Romanulu, august 1868 (Anul 12)

1868-08-02

ca albinele cari urmarescu aceiași țintă, adică interesulu comunii. „Se nu uitamu, d-loru, la banchetulü nos­tru a aminti memoria acelora iluștri și sflag­­nanimî bărbați cari au läsate averea loru în folosulö ospiciilorö, care permite astă­zi eforii a face, in raportu cu progresul, tóte îmbunătățite necesarii atății pentru ins­trucțiunea medicale câta și pentru căutarea bolnavilorii.— Memoria lui Mih­ailo Cantacu­­zino trebue se ne fiă scumpă la totî.— Spi­­talul­ Col­ta fondații de elO a devenita astă­­ziî una sanctuară de îndouită bine-facere. Căutarea și ajutorula suferintilor­, pe do­uă parte, și respândirea instrucțiuni medicale, pe de alta, tota atăta de folositóre.— Redica, d-lora, acesta toasta in memoria fondatori­­lor a Spitalului Colta.“ D. Dr. Felix redică una toasta pentru re­­conciliare, urându ca cu inaugurarea con­­cursuriloru­se se termine toto do­uă dată și desbinarea ce a asistata pînă acuma în cor­­pura medicala. Mai multe alte toaste au fost a redicate pe la­inele masei care s’a terminata In cea mai mare veseliă. MULȚUMIRE. Supte-semnatula se simte datorii a espri­­ma mulțumirea sea d-lor. Sevastian Hernia superiorula scólei de băuti din Câmpu-Lungu și Filaret Ionescu, profesorul­ de la acea scóla, pentru instrucțiunea ce au data doroban­­țiloru din escadronulu districtului Muscelă, precum­ și d-sora Ion Petrescu și Simion Negoescu, ce au promisa că voră veni in a­­jutorulu institutorului sculei pentru instruc­țiunea dorobantilora. P. ministru de resbeia, L.-colonelu G. Nițescu. (Monit­or hău) SOCIETATEA ROMĂNĂ DE GIMNASTICA, ARME­N 1 DARE LA SEMNA. DolHIMECA 4 AUGUSTA Concursă și serbare poporană de tra­gere la semnă. 1. Toți domnii negutetorî, meseriași, in­dustriași cari vora voi se ia parte la con­cursă se vor a înscrie pînă Sămbătă, in ori ce sora de la 6—9 ore, la Comitetu, in lo­­calulu Societătei. 2. Totî concuriatiî înscriși se vor a aduna Duminică la orele 9 diminața in f rondulu grădinei Cișmegiului (casele Beizadea Costache) de unde, în procesiune vor­ veni la localulu Societății. 3. In localula tragerea la semna vori fi introduși după răndul ei Înscriere! trăgetoriî căte ș0sc d’uă dată. Cei absintî la apela se chiamă in urma tuturora. 4. Fie­care concurenta va trage gratis 5 focuri, după voiă, la pistciu sea carabină. 5. Concurenții cari voră întruni puncte mai multe voră primi premiu de la Societate. 6. Duminică sóra la 8 ore serată musi­cale și Împărțirea premiiloră la concurențe. In grădină nu intră decătă invitații și pre­mianții, ale căroră nume se voră afișia la intrare. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNALE DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XLV. Vineri 12 si din 1868. Present­: D. Costache Panaiotu, primarul I. — Grig. Serrurie, consilierii-ajutor fi. — G. Petrescu, idem. — Buescu, idem. — N. Manolescu, idem. — V. Hernia, idem. Ant. Stoianovici, consiliară. — I. Martinovici, idem. — N. Pancu, idem. Absenți: D. Cornelia Lapati, consiliarii-ajutoru in concediu­. — Dumitru Culoglu, consiliaru. — Barbu Protopopescu, idem. — Doctoralii Iatropolu, idem dusa afară. — Eugeniă Carada, idem. — Theodora Mehedintenu,’ idem. Ședința se deschide la 2 ore după amârji. Se citesce procesulu verbalu ale ședinței precedinte, și se adoptă. HUMANULU­I AUGUSTU 1868 D. N. Pancu, luândă cuvântulu dice că, luminările de ceră din o­­rașii simtă în genere falsificate, ceva fiindu amestecată cu parafină în­­tr’uă quantitate însemnată, așa în­câtă sunt și forte vătămătore sănătă­ții omenilor, cari asistă la oficiele divine la cari se întrebuințeză ace­ste luminări, și afară de acesta stri­că și picturile de prin biserice prin mustulă lu­mii ce scotă. De aceia propune ca consiliu să se a viseze a­­supra stărpirii acestui zeu. Consiliulu ch­iptuiesce a se face printr’uă comisiune revisiune tutu­­roru fabricelor­ de luminări de ceră și prăvălietoru în cari se vinde a­­semenea luminări, și ori­unde va afla luminări asupra cărora se aibă bănuielă că nu suntă făcute din ceră curată, se le­puiă suplu si­­giliu spre a fi suspendată venerarea loră, se ia probă din trensele și se le analiseze printr’un personă com­­­petiute. După acesta, dacă se va dobândi încredințarea că luminările sunt și în adevéri falsificate, se se dea fabri­cau tufă­torii în judecată spre a i se aplica penalitatea prescrisă de lege. In acestă comisiune, consiliul i numesce pe d. N. Pancu, mem­­brulîi seu, pe d. doctorii Felix, me­dicii sii șefii alți orașului și d. Frank, președintele corporațiunii pharma­­ceutice, cari vor fi fi secundați de câte unii supun­ comisarii polițienescul, după rugăciunea ce se va adresa d-lui prefecții ala poliției spre a da cuvenitele ordine pentru acesta. Spesele de transportă ale d-lorü membri ai comisiunei, dacă trebu­ința va cere, și cele pentru analise, se va plăti de di. Primară din suma alocată în budgetă la paragrafulă respectivă. Se pune în vederea consiliului adresa d-lui ministru al­ lucrărilor­ Publice, cu No. 5865, pe lângă care comunică decisiunea d-soră cti­tori ai bisericei Crețulescu, de a o­­feri Statului loculă virană ală clisei biserice, învecinată cu strada de lângă paiață, pentru facerea unei grădine de agrementă, precum­ și crim­nalul­ onorabilului consiliu de miniștrii, aprobată și de M. Sa în acestă privință, și cere d. ministru a se lua mesuje pentru înființarea grădinei. Se citesce aceste acte. D. Petrescu observă că, însuși după decisiunea consiliului de mi­niștri, facerea grădinei este în sar­cina ministeriului lucrărilor­ Publi­ce; pe Municipalitate privesce nu­mai închiderea stradei de lingă pa­iață și deschiderea alteia nucă pe loculă cedată pentru grădină lîngă hanul­­ bisericei Crețulescu. Pentru acesta, d. Petrescu este de părere a se da încuviințarea consiliului și a se autoriza primăria se procedă la deschiderea unoei strade, și a fa­ce se se parele și se se lumineze, delimităndă în acelu­ași timpă și locul ă pe care se va face grădina. Acestea se se comunice și domnu­lui ministru. Consiliul­ adoptă opiniunea d-lui Petrescu, rugăndă pe d. primară și o pusă în execuțiune. Se pune în vedarea consiliu­lui a­­dresa d-lui ministru de interne cu No. 11,422, pe lăngă care comu­nică înaltulă decretă prin care se sancționez­ă legea relativă la plata lucrărilor­ publice ce suntă a se executa de d. Grodillot. Consiliul­ se actă de acestă co­­municațiune, așteptăndu resultatul, regulării ce comisiunea numită de consiliu va face în privința lucră­rilor, împreună cu d. ministru de interne și cu d. Godillot. Se pune în vederea consiliului: 1-iă, petițiunea d-lui Lazăr Calen­­deroglu de a i se da voia se îm­­prejmuiască m­ă locă ce are în stra­da Plantelor­ din suburbia Măntu­­lesa; 2-a, relațiunea dată asupra a­­cestei petițiuni de d. conductură res­pectivă din serviciul­ teh­nică ală comunei și prin care propune a se numi­tă comisiune spre a constata limitele acestui locă despre strade, cari acumă nu se mai cunoscu; 3 dea procesulă-ver­bală încheiată de d. Anton Stoianovici, consiliariul­ comunei, împreună cu notabilul, suburbii și alți duei cetățeni, prin care arată că nu se pute face ce­ruta constatare, loculă fiindă viran de peste 40 ani. D. Manolescu e de părere a se regula lărgimea stradelor­ ce în­­congiură acestă locă, fixăndu-se la șase stânjini legiuiți, și apoi a se da voie d-lui Calenderoglu se­ șî îm­­prejmmiiasca loculă pe liniele ce i se va însemna după șlrsa regulare. Consiliulu adoptă acestă opiniune. Se supune consiliului protestulă d-nei Efrosina G. Ghermani în con­tra decisiuni de a nu i se permite se repare și tencuiala zidului de îm­prejmuire a curții d-sale. D. Buescu susține cererea peti­ționarei de a i se da voie se ten­­cuiescă din nuoă acelă didă, căci un asemene lucrare nu e de natu­ra aceloră pentru cari legea impu­ne retragere. D. Petrescu nu împărtășeșce o­­piniunea d-lui. Buescu, căci tencui­­rea din nuoă va consolida acelă glidă, după opiniunea arh­itectului orașului, este slabă și supusă la re­tragere. Consiliul­ menține votulă seă de mai inainte în acestă cestiune. Se supune consiliului petițiunea d-lui Pană Buescu de a i se da voiă se deschidă uă ferestră din naoă la casa d-sale despre strada Vladimirescu și se transforme îm­prejmuirea de zidă într’ună grilagiă de seră. (D. Buescu, ca interesată în ces­tiune, se retrage din ședință). Se citesce și relațiunea d-lui con­ductură Pancu, din care se vede că casa d-lui Buescu este solidă, eră zidulă de împrejmuire forte slabă și supusă la retragere. Consiliulă, în lipsă de nă schiță de plană de situațiunea casei d-lui petiționară, neputăndă sei ce deci­­siune se se­ chibzuiesce ca oă co­­misiune compusă de do. Stoianovici, Manolescu și Petrecu, consiliarii, se mergă în fața locului și se do uă relațiune asupra cererii, arătând ă și opiniunea doloră. Se pune în vederea consiliului petițiunea d-nului Leonard Doctor, farmacistă, de a i se da autorisațiune se așeeje uși și ferestre nouă la pră­vălia din colță de pe Calea Moși­­loră și Strada Măntulesa, în loculă celoră în ființă, însă cu uă mică lu­crare de zidărie, căci doresce se mai îngusteite pilonă ferestrele în ființă pentru înfrumusețare. Se vede din relațiunea d-lui con­ductoră de arh­itectură respectivă, că prăvălia este solidă și construită numai de cățî-va ani cu retragere după cumă se arată și ’n schița de plană făcută de c fisulă conductoră, însă acumă este supusă la aliniere și nouă retragere pe Strada lesei, conformă planului aprobată. Consiliul­ în majoritate acordă cererea. DD. Serrarie și Manolescu vo­tezi contra. Se supune consiliului petițiunea d-nei Elisabeta Burki de a se da ordină se nu i se mai ceră taxe pen­tru fermlă ce aduce în oraș să din celă ce recoltezi de pe locul ă d-sele de la bariera Herăstreului, și din celă ce descarcă acolo adusă de aiurea, căci acestă rocă se află în raionul­ orașiului. Se citesce și relațiunea dată de unulă din revisorii servițiului per­ceperii noueloră taxi și de comi­­sarulă municipală respectivă, cari au fostă însărcinați a merge în fațm ia locului, a cerceta și a raporta. Consiliulu, considerăndă că taxa asupra furageloră s’a instituită spre a înlocui taxa asupra cailor­ din comună; că prin urmare ori­cine plătia mai ’nainte taxi pentru caii ce avea, trebuie a plăti acumă taxa pentru fenulă și orzură ce aduce spre a-și nutri caii; că acestă taxă pri­vesce pe toți locuitorii din comună, adică și pe cei ce suntă domiciliați afară din bariere în raza orașiului, care ține pînă acolo de unde începe altă comună, precum­ prim­a și taxa cailoră, consiliul­ respinge cererea. D. Buescu arată că, după pre­țurile cu cari s’a adjudicată con­struirea de pavage și de șosele pe cele trece strade­otărîte a se îmbu­nătăți, costulă acestoră lucrări se urcă la lei nouî 306,940 bani 44. Ele însă nu se vor­ pute esecuta tote estimpă, ci uă parte va remănea pentru anul­ viitorii. Așa dară, pen­tru lucrările din acestă ană va tre­bui a se plăti lei 230,778 bani 31. Dară acești bani nu se potă lua din suma alocată în budgetul­ anului curentă pentru facerea din nuoă și întreținerea pasagelară, căci suma de lei 393,172 bani 89 ce aă re­­masă din in­sulă paragrafă, se va da în alte asemene lucrări și în cele de canalisare deja puse în esecu­­țiune. De acea­a d. Buescu propune a se autoriza primăria se plătescă suma de lei 230,778 bani 31 din economiele ce a lăsată budgetură anului încetată 1867. Consiliul­ adoptă propunerea cu reserva încuviințării și a ministe­riului. Se supune consiliului raportulă a doua din d-loră curatori bisericei Sf. George-Vechiă, însoțită de uă pro­punere făcută și subscrisă de mai mulți enoriași ai glisei biserice, de a se reda preotului Grigorie duhov­­niculă spre locuință casele ce au avută mai ’nainte în curtea bisericei. D. primară arată că casele de cari e vorba, sunt­ închiriate de pri­­măriă pe termină de trei ani de la 26 Octobre anulă trecută 1867 cu lei 960 pe ană, prin urmare ele nu se potă da preotului după cumă se propune; de cătă consiliulă pate se decidă a i se da ună ajutoră în bani, pentru chiria de casă, din fondurile bisericei. D. Serrurie in considerațiune că preotul­ este și duhovnică și tre­bue a locui pe lîngă biserică; că în acestă parte a orașiului casele sunt­ scumpe, propune a i se fixa ca a­­jutoră anuală suma de lei 460 ce biserica ia acumă pentru acele case mai multă decătă lua mai ’nainte de la însuși acestă preotă, dănduise acestă ajutoră cu începută de la 26 Octobre viitoră 1868. Consiliu să încuviințezi propunerea cu condițiunea ca­­ preotulă se lo­cuiască totă-da­una în apropiere de biserica s­a. Ședința se ridică la 38/4 ore. amedí, spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea dupe regulă. p. Primară. G. Petrescu. No. 7074, iun­ă 30, 1868. La clina ficsată prin înșciințarea No. 6328, pentru închirierea a trei ecarete ale bisericei Schitu-Măgu­­reni, nepresintându-se nici ună do­­ritoră; sub­semnatură am amânată glisa licitațiă pentru c­iua de 14 din viitórea lună August. Doritorii cari voră voi a lua cu chiriă­­­lisele ecarete, suntă invitați se vie la primăriă în aretata cii, la 12 ore, spre concurență. p. Primară, G. Petrescu. No. 7078, iul­ă 30, 1868. Y ode udă că mulți dintre proprie­tarii ce facă construcțiunî de case lasă in stradă materialele ce remănă din construcțiuni, în contra dispo­­sițiunea prescrisă prin art. 8 al. III din regulamentulă de poliție co­munale , și avându­ în vedere că cu acesta se dă­ună urîtă aspectă stra­deloră și se aduce împedicare co­­municațiunei publice pe strade. Sub­­semnatură, invită, printracesta, pe toți proprietarii ce facă asemenea construcțiuni ca, îndată, după ter­minarea lucrărei și chiară în cur­sul­­ esecutărei ei se reduce negre­șită materialele ce semănă în stradă, cunoscendă că pentru toți acei ce nu se vor­ conforma acestei dispo­­sițiuni se va încheia procese-verbale, și se va angajia căruțe, cu ori­ce preță se va găsi în comptută d-loră spre a redica acele materiale. p. Primară, G. Petrescu. No. 7021, iul­ă 27, 1868. Fiindă­că astă­ di Luni 29 lul­ă curinte, cândă a fostă decisă clipa de licitațiune pentru darea cu con­tractă a publicărei acteloră Comu­nei, pe termină de ună ană, de la 10 Augustă viitoră 1868 înainte, conformă cu înșciințarea Primăriei No. 6525, nu s’a presintată de câtă ună singură doritoră, și astă-felă nu s’a putută ține nici oă licitațiu­ne. Primăria după ce a consultată și pe consiliulă comunale, a decisă ca, acestă licitațiune se se­amâte pentru cjiua de 8 Augustă viitoră, adică peste d­ece cjile de astă-zii. Luptă­ semnatură dură, conformă acestei decisiuni publicândă despre acesta spre solința tuturoră, invită din nucă și acumă pe d-nii pro­prietari de diurflale din Capitală, cari voră voi a se însărcina cu pu­blicarea cjiseloră acte, se vie la Mu­nicipalitate în diua aretata mai susu de 8 Augustă viitoră, la amia­dă, spre a depune ofertele d-l oră, ca se se facă licitațiune și adjudicațiune după regulă. Condițiunile după care are a se închiria contractul­­, se póte vedea de d-nii doritori în ori­ce di și oră de lucrare, în cancelaria Primăriei secția administrativă. P. Primară G. Petrescu. No. 7050, 1868, iuliă 29. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. De către agenții comunali, rân­duiți la regia nuciloră taxe ale ei, s­a priimită de contra­bandă în mai multe rânduri dă cantitate ca de 175 ocale tutună (indigenă) și ună butoiașă de spirtă ca de vre­mă oca. Aceste articole s’a decisă de pri­mărie a se vinde prin licitațiune o­­rale în ziua de 8 Augustă viitoră, conformă art. 27 din regulamentul­ regiei falseseră venituri. Cine doresce dar, a se cumpera este invitată se vină la municipa­litate în ziua aretata mai susă, la 657 AVIS. Unii tablou frumoșii, represintându mână­­stirea Arcadion din Creta, conțiind­ eroicii luptători ai libertatei și pe egumenulu mâ­­năstireî, în mom­entulü cându­ ține fitilului în­­tinsul spre a da focu prăfărieî, se află în­trunu­ mare numerű de e­semplare la librării. Acestă tablou intitulate, CELU DIN AR­CADIA SANTU AULOCAUSTU LA LIBERTATE, atât­ prin lucrarea artistului, cât­ și prin ideia sublimă ce represintă, trebue a fi ca unu exemplu șmă încuragiare din­aintea ori­cărui bunii cetățenii. SE CERE Să institutrice francese­scă elvețiană. Condițiile sunt­ bune. Dómna ce se va oferi se va adresa la d. Soceck librară. Calea Mogoșoi.

Next