pentru că astă-dî chiaru Statele cele mai mari, cele mai puterice, suntă legate cu societățile globului umană, fă uă solidaritate între dînsele și nu pote uă națiune se trăiască, fiindă reprobată de totá lumea, puindu-se afară din societatea umană. Că națiune nu se ucide numai prin tună și baionetă, dară și prin reprobațiunea generale, și că se declară, că nu voiă avea nici uă dată curagială se expună națiunea mea la reprobațiunea neamului omenescă întregă, (aplause). Eă mamă protestată, dară am rugată pe onor, d-nî propuitorî se’șî retragă proiectul. N’amă disă nimică altă, domnuță Codrescu e destulă de inteliginte ca se gasesc argumente spre a me combate, fără se aibă trebuință d’a pune în gura mea cuvinte pe cari nu le am disă. Bă amă disa că dacă acele mesurî exagerate voră fi esecutate, chiară sentimentele d-soră romănescî se voră revolta. Cumă dară aă putută d-nu Codrescu se’mî Intorca cuvintele se dică ceia ce că mamă disă v D luî scie că nici uă dată n’amă avută convicțiunea că sentimentele d-sale nu sunt românești. — Am rugată, repetă pe onor, domni se’șî retragă propunerea d-loră, și se nă încredințați că, națiunea romănă nu e mórta, e mai vine de cătă totă d’auna, că simte nevoile sale și că e gata a lua disposițiuni energice pentru a le vindeca; dară națiunea mare trebuință de coups de canon. (Aplause). Căudă cu altă asasiune aă venită uă petițiune, și fără se se discute prin uă surprindere, ați făcută ca se se invite guvernulă se aplice legea, amă protestată atunci căcî m am putută se vorbescă. Eva se ve spună că prin asemeni procederi ine puneți în posițiune d’a nu mai putea lua nici uă măsură contra vagabonziloră; suntă uă mulțime de regulamente cari au forța de lege în disposițiunile loră și cari nu potă fi suspendate de cătă prin uă voiu ală Camerei, și fiindă că cu puteamă se le aplică numai în parte, ați credută că aveți dreptă a ve plănge, și de aci ați tras conclusiunea că vamă pusă în posițiune ori se veniți ca uă bombă, sau națiunea are se cadă suptă acesta plagă a vagabondilor, eă nu admită acesta dilemă. Uă națiune de 5 milione nu pate peri ucisă de căteva mii de omeni. Ea are negreșită dreptulö se stavilesc, orîce reă, dară prin mesuje înțelepte și umane. "De aceea amă disă că trebuia se veniți c’uă lege bine cugetată, de veniți c’uă lege potrivită, contra căria cei mai amici ai rabinilor ă se nu mai putu deschide gura. D’acea am cerută ca se ne punemă în acea condițiune, care se nu aibă altă caracteră de cătă acela ală unei mestiri economice ș’atuncî căndă streinii voră mai dice ceva, atunci vomă dice și noi ca Irlanda, vomă dice ceva mai multă vomă dice ce adică Polonia? Rogă dar înc’uă dată pe onorabilii domni se nu puc cestiunea astfelă căci atunci va fi considerată acelă proiectă de lege ca uă armă politică, era nu ca pornită dintrună simțimentă națională! D. Al. Gheorghiu. Amu cerută cuvântulă ca se respundă nu la căle adisă onor. d. Ministru în privința jidaniloru și in privința proiectului de lege presintată de cei 31 de deputați. Ci se respundă la cele ce d-sea adusă a propusito de interpelațiunea mea. Așă avea căte-va argumente de adusă în contra celorü es prese de d. ministru relative la acelă proiectă de lege, dară credă că e mai prudentă ca se tacă, căci me temă de acelă expedienta sigură și conclusivă în acesta cameră, și anume, acela de a cere închiderea discuțiunei și a face se nu se mai audă nimică din totă ce s’ar obiecta în contra opiniunalorui ministeriului. De aceea, d-loru, me mărginescă a respunde numai la cele dise de d. ministru ca respinsă interpelațiunea ce amă făcută , în ceea ce priveșe o proiectură de lege, dacă d. ministru crede că a făcută bine ceea ce a făcută astăzi; dacă crede că pentru acestă proiectă trebue se se urmeze o procedură cu totulă alta decătă aceea ce se urmeza cu celelalte proiecte de lege, adică de a fi discutate mai nainte de a fi trecută prin secțiuni, acesta îl priveste pe d. ministru. Constată numai arătă, că acestă proiectă de lege muare nici o legătură cu interpelațiunea ce am făcută, și d. ministru e liberă se credă cumă va voi în acesta cestiune e liberă se dică cumă că jidanii aă dreptă se esplóte de România, cumă a esploatatu-o; e liberă se dică că acelă proiectă de lege are disposițiuni barbare, antinaționale și totă ce’î place. opera care ne vede și ascultă și pe d-no miniștri și pe noî va judeca. Venindă dară ca se respundu d-lui ministru la cele ce a disü d-sea relativă la interpelațiunea mea, țină, d-loră, se facă uă declarațiune. D. Ministru a dise cuină că nu dă garda națională la Iași pentru că nu e stăruință din partea cetățenilor Ieșeni, precumă aă avută din partea cetățenilor, în a căroră orașie s’a înființată. Domniloru, căndă imamă suită la acesta tribună, mamă suită ca represintante ală cetățenilor Ieșeni, și declară înaintea d-vestre cumă că cetățenii Ieșeni cu toții dorescă de a avea garda națională. Respingă clară orîce bănuială și orîce presupunere din partea d-lui ministru că eă așă îi venită aci se presintă și se susținu numai opiniunea mea individuală. Asemenea presupuneri își potă avea loculă lară în alte partide, nu însă în partidul din care eă facă parte! Bogă dată pe d. ministru se credă că, atunci căndă vină aci să spună ceva, spună adeverulă; și pentru a-i dovedi că ceea ce spună este asta, îlă asigură că în curăndă va avea aceea ce doresce, uă stăruință oficiale din partea cetățenilor Ieșeni. Declară de asemenea, d-loră, că suntă forte surprinsă de noua procedură introdusă de d. ministru liberale, că, adică, atunci căndă e vorba de a se aplica uă lege deja votată de corpurile legiuitóre și sancționată de Domnitoru, trebue uă stăruință oficiosă din partea cetățenilor, cari voescă a se bucura de disposițiunile ci;re declară că pentru mine e ceva nou, mamă soiulu-o pîna acumă și mulțămescă d-lui ministru că mĕ face s’o cunoscă, și că astă-felă pune și țară in posițiune de a o cunosce. In ceea ce privește instituțiunea casei Sf. Spiridon din Iași, d. ministru ne-a respunsă ânteiü cumă că d-sea mare timpă se se ocupe cu raportul ă comisiunea de anchetă. Eî bine, domniloru, dupe una asemenea respunsă mai am că are nevoe se maî adaog, spre a constata că d. ministru a făcută acea anchetă numai spre a deranja msec omeni; iară nici de cumă în scopul ă de a da satisfacțiune legitimă intereseseră ce S’aă constatată lesate. Domnia sea, spre a confirma aceea ce dică, mai adaoge că ma putută se facă nimică fiindă că conclusiunile acelui raportă nu cuprindă de cătă teorii. Dară care suntă acele teorii? d. ministru se face. Se fiă óre propunerea ce se face că e neapărată a se face comisiuni, unele compuse din dame care se privegheze administrațiunea aceloră institute igienice neapărate? Acestea, d-loră, nu suntă teorii, și dacă d. ministru după încredințarea prea învățatului Doctoră Davila, s’a convinsă că suntă teorii, acesta pate se fiă opiniunea d-niei sale, dară că însă mențină că nu suntă de cătă mesurî necesarii cari aă de scopă se facă din acesta instituțiune nu uă casă de speculă, ci uă instituțiune care se corespundă la destinațiunea sea. Regretă dară, domniloru, că departe de a fi mulțămită cu respunsul d-lui ministru, m’amă convinsă că domnia-sea nu pune nici uă Însemnătate dreptului de anchetă garantat prin Connstituțiunea nóstre. Dară, d-lor, după responsulă domnieî sele dreptul de anchetă este cu totulă desfigurată. Alta este menirea loră în Francia și alta în Anglia. In Francia anchetele se facă numai în spiritulă In care ne-a vorbită d. ministru, de a tulbura totă lumea și de a pune la actă resultatulă loră. In Anglia cu totulă din contra , comisiunile de anchetă sunt menite a face studii seriose asupra cestiunii în care s’a trimis: a descoperi zeala, căușele care l’au provocat, a arăta rémediele, ceia ce a făcută și comisiunea de la Sf. Spiridon. Prin urmare căndă comisiunea a propusă măsurile cu ar trebui se ia spre a face ca aceste instituțiuni se respundă misiunea loră, nu a făcută delocă teorii, dară șî-a îndeplinită datoria sa, și dacă d. ministru vede teorii în măsurile propuse, acesta provine numai din opiniunile particulare ce are d-sea asupra anchetelor și a misiunea loră. Aceste am avută se se observă asupra răspunsului dată de d. ministru. — Mai meinte însă de a termina, dați-mi voc se mai adaogă pucine, fiindă că d-sea respundindű pentru ce nu permite a se înființa garda naționale la Iași, a dis că nu permite acesta și din causă că eă așia fi unul din supscriitorii proiectului de lege. D-loru, se fiă bine încredințată d. ministru că nu m’am condusă de nici ună spirită altulă căndă am supscrisă acelă proiectă de lege, decătă ,de a dauă satisfacțiune reale intereselor n nóstre economice. Cari aă fostă și suntă cu totulă abandonate și despre care bine adisă d. Codrescu că d. ministru nu a avută decătu ună sentimentă platonică.— Acésta cestiune a devenită a soclului și ea s’a agitată și se agită la tóte poporele. >Mî reservă dreptul ă ca cu altă ocasiune se’mî desvoltă mai pe largă considerările ce m’aă îndemnată a subscri acelă proiectă. — Respundă acumă d-lui ministru în ceea ce priveste apelul ă scă de retragere; și dacă toțî cei ce l’au supscris s’ar retrage, că mi-la voiă apropia și să voiă menține în contra tutora acuzăriloră cari S’aă adusă că nu e în interesulu națiuneî nóstre dacă s’ar redica uă cestiune atătă de vitală. Dicect. ministru că este neaperată a se da uă satisfacere intereselor economice, că e convinsă de acesta și că o va face. Dar cari suntă măsurile ce a luată spre a pune în practică dorința mea? Bă, d-lorü, mam vedută cea mai mică măsură din partea administrațiunei prin care se ni se prebe că intradeveră sunteți pătrunși de gravitatea cestiune! și că voiți se faceți ceva. Dacă acestă proiectă este arătă de barbară, de reă, pentru ce guvernulă nu adisă nimică pînă astăzi, și dați-mi voe se mă mită căndă d. ministru vine tocmai acumă se vedá reală acelui proiectă, se fiă acésta, pentru că după cumă scrți, cea mai mare parte din deputați suntă absenți, că noi căndă amă presintată acestă proiectă eramă din majoritate!! Alte voci. Nu. D. Chițu die că nu e adevărată. Eă o mențină. Ma înainte cu două luni de d-le noi eramă din majoritate, dacă susțineți însă cum că în presiute nu suntemă din majoritate, acesta o credă, și suntă cu d-sea. D-lară, credă că nu este prudentă pentru onor. ministeră ca după ce a obținută budgetele, legile acele pentru caridicea că ține forte mulții, și după ce Camera este așa de decompletă, se vă se pue cestiunea in modul în care a pus’o. Nu e nici dreptă, nici în interesul guvernului, și nu este mai cu semn in interesul guvernului pentru considerentulă acela puternică, cum că voes ce se introducă uă procedură cu totulă nouă în privința acestui proiectă de lege. Pentru ce d-loră, admiteți uă procedură escepțională? Suntă dificultăți din afară? D. ministru de că rugă pe acei cari aă subscrisă acelă proiectă de lege se să retragă; eî bine, voiesce prin acesta a ne pune în posițiune a ne declara de lași? căcî mai adineori dicea că respingéndulü sub influența din afară s’ar pune d-luî Întruă asemene posițiune? D-loră, găndescă că anor. d. Codrescu a desvoltată forte bine considerantele cari au motivată acestă proiectă de lege. Constată că d. ministru nu era în dreptă ca respundându la uă interpelare se vă se stigmatiseze mai dinainte că reformă socială din cele mai importante, mai cu semn în nișce momente căndă Camera nu e completă... . Voci. Camera este completă. D. A. I. Gheorghiu. Am voită se didi că nu este completă Intru arătă că uă mulțime din deputați nu sunsă presenți. Prin urmare, d-lorit, facêndu acesta datoria de a da ună asemene consiliu onor, ministeriă de a nu adopta niște proceduri cu totală neusitate în privința acestui proiectă de lege, credă în acelașă timpă cum că proiectul acesta de lege va fi adoptată..... D. A. I. Gheorghiu. Dați-mî voie, d-loră, nu e bună? amendați-lă, însă noî nu’să vomă retrage nici vădată, și dacă d-v. ați atinsă acesta cestiune cu intențiune care să respingeți pentru că aveți majoritate astăzi, ei bine, că protesteză in contra unui asemene faptă și credă că Jéramăne se va constitui In majoritate ca se protesteze în contra d-v. Acumă am se dat uă singură explicare. Onor. d. Cogălnicianu a protestată căndă am disă că prefecții au fost bătuți înaintea forței publice de către evrei. E ună faptă de notorietate publică și credă că anor. d. Cogălnicianu nu va nega. Prefectură de la Fălticeni a fost maltratată și bătută de evrei. D. Jora. Nu e adeverată. Se pune la votă propunerea pentru ordinea dbeî formulată astafelu: „Camera unindu-se cu opiniunile emise de D ministru din întru cu ocasiunea interpelării de faciă, trece la ordinea dilei.“ Se primesce. (Aplause). D. I Codrescu. Am luată cuvîntulu In cestiune personală, pentru că am vedută, cu multă întristare, că onor. d. ministru de interne a interpretată în uă cchipă nefavorabilă nișce cuvinte ale mele dise în privința d-sale. Eu, d-loră, mam avută, și nici voiă avea vinădată, intențiunea de a face cea mai mică desplăcere onor. d. Ion Brătianu, nici am vorbită nimică care se potă dalocă a se presupune acesta. Am disu numai că d-luî, póte a vorbită cu prea multă vivacitate in privința nostră. N’am voită prin acesta se atingă întru nimica nici meritele eminente, nici bunele intențiuni naționale, nici bunăvoință a d-sele. Stimă cu toții că d. Brătianu are multe merite și nu va fi nimeni care sei se conteste Intru nimica. In ceia ce privesee de cerea d-sele că eă pentru ântâia oră ridică glasulă In acesta cestiune; în adeveră d-sora acésta o făcu pentru prima ora ca deputată; însă tóta viața mea, in sfera de acțiune ce am avută, ori cătă de mică a fostă acésta sferă, că mi-am făcută datoria: ca publicistă am scrisă pentru ea, ca cetățiană am vorbită pentru ea, ca o mă am studiat’o necontenită și ca Romănă am gemută întotodeuna asupra acestei cause de peziciune a națiunii mele.