Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)

1868-09-11

---------:—■ -----■------ • "V ~ri -~ j-bmiSSM state, pe câtă masă putea considera de a- adeverala boli duce pe acelte generale, care , temându-se de cumplita putere a prafului de pușcă, l’arti lăsa inamicului se la intrebuinț țeze, era tunurile pline și gata a se desăr c ca ale astei proprie, le-ar fi țintui. £ Onorabilul d. ministru-președinte avuită, in cuvintele din urmă, se înfruințeze asupra t Camerei prin unii argumenti decisivii, și acesta a fostă provocarea la inimicii interni, c Daca d. ministru-președinte identifica tara [ ori cu omnipotința ministeriale, ori cu domenirea nemărginită a națiunei maghiare asupra celorü-1alte națiuni regnicolari, atunci și din acuză înțolesit, mare este numeralii inci mieilor interni, (adică majoritatea poporațțiunei); dacă insă d. ministru-președinte nu a identifica țara (precumu și vreu se crede, că a n’a ințeles’o așa) cu domnirea guvernului sĕu 1 a oricărei alte părți, apoi pociui afirma cu c tóia certitudinea, și du pociü asicura, că partria mare altă nimicii, de câtă pe acea partidă, care vré se susțină domnirea amintită i cu totö preciumu, chiar și cu proculu ei sistințeî patriei. (Aprobare din partea dep. i Români), și care chiare prin acesta procesdere neințelesă a iei, espune patria minună ( modu artencios), atacuriloru străine, cari se va putea îndrepta în contra iei cu succesul oricare putere, pentru că o lucru pre fiirescă, că poporule se uréscu de domnirea unei părți și de sarcine de peste mesură mari ] ore apoi pe popórele nemulțămite nu le póte mântui nici uă armată, fiă oricâtă de mare. i Așa dare, cine espune patria întru aceste i modii, acela, d-lore, este celu mai mare inemice ale iei. (Plăcere, in stânga estremă). Promițându acestea ’mîiée voia a atrage intențiunea onorabilei Camere încă la uăimi pregiurare. (Sauijimü l) ! Deducându din cele clise, se nu perdemei nici vă dată din vedere, că insăși armata dei honvezi numai atunci putea corespunde scopului sublimii și destinațiunei ior, cândü cetățianii patriei voru fi îndestuliți prin deslegarea cessiunei naționalităților”. (Aprobare, în stânga estremă) Cu privirea la deosebita posițiune, în care me aflu faciă cu trămițătorii mei, îmi ținu datorința a declara Iu numele meu și alți consoțilorui miei de principiu, cari se afla în asemenea posițiune, că noi de năcamdată, adică pină când c cestiunea naționale nu va fi deslegată, la desbaterea acestora proiecte de lege, cari îngreuna peste mesură poporațiunea patriei și suntu împreunate cu renunciare de la atâtea drepturi, nici că putemu lua vre uă parte! (Federațiunea.) ROMÂNII. (A vedea no. din 8 Septembrie. III. apostolatului său, la 1848 isbucnescu Revo- i. luțiunea și ână de arabe părțile Carpaților) ! Dară va?! ... Rușii și Turcii ’și dau mâna d pentru a o sdrobi și nu se tragă din forța ! de câtă după consumarea ruineloră acelei v glorióse mișcări. a Nu trecu multă timp, după acea și cesciziunea Orientului se aprinde, flăcările e coprins de din tóte părțile, iar lumina se împrăștia r ca fulgerulö pentru a eli ierna la viață pe poparele împilate de politica vivasoră a pan- slavismului. Orizonteri Româniloră apare atunci și ele furinata de sórele libertății: pe dală se întrunescă divanurele ad-huc la Iași și Bucurescî și acolo în mici’locule aplausez lorű tuturore, formuleza in patru punte dorintțele Româniloru și care erau: recunoscerea a autonomiei țereî unirea Moldaviei cu Munteania ereditatea tronului in persona unui principe alesă dintre familia regale occidentală și guvernă constituțională cu o singură cameră . Conferința din Paris (1858) se încercă se modifice aceste punte. Românii, însă, se anticipară fără perdere de timpü și le eșiră înainte cu alegerea unul singuru Principe pentru amândouă provinciile. Atunci puterile, cu telemanoperele Rusiei și protestările ( Tumeî, bravură ce face de câtă se transigăi și in 186?, se recunoscu formalu,deși nu- i mai escepționalii și temporalmente, unirea ț țcrelor, surori și autoritatea noului Prinirei pe viațiă. • Cu mișcarea lui Vladimirescu causa romănă părea câștigată, celă pucină asia o promiteaă ideile secolului și atitudinea luată de Români la 1821 mandată Europei intrege atitudine ce’ire cediverse circumstanțe, insă voiră ca triumfală șe fie parțială domnia fanarioțiloră fu sfărîmată, n așia și influinția perniciósa a Rusiei, care remase in picare și făcu pe Europa occidentală, care acum încep" se cunoscă ambițiósele planur ale Nordului, se n’aibă încredere în orî ce manifestarea Româniloră sau a serbiloru, credândă că ’» dosulă acestoră mișcări s’ară ascunde mâna misteriósa a diplomației moscovite, iară agitațiunele și demonstrațiunile, poporațiuneloră n’ară fi decâtă niște pure machinațiuni țesute de guvernul din Petresburg Acesta credințiă a Europei causa mnureă îndoită, mai ântâiă ca reclamațiune Românilor, nu fură luate mai nici o dată in seriosă și apoi lucra și mai răd incă, c că Rusia isbutindă a fi recunoscută de Perla Otomană ca protectare Principatelor, trecu și mai departe aviditatea sea ocupândă aceste ierni in câte-va rânduri și impunândule cu forția armeloră vestibulă Jregulamentă Organicii ală generalului Kisseleff Ii 829-1334) fără ca ele să câștige din tote aceste de câtă împilare ș’ună tirană mai multă, intr’acésta partidă națională, care avea mai bine consecința drepturilor poporului, se preba mergea bine și alți timersi) Încă i și mai bine daca Principele Cuza , autorulö ( celebrei loviri de stalii din 1861, marii fii înșelată speranțele Românilori), lucru ce a motivată isgornirea sea de la ironii. Une t singură lucră numai, cară se consta făină, s’a strecurată ca bună prin nenumăratele erori s ce a comisă acele principe și e deslegarea f Gestiunei Agrarie, care cu tote disposiți ( unele escesive de care a fost și înconjurată, < e menită cu tóte acestea a ușura forte multă poporațiunele rurale ș’a da une avântă forte mare agriculturei naționale. De altă parte, daca ne intorcemt acum cu privirea spre Românii din Transilvania, câtă ș neglijență, daca nu ignoranță, ivaprobată ! Europa in privirea întereselor poporului romiânu, lăsânduae a se preocupa prea mulți , de importanția crescândă a cesliunei unguresr!... sva fi dsatu numai un curagiulu și stăruința cu care s’a redicatö poporulă lui Klapka ș’ală lui Kossut in reclamarea drepturilor sale și din nefericire s’a făcută luarea aminte scu mai bine a uitată că în acea fórra penă acuma ma domnită și incă și astăzi nu domnește de câta o repanaotă oligarhian a căruia aspirațiuni de independența a Ungariei intră voinția nelegitimă, dară manifesta, de a menține supusă și umilită p’ună altă poporă care e celă română din Transilvania. Chiarö nstăți căndă dualismul. D-lui de Beastă apare triumfătorii în Austria la Dieta din Pesta se măduse cu viclenă vocea deputațiloră români și d'abiea daca se mai permite se se auisia căte-o vorbă dulce la adresa Transilvania, care sufere resignată, dară nu voește se îndure eghemonia maghiarilori) . — Dară se sperame, și câtă despre noi chiară credeme, că atâta absurdele pretențiuni ale Maghiarilor ij cată și confusiunea co voră se facă unele citare din interesele române cu mașinațiunele maghiarismului Rusescu , voru dispare cu lolulă și câtă mai curăndă prin stăruinția și politica energică francă și liberală a guvernului ce domnesce astășir In Bucurescu. Revoluțiunea ce a resturnată pe Cuza șa fundată noua dinastiă dateza de la 1866. Atunci, ca și altădată, puterile semnatare ale tratatului de Paris se întruniră cu letele și refusândă de a admite insmulătorii pe delegații guvernului provisoriu. Încerca să se dispună într’ună modă arbitrarii de destinatele poporului română. La acesta resfiraseră toți Românii printruna plebiscita , care ridică la tronu pe Carol de Hohenzollern, din familia tigare a Prusiei, și maî in urmă cu constituțiunea ce-sî dederă la 1867 1 șira care proclamară libertatea consciințeî, a presei, a íntrunirilor, inviolabilitatea domiciliului, sufragiu directă și mai universale, abolițiunea pedepsei cu mórte, doue camere selective, instrucțiunea gratuită și obligatoriu , etc. etc. Conferința din Paris n avu ce face o altă decată se se incline și astă-dată navipune seriosu pe lucru și se presintă din ce in ce mai puternică faciă cu partidulă de crescărea unei voințe cu arăta tăria manifestată de ce se înclină spre protectoratură rușii. Mulțumită! Români, era Carol, in timpă ce pe două parte ROMANULUI i SEPTEMBRE 1 SG/781 obținea de la Pórta solemna sea recunoscere și unirea definitivă a țerelor române, pe de alta, cu inteligința și liberalitatea sa, prin faptele generose și tendințele sale liberale în interioră și amicale cu națiunele din afară, de de a înțelege la ce înălțime se urcă dorințele și speranțele sale și cătă de bine seiese sa identifice cu sentimentele române manifestate prin plebisitură din 1866 și consacrate apoi prin uă francă recunosere din partea Europei întrege. IV. Acuma ia cunoscemu trecutulă și presintele Românilor, ceaa ce a fostă și ar putea se fiă in viitorii, orî-cine înțelege care ar trebui sa fiă resultatulă soluțiunea ce va avea cestiunea dintelui după disolverea inevitabile a imperiului turc eseu. Un consecință necesariă c formarea la Dunăre a unui puterniă Stată latină, dacă lumea politică nuar fi preocupată de mai multe temeri între cari e și aceaa că eroarea unoră State independințî pe ruinele Turciei ar putea cu neesperiință și debilitatea lorii se marescá in fluieța, dacă nu dominială Rusiei, în Europa orientală , alăturea cu acesta mai câncă chiară nesiguranța ce oferă astă de nedependința Statelor Ulatine, înconjurate de altele mai mari și ambițiose. Apoi chiară răndă s’ară efectua acesta modificare a hărții Europei in urmarea căria România liberă dintre Carpațî, Dunăre și Prut, prin unirea sea cu Besarabia de la Ruși, cu Bucovina, Banatulă și Transilvania de la Austria cî și cu țerele latine diseminate pe formută dreptă ale Dunărei, ar forma ună Stată mare, in totală de mai bine de 12,000,000 »de suflete ; chiară căndă S’ar face acesta, are cu emanciparea totală și absolută a Româniloră, problema ce ne ocupă fira oa considerată ca resolvată faciă cu Serbia, Grecia și celelalte țeri creștine cu eari România are aceleași interese geografice, politice și comerciale?. . . A atinge acestă punctă ar fi a aduce pe tapetă una din soluțiunele cele mai discutate și mai admisă, totărădată, a cestiunei Omintelui și care e: Confederațiunea Europei Orintale. Nu e scopulă nostru a o deschite aci din nucă, atăta numai vomă indica că astă-țiî, mai multă de cătă orî căndă, lucrézá in favorea și spi ; triumfulă ieî nu numai aversiunea accentuată ce aă acele țerî în contra influințeloră invasoriî de prin presură, dar chiară voința loră fermă și nestrămutată de a’șî identifica interesele naționalisi cele ale Libertății. R. Manuel de Labra. (tjiariulă stvauiolu „El C inversal“ din 14 Aug.) ținea acesta licitațiune în ziua de 20 Septembre curentu. 1 Așia deră suntu invitați și astădată toți doi doritori ca se vită la primărie în dina areiată mai susu la amedi spre a depune ofertele d-lorii și a sa facea licitațiunea după regulă, pînă atunci însă potți vede condițiunele după cari seceră lemnele în ori ce a Ji și oră de lucrare în cancelaria primării și totri d'uă j dată suntu invitați a depune lamagasia comunei, numită Gasarma J Vecină cate unu stînjenu de probă din lemnele de cern ce vom avea, dăndu-le cu cutimță în primirea c d-lui I. Lăscărescu, intendintele ospețului comunale. p. Primară, Gr. P. Serrurie. , No. 8539, Septembre 7. < -------- i RESBELU. — Prin decretă cu No. 1405, sub locotenenții Niculescu Petre și Mureșanu Savu, din ministerial de resbelă, se numesce sub-șefi de biuroă clasa I, in administrația centrale, cu începere de la 1 Septembre curent. INSTRUCȚIUNEA PUBLICA. Prin decretă cu clasa 3 Septembre corentă, sunt numiți: A. Aaron Crainic, în postură de revisoră ală scalelorü. D. A. Vizanti, licențiată in litere și filosofie, este numită, în interesul serviciului, provisorră profesore la liceuță din Iași, in loculă d-lui A Naum, care remăne profesoră suplinitore. FINANCE. Prin decretă cu No. 1407, din 5 Septembre curentă, d. Nicolae Brădiceanu, este numită în postură de adjutoro pe lingă casieria generale a distristului Gorilă, petru serviciulă bouluriloră spiriesc, dreptulă d’a primi lofa de la ihrămarea sea în lucrare. PRIMARULUI JOMUNEI BUCURESCI. In ziua de 5 Septembre curente, căndă a fostă decisă a doua zi de licitațiune pentru cumpărătorea a 351 stînjeni lemne de cerit, necesarie pentru incult,litulă localeloră a a diferite servicie pendinți de comună în cursulü iernii a anului 1868—869, nearetându-se nici ună doritoră și neputându-se ținea nici uă concurență, primăria a decisă a voiască a veni la Primăria în arătata di, la 12 ore, spre concurență, p. Primară N. Marin"( S H. No. 8541, 1868, Sept mart.7. Din causa lipsei de îndestul doritorî, neputându-se ține licitațiune la diua fixată prin înșciințarea No. 7981, pentru închinarea prăvălii de bărbierie din facla strictei Lumini t și a prăvălii din suburbia sf. George jimüon, strada Pătrașcu-Vodă No. 10, proprietăți ale bisericei Amzea, și Sf. Ionică Moldoveni, pe termenii de 2 și jum. ani, și cu începută de la 26 Octomibre viitură, subsemnatulă am amănat și facerea clisei deitațiuni pentru Jiua de 20 din curenta lună Septembre. [ Doritorii cari voru voi a lua cu chirie tjisele prăvălii, șutită invitați se bine-voiască a veni la primăria în aretata Ji la 12 ore, spre concurență. 1 p. Primară, N. Manolescu. 1 No. 8533, Septembre 7, 1868. Din motive legale neputăndu-se ( ține licitațiune în Jitia ce a fostă fixată pentru canalisarea și repararea stradei Colțea, care după devi 1sulă respectivii se urcă la suma de lei 317,425 bani 40, subsemnatură [ pe două parte am amânată acesta licitațiune pentru ziua de 21 ale curentei, era pe de alta publică ai cesta spre seivițitutoră ca doritoriî da se însărcina cu acesta operațiune se viă la Primăria în are tata,li, la 12 ore, pregătiți cu garanții valabile pentru concurență. Proiectulu lucrăreî se póte vedea de doritori la cancelaria Primăriei, secțiunea tehnică, în tote ciclele de lucrare înaintea celei de licitație, p. Primară P. Buescu. No. 8516, 1868, Sept. 7. Din causa lipsei de doritori, neputăndu-se face la Jitia decisă prin înșciințarea No. 7941, licitațiune pentru închirierea a două prăvălii ale bisericii Olari, după calea Moșiloru, una de bragageriă, suptă No. 176 și alta de simigeriă, supt No. 104 pe termenii de două arii și jumătate cu începută dela 26 Octombre viitoru, sub semnatură am amânată facerea fisei deitațiuni pentru Jiua de 18 din curenta lună Septembre. Acesta se publică spre sciința tuturoru ca doritorii ce voră voi a lua cu chiriă (fisele prăvălii se binevoiască a veni la primărie în aretata di, la 12 ore, spre concurență, p. Primară G. Petrescu. No. 8465, 1868, Septembre 6. La 21 din curenta lună Septembre, am decisă a se ține licitațiune în localulu Primăriei pentru închirierea a două prăvălii, situate în strada Filaret No. 4, proprietăți ale bisericei sf. Nicolae din suburbea ■ Vlădica, pe termenii de după și jumătate ani, și cu începută de la 26 ■ Octombre viitoru, după condițiuinile date de doi curatori respectivi. Se publică acesta spre sciința tuturoră ca doritorii cari voră voi ai lua cu chiriă clisele prăvălii, se bine RUM PISIMIE Redactorii: GRIG. H. GRANDEA Numerulu 5 de la 15 Augustă conține: Românii de la Emu, studiu istorică de Gr. H. Grandea. — La Români din Ardeală poesie de D. B Bolintinenu. — Table cerate, aflate în Transilvania de Alesandru Zanne— Conrad, cântulu I, poemă de D. Bolintinenu.— Istoria arte: Elruscitu, Volsci, Laraniți, Companiani, etc. de Gr. B Grandea.— La Români, poesie de D. Bolintinenu. — Poesia română in trecută: Andreii Mureșeanu, Aristia, Alesandri, etc. studiu de D. Bolintinenu.— Vasile Cârlova și poesiele lui, studiu de D. Bolintinenu. —nsomnia, poese de Th. Șerbănescu. — Luarea Rusciucului, poemă de D. Bolintinenu. — Veghierea, poesiă de M. Pompiliu. — Influința corupției moravurilor, asuira literaturei, de Seneca folosofulu. — Momente de mnisinpropie (după Gilbert) de Vasiliiî Demetrescu. — Cände erama cu sine, poesie de Ion Lapedat. Numeralu 6 de la 1 Septembre conține: Eroi Pindului, Marca Bocearu, biografiă de Gr. H. Grandea.— La Români.— La féra, poesie dn D. Bolintinenu.— Ladomna Maria C. A. Rosetti, poesie de Th. Veliscon.— poesia română în trecută: Operile Văcăresciloru și ale lui Grigorie Alesandresni, sludiă de D. Bolintinenu.— Conradă, (cântulăr, girij), poemă de D. Bolintinenu — Influențele bibliei asupra elocuțiunei române, studiă de V. A. Urechiă.— Mortea lui Costin, fragmentă de Gr. H. Grandea.— Una sărutată, — Valsulu, poosif de Th. Șerbănescu. — Epigramă, mustăței mele, de Gr. H. Grandea.— Istoria artei: Brusei, Volsci, Samniți, Cimpaniani, studia de Gr. H. Grandea.— Drumuri de fere, cu rășină numai, de J. Bidle.— Poștașulci, poesie de G. Ionescu Munte.— Amorula văduvă, poesie de G. Mubțescu.— Literatura, ochire de Alb. d’Otreppe de JiouveUe. — Juna vergină adormită, (după Alfred de Musset), de Vasile Demetrescu. — Amorulö, imitație de Miron Pompiliu.— Taci, poesie de Leonida Grigoriță. — Terei mele, nu fiți, amorului, suspine, poesii de Ion Lapedat.— Bibliografie și varietăți. Prețuit abonamentului pe un canöeste 20 eî m noî pentru capitală, 22 pentru județe și 9 fiorini pentru România de peste Cariați.— Redacția și administrația în Bucuresci, strada Pompierilor, No. 5. UTERE sânți ȘI ARTE. SE VA PUNE SUPTA PRESA ROMANȚUL!) INTITULATĂ: FRANCMASONERIA FEMEIOR cu doue volume 8 ° tradusă de Z. ANTINESCU. Precium ambelorű volume este de 4 lei noul, iar cel d’anteia 400 abonați, le vor primi cu 3 lei noul plătiți la abonare. Abonamentul se face la librăriile: G. Ioanid, Socec și Daniilopulo, unde stau listele deschise, iar în Ploesci la traducătorii. A eșitfi de luptă tiparii și se află de verisare pe la librării, bună și cea mai pratică carte pentru studiul frumosei limbe Italiane, întitulată : LECȚIUNI de LIMBA LITIHAT Din ITALIANA propuse de G. L. FROLLO. Pentru scólele secundare din România. GURSULUI. , Elemente de Gramatică, Lecturi și Traducțiuni.