Romanulu, august 1868 (Anul 12)
1868-08-02
ca albinele cari urmarescu aceiași țintă, adică interesulu comunii. „Se nu uitamu, d-loru, la banchetulü nostru a aminti memoria acelora iluștri și sflagnanimî bărbați cari au läsate averea loru în folosulö ospiciilorö, care permite astăzi eforii a face, in raportu cu progresul, tóte îmbunătățite necesarii atății pentru instrucțiunea medicale câta și pentru căutarea bolnavilorii.— Memoria lui Mihailo Cantacuzino trebue se ne fiă scumpă la totî.— Spitalul Colta fondații de elO a devenita astăziî una sanctuară de îndouită bine-facere. Căutarea și ajutorula suferintilor, pe două parte, și respândirea instrucțiuni medicale, pe de alta, tota atăta de folositóre.— Redica, d-lora, acesta toasta in memoria fondatorilor a Spitalului Colta.“ D. Dr. Felix redică una toasta pentru reconciliare, urându ca cu inaugurarea concursuriloruse se termine toto două dată și desbinarea ce a asistata pînă acuma în corpura medicala. Mai multe alte toaste au fost a redicate pe lainele masei care s’a terminata In cea mai mare veseliă. MULȚUMIRE. Supte-semnatula se simte datorii a esprima mulțumirea sea d-lor. Sevastian Hernia superiorula scólei de băuti din Câmpu-Lungu și Filaret Ionescu, profesorul de la acea scóla, pentru instrucțiunea ce au data dorobanțiloru din escadronulu districtului Muscelă, precum și d-sora Ion Petrescu și Simion Negoescu, ce au promisa că voră veni in ajutorulu institutorului sculei pentru instrucțiunea dorobantilora. P. ministru de resbeia, L.-colonelu G. Nițescu. (Monitor hău) SOCIETATEA ROMĂNĂ DE GIMNASTICA, ARMEN 1 DARE LA SEMNA. DolHIMECA 4 AUGUSTA Concursă și serbare poporană de tragere la semnă. 1. Toți domnii negutetorî, meseriași, industriași cari vora voi se ia parte la concursă se vor a înscrie pînă Sămbătă, in ori ce sora de la 6—9 ore, la Comitetu, in localulu Societătei. 2. Totî concuriatiî înscriși se vor a aduna Duminică la orele 9 diminața in f rondulu grădinei Cișmegiului (casele Beizadea Costache) de unde, în procesiune vor veni la localulu Societății. 3. In localula tragerea la semna vori fi introduși după răndul ei Înscriere! trăgetoriî căte ș0sc d’uă dată. Cei absintî la apela se chiamă in urma tuturora. 4. Fiecare concurenta va trage gratis 5 focuri, după voiă, la pistciu sea carabină. 5. Concurenții cari voră întruni puncte mai multe voră primi premiu de la Societate. 6. Duminică sóra la 8 ore serată musicale și Împărțirea premiiloră la concurențe. In grădină nu intră decătă invitații și premianții, ale căroră nume se voră afișia la intrare. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNALE DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XLV. Vineri 12 si din 1868. Present: D. Costache Panaiotu, primarul I. — Grig. Serrurie, consilierii-ajutor fi. — G. Petrescu, idem. — Buescu, idem. — N. Manolescu, idem. — V. Hernia, idem. Ant. Stoianovici, consiliară. — I. Martinovici, idem. — N. Pancu, idem. Absenți: D. Cornelia Lapati, consiliarii-ajutoru in concediu. — Dumitru Culoglu, consiliaru. — Barbu Protopopescu, idem. — Doctoralii Iatropolu, idem dusa afară. — Eugeniă Carada, idem. — Theodora Mehedintenu,’ idem. Ședința se deschide la 2 ore după amârji. Se citesce procesulu verbalu ale ședinței precedinte, și se adoptă. HUMANULUI AUGUSTU 1868 D. N. Pancu, luândă cuvântulu dice că, luminările de ceră din orașii simtă în genere falsificate, ceva fiindu amestecată cu parafină într’uă quantitate însemnată, așa încâtă sunt și forte vătămătore sănătății omenilor, cari asistă la oficiele divine la cari se întrebuințeză aceste luminări, și afară de acesta strică și picturile de prin biserice prin mustulă lumii ce scotă. De aceia propune ca consiliu să se a viseze asupra stărpirii acestui zeu. Consiliulu chiptuiesce a se face printr’uă comisiune revisiune tuturoru fabricelor de luminări de ceră și prăvălietoru în cari se vinde asemenea luminări, și oriunde va afla luminări asupra cărora se aibă bănuielă că nu suntă făcute din ceră curată, se lepuiă suplu sigiliu spre a fi suspendată venerarea loră, se ia probă din trensele și se le analiseze printr’un personă competiute. După acesta, dacă se va dobândi încredințarea că luminările sunt și în adevéri falsificate, se se dea fabricau tufătorii în judecată spre a i se aplica penalitatea prescrisă de lege. In acestă comisiune, consiliul i numesce pe d. N. Pancu, membrulîi seu, pe d. doctorii Felix, medicii sii șefii alți orașului și d. Frank, președintele corporațiunii pharmaceutice, cari vor fi fi secundați de câte unii supun comisarii polițienescul, după rugăciunea ce se va adresa d-lui prefecții ala poliției spre a da cuvenitele ordine pentru acesta. Spesele de transportă ale d-lorü membri ai comisiunei, dacă trebuința va cere, și cele pentru analise, se va plăti de di. Primară din suma alocată în budgetă la paragrafulă respectivă. Se pune în vederea consiliului adresa d-lui ministru al lucrărilor Publice, cu No. 5865, pe lângă care comunică decisiunea d-soră ctitori ai bisericei Crețulescu, de a oferi Statului loculă virană ală clisei biserice, învecinată cu strada de lângă paiață, pentru facerea unei grădine de agrementă, precum și crimnalul onorabilului consiliu de miniștrii, aprobată și de M. Sa în acestă privință, și cere d. ministru a se lua mesuje pentru înființarea grădinei. Se citesce aceste acte. D. Petrescu observă că, însuși după decisiunea consiliului de miniștri, facerea grădinei este în sarcina ministeriului lucrărilor Publice; pe Municipalitate privesce numai închiderea stradei de lingă paiață și deschiderea alteia nucă pe loculă cedată pentru grădină lîngă hanul bisericei Crețulescu. Pentru acesta, d. Petrescu este de părere a se da încuviințarea consiliului și a se autoriza primăria se procedă la deschiderea unoei strade, și a face se se parele și se se lumineze, delimităndă în aceluași timpă și locul ă pe care se va face grădina. Acestea se se comunice și domnului ministru. Consiliul adoptă opiniunea d-lui Petrescu, rugăndă pe d. primară și o pusă în execuțiune. Se pune în vedarea consiliului adresa d-lui ministru de interne cu No. 11,422, pe lăngă care comunică înaltulă decretă prin care se sancționeză legea relativă la plata lucrărilor publice ce suntă a se executa de d. Grodillot. Consiliul se actă de acestă comunicațiune, așteptăndu resultatul, regulării ce comisiunea numită de consiliu va face în privința lucrărilor, împreună cu d. ministru de interne și cu d. Godillot. Se pune în vederea consiliului: 1-iă, petițiunea d-lui Lazăr Calenderoglu de a i se da voia se împrejmuiască mă locă ce are în strada Plantelor din suburbia Măntulesa; 2-a, relațiunea dată asupra acestei petițiuni de d. conductură respectivă din serviciul tehnică ală comunei și prin care propune a se numită comisiune spre a constata limitele acestui locă despre strade, cari acumă nu se mai cunoscu; 3 dea procesulă-verbală încheiată de d. Anton Stoianovici, consiliariul comunei, împreună cu notabilul, suburbii și alți duei cetățeni, prin care arată că nu se pute face ceruta constatare, loculă fiindă viran de peste 40 ani. D. Manolescu e de părere a se regula lărgimea stradelor ce încongiură acestă locă, fixăndu-se la șase stânjini legiuiți, și apoi a se da voie d-lui Calenderoglu se șî împrejmmiiasca loculă pe liniele ce i se va însemna după șlrsa regulare. Consiliulu adoptă acestă opiniune. Se supune consiliului protestulă d-nei Efrosina G. Ghermani în contra decisiuni de a nu i se permite se repare și tencuiala zidului de împrejmuire a curții d-sale. D. Buescu susține cererea petiționarei de a i se da voie se tencuiescă din nuoă acelă didă, căci un asemene lucrare nu e de natura aceloră pentru cari legea impune retragere. D. Petrescu nu împărtășeșce opiniunea d-lui. Buescu, căci tencuirea din nuoă va consolida acelă glidă, după opiniunea arhitectului orașului, este slabă și supusă la retragere. Consiliul menține votulă seă de mai inainte în acestă cestiune. Se supune consiliului petițiunea d-lui Pană Buescu de a i se da voiă se deschidă uă ferestră din naoă la casa d-sale despre strada Vladimirescu și se transforme împrejmuirea de zidă într’ună grilagiă de seră. (D. Buescu, ca interesată în cestiune, se retrage din ședință). Se citesce și relațiunea d-lui conductură Pancu, din care se vede că casa d-lui Buescu este solidă, eră zidulă de împrejmuire forte slabă și supusă la retragere. Consiliulă, în lipsă de nă schiță de plană de situațiunea casei d-lui petiționară, neputăndă sei ce decisiune se se chibzuiesce ca oă comisiune compusă de do. Stoianovici, Manolescu și Petrecu, consiliarii, se mergă în fața locului și se do uă relațiune asupra cererii, arătând ă și opiniunea doloră. Se pune în vederea consiliului petițiunea d-nului Leonard Doctor, farmacistă, de a i se da autorisațiune se așeeje uși și ferestre nouă la prăvălia din colță de pe Calea Moșiloră și Strada Măntulesa, în loculă celoră în ființă, însă cu uă mică lucrare de zidărie, căci doresce se mai îngusteite pilonă ferestrele în ființă pentru înfrumusețare. Se vede din relațiunea d-lui conductoră de arhitectură respectivă, că prăvălia este solidă și construită numai de cățî-va ani cu retragere după cumă se arată și ’n schița de plană făcută de c fisulă conductoră, însă acumă este supusă la aliniere și nouă retragere pe Strada lesei, conformă planului aprobată. Consiliul în majoritate acordă cererea. DD. Serrarie și Manolescu votezi contra. Se supune consiliului petițiunea d-nei Elisabeta Burki de a se da ordină se nu i se mai ceră taxe pentru fermlă ce aduce în oraș să din celă ce recoltezi de pe locul ă d-sele de la bariera Herăstreului, și din celă ce descarcă acolo adusă de aiurea, căci acestă rocă se află în raionul orașiului. Se citesce și relațiunea dată de unulă din revisorii servițiului perceperii noueloră taxi și de comisarulă municipală respectivă, cari au fostă însărcinați a merge în fațm ia locului, a cerceta și a raporta. Consiliulu, considerăndă că taxa asupra furageloră s’a instituită spre a înlocui taxa asupra cailor din comună; că prin urmare oricine plătia mai ’nainte taxi pentru caii ce avea, trebuie a plăti acumă taxa pentru fenulă și orzură ce aduce spre a-și nutri caii; că acestă taxă privesce pe toți locuitorii din comună, adică și pe cei ce suntă domiciliați afară din bariere în raza orașiului, care ține pînă acolo de unde începe altă comună, precum prima și taxa cailoră, consiliul respinge cererea. D. Buescu arată că, după prețurile cu cari s’a adjudicată construirea de pavage și de șosele pe cele trece stradeotărîte a se îmbunătăți, costulă acestoră lucrări se urcă la lei nouî 306,940 bani 44. Ele însă nu se vor pute esecuta tote estimpă, ci uă parte va remănea pentru anul viitorii. Așa dară, pentru lucrările din acestă ană va trebui a se plăti lei 230,778 bani 31. Dară acești bani nu se potă lua din suma alocată în budgetul anului curentă pentru facerea din nuoă și întreținerea pasagelară, căci suma de lei 393,172 bani 89 ce aă remasă din insulă paragrafă, se va da în alte asemene lucrări și în cele de canalisare deja puse în esecuțiune. De aceaa d. Buescu propune a se autoriza primăria se plătescă suma de lei 230,778 bani 31 din economiele ce a lăsată budgetură anului încetată 1867. Consiliul adoptă propunerea cu reserva încuviințării și a ministeriului. Se supune consiliului raportulă a doua din d-loră curatori bisericei Sf. George-Vechiă, însoțită de uă propunere făcută și subscrisă de mai mulți enoriași ai glisei biserice, de a se reda preotului Grigorie duhovniculă spre locuință casele ce au avută mai ’nainte în curtea bisericei. D. primară arată că casele de cari e vorba, sunt închiriate de primăriă pe termină de trei ani de la 26 Octobre anulă trecută 1867 cu lei 960 pe ană, prin urmare ele nu se potă da preotului după cumă se propune; de cătă consiliulă pate se decidă a i se da ună ajutoră în bani, pentru chiria de casă, din fondurile bisericei. D. Serrurie in considerațiune că preotul este și duhovnică și trebue a locui pe lîngă biserică; că în acestă parte a orașiului casele sunt scumpe, propune a i se fixa ca ajutoră anuală suma de lei 460 ce biserica ia acumă pentru acele case mai multă decătă lua mai ’nainte de la însuși acestă preotă, dănduise acestă ajutoră cu începută de la 26 Octobre viitoră 1868. Consiliu să încuviințezi propunerea cu condițiunea ca preotulă se locuiască totă-dauna în apropiere de biserica sa. Ședința se ridică la 38/4 ore. amedí, spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea dupe regulă. p. Primară. G. Petrescu. No. 7074, iună 30, 1868. La clina ficsată prin înșciințarea No. 6328, pentru închirierea a trei ecarete ale bisericei Schitu-Măgureni, nepresintându-se nici ună doritoră; subsemnatură am amânată glisa licitațiă pentru ciua de 14 din viitórea lună August. Doritorii cari voră voi a lua cu chiriălisele ecarete, suntă invitați se vie la primăriă în aretata cii, la 12 ore, spre concurență. p. Primară, G. Petrescu. No. 7078, iulă 30, 1868. Y ode udă că mulți dintre proprietarii ce facă construcțiunî de case lasă in stradă materialele ce remănă din construcțiuni, în contra disposițiunea prescrisă prin art. 8 al. III din regulamentulă de poliție comunale , și avându în vedere că cu acesta se dăună urîtă aspectă stradeloră și se aduce împedicare comunicațiunei publice pe strade. Subsemnatură, invită, printracesta, pe toți proprietarii ce facă asemenea construcțiuni ca, îndată, după terminarea lucrărei și chiară în cursul esecutărei ei se reduce negreșită materialele ce semănă în stradă, cunoscendă că pentru toți acei ce nu se vor conforma acestei disposițiuni se va încheia procese-verbale, și se va angajia căruțe, cu orice preță se va găsi în comptută d-loră spre a redica acele materiale. p. Primară, G. Petrescu. No. 7021, iulă 27, 1868. Fiindăcă astă di Luni 29 lulă curinte, cândă a fostă decisă clipa de licitațiune pentru darea cu contractă a publicărei acteloră Comunei, pe termină de ună ană, de la 10 Augustă viitoră 1868 înainte, conformă cu înșciințarea Primăriei No. 6525, nu s’a presintată de câtă ună singură doritoră, și astă-felă nu s’a putută ține nici oă licitațiune. Primăria după ce a consultată și pe consiliulă comunale, a decisă ca, acestă licitațiune se seamâte pentru cjiua de 8 Augustă viitoră, adică peste dece cjile de astă-zii. Luptă semnatură dură, conformă acestei decisiuni publicândă despre acesta spre solința tuturoră, invită din nucă și acumă pe d-nii proprietari de diurflale din Capitală, cari voră voi a se însărcina cu publicarea cjiseloră acte, se vie la Municipalitate în diua aretata mai susu de 8 Augustă viitoră, la amiadă, spre a depune ofertele d-l oră, ca se se facă licitațiune și adjudicațiune după regulă. Condițiunile după care are a se închiria contractul, se póte vedea de d-nii doritori în orice di și oră de lucrare, în cancelaria Primăriei secția administrativă. P. Primară G. Petrescu. No. 7050, 1868, iuliă 29. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. De către agenții comunali, rânduiți la regia nuciloră taxe ale ei, sa priimită de contrabandă în mai multe rânduri dă cantitate ca de 175 ocale tutună (indigenă) și ună butoiașă de spirtă ca de vremă oca. Aceste articole s’a decisă de primărie a se vinde prin licitațiune orale în ziua de 8 Augustă viitoră, conformă art. 27 din regulamentul regiei falseseră venituri. Cine doresce dar, a se cumpera este invitată se vină la municipalitate în ziua aretata mai susă, la 657 AVIS. Unii tablou frumoșii, represintându mânăstirea Arcadion din Creta, conțiind eroicii luptători ai libertatei și pe egumenulu mânăstireî, în momentulü cându ține fitilului întinsul spre a da focu prăfărieî, se află întrunu mare numerű de esemplare la librării. Acestă tablou intitulate, CELU DIN ARCADIA SANTU AULOCAUSTU LA LIBERTATE, atât prin lucrarea artistului, cât și prin ideia sublimă ce represintă, trebue a fi ca unu exemplu șmă încuragiare dinaintea oricărui bunii cetățenii. SE CERE Să institutrice francesescă elvețiană. Condițiile sunt bune. Dómna ce se va oferi se va adresa la d. Soceck librară. Calea Mogoșoi.