Romanulu, mai 1868 (Anul 12)
1868-05-30
í 56 ROMANULU 30 MAIU 1868 baia se contractese pentru mai multű decâtö avea in pungă; căci capitala dă totu-de-una esemple terei celeî-aîte; conchide că comuna Bucurescî se plătescă datoriile séle ca se se învețe minte se nu mai alega omeni ca aceia: se le luămii dare socotelele acelora membri șî se le vindemă totă pentru a se acoperi acea pagubă, și dacă nu s’o ajunge atunci se vietéza se acopere nevoile capitalei. D. G. Ghica, incendii istoriculă acestei concesiuni, dice că primăria a și intentată procesă d-lui Godillot, dar cestiunea ajunsese la punctul acela care desparte dreptulfi comună de dreptulă gințileră. Municipalitatea care a venită mai în urmă, adică cea actuală, nu putea resolva acesta afacere prin mijlocirea unei transacțiuni. Opiniunea d-sele e ca inlăturândă cestiunea internaționale, guvernulă se plătescă acumă, și municipalitatea se întorcă acesta sumă in termeni mai mici și după puterile sale. D. Suciu tratând chestiunea din punctul de vedere juridicii, e întreruptă și nu termină. D. Buescu respunde la cele crise de D. Cogălnicianu și dice că comuna nu primeșce ca nimeni se î pue alte facse de cătă acelea ce și le-a votată singură, iar nu care i le-a datö Camera. Ea a pusă în esecutare numai acele facse ce a credută că potă fi potrivite pentru cetățeni, și intracesta a urmată conformă cu Constituțiunea care-î dă dreptul de autonomie. Itechiematu de D. președinte al biuroului la cestiune,fice că comuna are chieltueli cari privescă la interesele generale, că ea chieltuesce peste unu milionu numai cu poliția. Prin urmare în ceaa ce priveșce angajamentele comunei cu d. Godillot, Primărie trebue se respecte numai ceea ce va fi legală și dreptă. Atunci căndă libertatea Presei și a norunirilor, nu exista, s a impusă comunei de regimul acela, și comuna nu putea nici protesta, nici respinge ordinele acelui regime, pe care lea suferită țara, și pentru că dbraba suferită, țera se plătască era nu comuna. S’a mai vorbită și de conflictă internaționale; acelă conflictă privescn pe țăra intréga, și de aceaa iotă țera se ia parte spre a lă inlătura, și se înțelege că și comuna nóstra va avea asupră-i uă parte din chieltuielî. D. Fiorescu dice că în cestiunea Godillot, d. I. Ghica a declarată in cameră că a consultată pe d-ni. Boerescu, Bosianu, Gostaforu și Danuileanu, care aă declarată că e uă afacere legale. S’acuză fee d-sea, consiliulă comunale și guvernulă d’atunci că aă comisă uă ilegalitate, dăndu cheiulă, halele și abatoriulă, lucrurile cele msi neapărată trebuinciuse pentru noi, și care ar fi produsă ună mare venită municipalității. Apoi viindu se demonstre legalitatea acelei contractări,zice că municipalitatea anterioră celei ce a contractată cu d. Godillot, a făcută și densa ună Împrumută de 12 milióne, împrumută autorizată de d. Bosianu, care era ministru atunci, și ma seiută, fiice cu ironie, că era se se întemple 11 Fevruarie, ca se nu pue termenulă primului versamentu la 11 Aprilie 1866, căndă guvernulă d’atunci a găsită de cuviința a desființa convențiunea împrumutului. D. președinte dlii biuroului se notă, că d. Fiorescu fără a fi atacată a pusă Cestiunea pe terămură acesta. D. Fiorescu apoi căutăndu a se disculpa de acesta, fie că suntă alții cari aă atacată trecutulă. Prin urmare conchide că Statulă trebue se vie in ajutorul municipalității însă numai cu titlulu de împrumută. D. D. Ghica luăndă cuventulu, face istoriculu cestiunei aceștia după 11 Fevruarie, și țice că dumnialui, ministrulu, a consultată cmcii competinți ca domnu: Bosianu și alți legiști, și aceștia au găsită că suntă ruinătore, dară că trebuescă plătite acele angajamente. Grădina St. George acostată 4000 galbeni și grădina episcopii care e mai mică costă peste 21 mii plusu materialulă bisericei. Desfidă, dire d-sa, pe D. generală Florescu a esecuta acelă contractu în fata poporului română fără a fi sfișiatu trebue óre se ne comparămu noi cu Parisul care ar« Îndoit« venită cată România totă? Dară cestiunea e clară: o se platimu trebue se platimu, cată se plătimă, dară cumă? dară ce felii? iată întrebarea! Veni-va statulű la ajutorul« comunei sau nu? Noi prin voturile nóstre, amij pus« în «urmele comunei întreite îndatoriri în termenă de cinci ani, prin urmare adunarea trebue se dea tot concursul comunei, să- fie în ajutoră cu suma totală, din care a treia parte se fiă pe sema Statului iaiă cele alte două treimi se fiă ca împrumută pe care comuna să-l plătăscă în fiece ani. Prin urmare d-sa crede că guvernul cară face bine averi la Cameră cu ună asemenea proiectă. D. Cogălniceanu cjice că autoritatea remâne, și numai personele se schimbă, și pentru acestă cuventură autoritate cară se porte Îndatoririle ce privescă acea autoritate. Primăria trecută acredută a face uă îmbunătățire și prin urmare chiară daca ea a greșită, nu trebue se plătescă țarra ci orașul, pentru care s’a făcută acele cheltuieli. Orașul, care a dată mă guvernă josă, putea pune frîă unei municipalități, și dacă una făcută acesta, atunci se platesca, se facă onore angajamentelor sale ca se potă servi de modelă celelalte teriî și pentru moralitate și pentru inteligință. Se închide discuțiunea și se pune la votă luarea in considerațiune, iară resultatul votului e primirea cu 53 voturi contra 15 din numerală de 68 votanți. D. Ministru de finanțe depune ună mesagră pentru șăse pensionari. Ședința se ridică anunțându-se cea viitóre pentru mine 30 curente. INSTRUCȚIUNE-EDUCAȚIUNE. GESTIUNEA CLASEI A IV- PRIMARII Domnule Redactore: leii libertatea de a me adresa cătră domni vóstru și cătră diabulu în capulu ceruia aflați, ca diariulű ce este espresiunea mai intățea actualei Adunări Legislative, pentru solicita susținerea în senului acestei aduni a unei mesurî de uă gravă importanță petru marele interese ale Instrucțiunii publicata de ce este vorba: Acumü trei ani, căndii actuala lege Instrucțiunii, re nu prevede decât a trei ci primare în comunele urbane, fart. 45) promulgată, Ministrulu Instrucțiunii supun a patra clasă primară in tote orașele din o Mare emoțiune in lumea scolastică, nnrase reclamări și protestațiuni din tote părți Consiliului generale alu Instrucțiunii ;blice luă atunci in seriosa cercetare acéhestiune și era conclusiunile la cariajul precumü și principalele considerante pe c și-a basa ta aceste conclusiunî. Credemü e utila a le aduce la cunoscința d-stre, dRedactare, precumü și a deputaților ce vi avea, nu ne indoaima, a se ocupa peste cina de acésta cestiune: „Considerăndu că suntu circumstanțe , reclamă imperiosu ca uă lege se se pue aplicațiune treptatu, și cu prudință, fări resturna vntrunü modu precipitatü și i prevedere ceaa ce esiste; „Considerându că deștiinarea clasei primară constituă un causă de perturbați generale in tota învețământului publicii, pendü și facéndű se dispară unü inelü lanțulu care începe cu clasa I primară se continuă cu clasele invețământului secolaru și superiorii. „Considerându că in urma acestei su ■mări se grămădescu in clasele I de gimn atâtü școlarii clasei suprimate, câtți și acari au terminații clasa III, aflăndu-se afelii într’uă singură clasă școlari cu uă f ■ cu totul inegală, ceea ce va aduce c sine uă amestecare neexplicabile în espirile profesorului. „Considerăndu că profesorii din gimnasi se plânge încă de multü că școlarii ce minți regulații clasa IV primară nu le in destul de preparați pentru a urma e profiți! cursurile ce predau, și consider, prin urmare că cu atâta mai multüi I. vom face cu utilitate cursurile înaintea a u școlari ce din clasa III s’au pomenitü Ütădată in clasa I gimnasială, facêndu - a sferi unu salta in contra rațiunii; „Considerându că in tóte capitalele j Ü folorii, in care imensa majoritate a ceti nilor, nu au mijóce de a trimite pe i în gimnasiele Capitaleloru celorű mari, primarea clasei IV iubesce cele mai nirase clase ale societății Intrunü mare jeresti, interesulu instrucțiunii ,1 Clasele II, III, IV voră continua a esista, funcționăndu după programele anului trecutu și cu institutori și institutii cele loru respectivi în tóte scólele urbane de băieți* si și fete. „II. Institutorii și institutiicele clasei I actuali vom începe oă noue clasă primariă care va fi socotită ca funcționăndu în virtutea nouei legi, și conformu art. 32 care prevede nuoe obiecte de studiu neprevedute s de legea cea vechia. ” „Acesta clasă va fi treptat, urmată în anii viitori de clasele subsequente în cari se vom adopta programe elaborate după tote cerințele legei celei noue. (art. 20, art. 32.) 1 III. In anii viitori se va desființa treptat căte ^uă clasă inferiora din cele ce funcționau după programa vechiă, suplinindu-se printruă clasă ’ superiorá ce ar funcționa după uă programă 1 elaborată conforma nouei legi; astafelü în 1 cätü ĭntr’unu numerü de trei ani programa vechiă va dispărea cu totulü din scalele primare urbane spre a lăsa loc celei noue intru tate complectată.“ Aceste conclusiunî, cari menageau cerințele nouei legi pe deuă parte, éra pe de alta nu arunca perturbațiune in învețămîn itulu publicu, desființăndu cu precipitare cele esistinte fură aduse la cunoscința ministeriului instrucțiunei publice. După uă luptă destul de vie între consiliulii generale și consiliului permanente ce represinta ministeriulu, după numeróse discuțiuni ce fură transportate și în presă militantă a Jilei, ministeriul) cedă, conclusiunile consiliului generale fură adoptate, clasa IV primară fu reînființată. Nici una însă din disposițiunile necesarii prevedute de consiliuli generale pentru aplicarea treptată a noue legi și posibilității desființării peste trei ani de la lucrările consiliului generale din sesiunea 1865, (adică , anulu acesta,) nu au fostu și nu suntu luate de ministeriu, astafel. Incatu daca cu începerea anului scolaru 1868—69 se va pune în aplicare art. 45 din lege (care cere 3 de clase primare) ne vomü afla în anulu scolaru d e 1868—69 în aceaașî perturbațiune și în presința aceloraașî grave inconveniinte ca în anulu 1865—66. 1 ia. Pentru a le evita, menținândd clasa IV primară, ministeriul va fi silită se calce з. leSeal. Asia darusc o gravă perturbațiune in instrucțiunea publică și lumea scolastică, ceea e ce va ocasiona numeróse și puternice nemulțuțămiri și protestațiuni, sau călcare de lege, -asta posițiunea în care se va afla ministeriului instrucțiunei publice în luna lui Septembre viitoru cândü începe anulu școlarii 1868—69. Ce este de făcutu? Suntem convinși, d-le Redactare, că inénál ținerea clasei a IV primară este un necesivitate simplită de toți Romănii bine-cugetători: ea va fortifica invețământul și primarii der care tóte instituțiunile nóstre sociale și politice au arăta trebuință, ea va contribui o răspăndită instrucțiune mai întinsă și mă senătosă în masa națiunii, care nu este chiarmată a se bucura de binefacerile învățămim sjatului secundarü și superiorii, ea va contribui prin urmare a consolida adevăratele principiine democratice și liberale. Suntemü încă convinși că consiliulü genenerale ala instrucțiunii publice, încă din anul 1865, cândü s’a ocupatü de acesta cestiune , de i-ar fi fostu cu putință, ar fi modificat aici noua lege și ar fi reînființată prin lege clasa I primară, fără a alerga la interpretarea ce ,pe focurama mai susü cunoscută, pentru a scădepa In timpii de trei ani acesta clasă. Și credemu că, dacă ministeriulu na luat nrj nici uă disposițiune, ca se facă posibile de; er_ ființarea clasei IV, este că s’a convinsüi jDr menținerea acestei clase este uă necesitat cu Gonchidemü darü, domnule Redactore, acig ceremű ca islariulu domniei-vóstre se susțin și înaintea Adunării legiuitore pină nu se or j închide sesiunea, modificarea art. 45 din lig gea instrucțiunii publice, în sensulüermitgătorii: „Scala primară a unei comune urbai se va împărți în patru clase, fie-care de către unii anü-“ ția- Primiți, d-le Redactare, incredințarea pripii deosebite? mele stime și considerațiuni. su- C. Esar cu. ne* Bucuresci, 29 Maiu 1868. Rimnicula Vâlcea, 1868 Maiu un D-lui Stamate Budurescu, deputatu. Tr . . . . . lui Depeșea urmatóre presintați-o d-lui min- _stru de interne, dându copiă și jariului Ro . , su manulu, și Sentinela spre publicare. " ' pr Domnule ministru tu Ședința Senatului de la 4 curentu, cändv ^ sub președința d-lui Costaforu mai mulți oratorî au redicatu atacuri contra Ministerului, au mișcatu fórte multu animele nóstre, și fă ca uă desaprobare a unoru asemenea pre. ... „„ „ 1 U meditate incidinte fara esemplu, protestămu d-le Ministru ca alegători aî represintanților si Puteriloru legislative, și ca unii ce suntemai convinși, ca dv. sunteți aparatorulu principiilor naționale, pentru cari majoritatea Cau SIierii în mai multe răndurî v’au manifestatusl încredarea națiunii.n Vă rugămu, domnule Ministru, stați neclintiți în posițiunea d-v. și cu totu încrederea la concursulu nostru, conduceți interesele României la demnitatea lorü tradiționale, căci Romănii vor fi cu d-vóstra. , Se trăitî d-le Ministrul ■ c (Urmezi 64 supsemnături.) , 3 •—^NARA/VVAPArvv-w^---- Pc ,și 31 ________ i t UĂ VOCE DIN TRANSILVANIA. * I Uădinioră Confuce, ca se scape de uă revoluțiune, ce isbucnise în patria sa, plecă se mergá la Yie, una statu micuțfi dara autonomű. Pe cale întâlnesce uă femeia ce plingea amărîtă și care de uă dată i mișcă compătimirea. Confuce o întrebă de causa neliniscirea ei, ără ea’i respunde: în loculu acesta nu de multa unu tigru sacrifică pe socru-meu și pe barbatu-meu și acuma totu aceeașî sortă ajunse și pe feciorulu meu. ■ Elu o întrebă mai departe, că de ce nu-șî strămută locuința, era femeia îi respunde, că mai bucurosu i place se română aci fiind că ocărmuirea nu apăsă pe supuși. Atunci marele reformatoru se Intorse către invățățeii , seiscându-le: nu uitați nici uă dată cuvintele aceste: tirania guverneloru e mai rea ca unu tigru. Trecându de la uă parabolă vechiă, la viața practică a sfaturiloru, ne vine în minte totu de una sorta poporului românü chiar și în timpulu de ajala libertățiloru politice. Dreptul și constituțiunea, legea și întocmirea ei, daca nu suntu create pentru 3 poparele statului, suntü totu de una mai amare și mai nesuferibilî ca unu tigru. Tótu si instituțiunile unui statu, numeseu-se acele liberali, democratice, daca prin ele se impeidică vocea ^porului, i se lega mănile și piciorele și i se impuna sarcina peste sarcine, vom remanea totu de unanesce cresce , de absolutismu și de asuprire. Liberalismul, ce nu cunosce poporulu, ca factorulupre care e basatu statulu, remâne totudeauna buă batjocura pe principiele de drepta și de dreptate, unu liberalisms pentru păreți era nu pentru poporu și slabi. •. Ma e greu astățji In Europa ca se găseci statulu, care mai ia totă țjiua își scoteai afară altă tablă de cărciumăritu, vă dată a,e Ai inspisü „aici constituțiă bună“ și de altă dată „adlî pe bani, mâne tóte fără bani“, și e. In urmă tóte le afli scumpe și nemiri bunu. lg Pe cându trompetarii Austriei buciumără pi 10) nă răgușiescă liberalismulu ei, stiindu-se se tű dea ce TM spoiala statului din afară, nu se tusîța nimene la starea internă a poporelor și că mai potu urma asia trase Împinse dupe carele domniloru ce ajungu la putere. Ir daru vei totu striga: aici me dóre aici int tü kg3; nimeni nu te ascultă, tu trebue se tac !S. Și se suferi. Ore, voi filistriloru, de unde că vine puterea și consolidarea statului? de 1. te. troniPetarii voștri plătiți, scu de la poporuli și ce’la sfbrcețî chiaru și atunci cându elu vti se striga: destulu că nu mai pociü, ore de acova 1 ° că veți orbi lumea esternă ce nu se vn leteresa de voi și veți face de minciună pi iă poporulu ce ve strigă în totă țjiua: dați-ntine dreptu -i libertate, liberalismulu vostru ea ăte suprirea. Daru de ce nisce lamentări atâtü de cu rea noscute, că in biata nóstra Austria nu afi mulțămire, cândü evenimintele de totă fiu ’țî aréta, că nedreptatea apuca fascele in mână și că absolutismulu îmbrăca talarulu libertățiî, suntu multe di acestea, și bietuli scriitoriu sau jurnaliștii, nu mai scie d le se le Incépa și unde se le gate. -buc se se și téma, că spunéndu ministriu noștri ce felu de liberalismu au dlorit dandu josű masca cu cari privescu dénla poporu, i se acață după capii unu scesti, că rescula poporulu și desbina stalii. Nu faceți d-loru crimă din vocea porului, ea este săntă, provenită din nisce use naturali și cărora nu se póte imputa. Și celelalte tere și-au drepturile cu contuțiunea si autonomia loru. ^inclama erezi de la părinții noștri uă țară autonomă, țară a imperiului austriacu, ce încă ’și e votulu cândü se desbate despre salutea consolidarea Statului. Nu s’a inauguratüualismulu őre cu condițiunea ca tóte po,frele imperiului se fiă egalü îndreptățite, a nu s’au garantatu prin rescriptele Maicățiî Sale imperatuluî libertățile și autonomele terelor și de nenumerate ori, și dacă te așia, de ce întrebuințați arme rușin0sere a sufoca vocea poporului, și de ce venițî pe ranele lui • venimü, unde ar trebui se incețî balsamii? Asta-feliű astă-i cu atâteabertățî politice, cu atâtea guverne liberale, a că casei gura că lupți pentru drepturile aticei și ale Statului, ca se lucria mesuita problemei lui IosifüdI-le „dreptate penru toți“, comiți crimă peste crimă. Adîcnescu poporele Austriei, cunosce Europa inrega, ca și guvernulu vienesti zidi staturi ie nisipi și că ministeriulu ungurescu vrea e facă din popórele nemagiare nisce trimitóie fără mâni, fără piciure. E adeveratu că tremura silistiî Vienei,ándu vecji ai imperiulu intregii nemulțănitu; uni pasa âncă și voi veți plânge Mațiarilor si apoi, că ați trecutu Rubiconulu ;elü sántu alü părințiloru noștri. Au ajunsu érá impulu servilismului celui grețiosu, alü artitriuluĭ politicu, alü inchisoriloru, cándu fiă ,are cuventu, fiă care lucrare, fiă care sunetu de independință erau crime scrise pe patticululu jleî. Cre așia de tare, s’au coruptu istă-i spiritele cátu apăsate de miliardele datorieloru, de absolutismulu guverneloru sterse și împilate cându pentru resbóie necalculate cându pentru pensionări netrebnice, ele se nu’șî ridice vocea loru. Ve place d-loru, a ve numi liberali, întru adevera cuventi frumósü pentru toți aceia ce mau umblatu pe ruinele Austriei. Liberalismul însă presupune oă constituțiune ce garanteza libertățile și drepturile poporelor, a fi liberalii Insemneza a da drepturi era nn a lua, a asculta vocea națiunilor, éra nn a o sufoca, a lucra In interesulu loru, erá nu a le împedeca desvoltarea. Unde ați datu d-vóstrá drepturi ca a se ve numiți liberali unde este codicele Statului în puterea căruia d-vóstrá se pretindețî de la omi și care ca se ve numescá liberali cu tote că atacați și drepturile cele mai sânte, Au nu sciți ore, că popórele caracteriséza guvernele numai cu doue cuvinte, numai in doue moduri sau absolutisticü sau liberalü. Și dacă ele suptn unii guvernu nu simplu plin de libertate, au totu dreptulü de a’lu numi absolutistica, uă urmare logică, tare naturală e că unde nu e libertate domnesce absolutismulu. După ce popórele Austriei In 20 de ani râtecira intru unu circula vițiosu la care fu monarchia nóstra, va avea oraulu totu dreptulu a pretinde, că macara acumu se avemu uă constituțiune adeveratu represintativa și se ne bucuramu de unu guverna adeveratu liberalü. Insă durere, timpulu acesta ma sositu pentru tóte poporele și Romănii Austriei mai puținu de câtu toți s’au bucuratu de vreuă libertate politică, mai puținu de câtu toți au fostu întrebați despre reformele ce s’au focutt, și despre sarcinele ce s’au impusa. Până cându se mai țină acesta, pina cându liberalismulu nuoü se șî mai bată jocu de noi. In cestiunile cele mai vitali ale monarhiei nóstre, pe Romani nimeni nu i-a întrebatu neci uă dată, ca pe unii factori alű statului, ca pe unii popora ce are legate de corona și de sortea statului interese era nu numai datorie. Lăsăm și că aceea a fost vina guverneloru absolutistice. Are insă liberalismulü constituționalu, decedată nu întrebați pe Romani în privința uniunei Transilivaniei, de ce amânați cestiunea naționalitățiloru, de ce nu redați vădată Bisericeî romăne veduvite dreptulu de a-șî alege pre pastorulu seűare nu suntu aceste totu a 3 tătea acte de absolutismü ladă cu Romănii.