Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)
1868-09-12
ANULU ALU DOUE-SPRE DECILE VOIESON ȘI VEI PUTEA .------K*.---LEI H. LEI S, fKANU — CAPIT.* LE 48 DISTRICTE 58 PESÍ1SELDNÍ „ 24 „ 29 PK trkT luni „ 12 „ 15 PE UA LUNA ,, 5 ,, 6 UNC U3IÎMFI.AHU 24 BANI PEN rtD PAUS PE TRIMESTRU PR. 20. PENTRU AUSTRIA .... PIOR. 10 VALL. AUST. — Redactorii respundetorii IStigeniti Carasi». Articlele trimise și nepublicate se vor arde. SOCIETATEA DE ARME GIMNASTICA ȘI DARE LA SEMNA. Adunarea generale de la 4 Septembre (orele 11 din (li) se va ține în localul Ateneului Românii, fiind o sala mai încăpetore. Comuntarii. DEPEȘSE TELEGRAFICE. (Servițiulu primtu alu MONITORULUI). PARIS, 21 Septembre. ~ Nuvelele din Spania continuă a fi nesigure. Cu tote acestea este probabile că insurecțiunea va isbucni. Marquisula de Havana a sosit la 19. Trupele părți dispuse a susținea guvernul. Sevila și Valadolid sunt liniștite, însă mișcarea a isbucnirü la Barcelona. — Unii mandată de arestare S’abații contra guvernatorului civile din Barcelona. — piaruri le Temps fiice că bande armate străbată Aragonia-de-Sus; alte bande venindă din Catalonia și din Pyrinei sunt îndreptate spre Madrid. Centrul mișcării este Andalusia unde, mai mulți generali esilațî, au sosită, de curenda între cari Cabrera și Pierad (progresist! partisan? d’aî generalului Prim) luându parte la insurecțiune, ceea ce probeza că tóte partitele s’aă unită însuși Prima plecată din Londra. Se zicce deja că a sosită chiară în Andalusia. Faptulă celă mai seriosă s’a petrecută la Cadix, unde contra-amiralul Lopez, cu oficeriî și equipagială aduce fregate, Villa de Madrido și Saragossa, s’au pusă in capulă insurecțiunii. In același timp, generalii esilațîră sosită din insulele Canari. Mareșalul Serano și trupele de garnisonă au făcută causă comună cu ei. Se adaugă că locuitorii din Cadix au resistată mișcării revoluționare. — Monitorulu menționăză că mișcarea din Cadix, la care au participată equipagele cărorăva bastimente de resbelă, ar fi camă înduioșa. Vă depeștă privată adaugă că insurecțiunea se dirige contre dinastiei. Se cere Cortesî constituanți și guvernă provisoriă. Firele telegrafice sunt tăiate in Andalusia. Imediată după acesta, insurecțiunea a isbucnită in mai multe părți. ȘTIRE MARE. Astă iji Marți, 10 Septembre, la orele 5 după amiezia, a avută locă pe strada Târgoviște, in apropiare cu bariera, uă solemnitate de uă mare însemnătate pentru viitorulu României, înălțimea Lea Domnitorulă a dată însuși cele d’ântic loviture de sapă pentru terasmentele liniei ferate București-Galațî, în present și cu cooperațiunea d-soră miniștri și a antreprenorului resoului română d-nu dr. Strasberg. Asistinți- nă Închinată, cu celu mai vnă entusiasmă, ță toastu în sănetatea înălțimii Sale Domnitorului, la care Măria Sca, ridicândă mă pahară de șampanie, a respunsă: „Speră că de astăzi într’ună ană vomă „închina ală ducilea paharsi, spre a inaugura linia intrigă în toiu percursulii D. Strusberg a asigurată pe înălțimea mea că nu va neglige nimică ca acesta dorință a Măriei Séle se fiă realisată. (Monitorul. ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROSIANI No. 1.REDACTIUNEA STRADA CULȚII No. 42. București JJ Răpciune. Ama dată semn ieri despre crimele și atrocitățile ce se zice că sar fi comisă în judeciula Tecuciă de către D. Ion Fălcoianu, prefectură judeciului, unii luptă prefectă și capută stațiunii d’acolo. Ama disă și deceniu că ne este peste putință a admitec’ună barbată ca D. Fălcoianu, împreună cu prefectură și suptă-prefectură se fi putută comite asemene atrocități, de cari se’afîoreză cineva numai audindu-le. Pe d’altă parte însă, ne pare asemene peste putință ca 22 de cetățianî se facă asemene denundărî, căndă ele n’ar fi întemeiate pe adeveră. Ne pare peste putință c’acel cetățianî, se se espue de bună voie unei aspre pedepsei la care sciă că legea îî supune căndă acele acusărî atătă de grave n’ar fii adeverate. Crimele ce se impută d-lui Fălcoianu, prefectului, luptă-i prefectului și capului stațiunii tele- grafice, simtă atătă de mari în oătă nu potă fi de cată aotulă unei ne-1 bunii. Cumă însă înebuniră, și ne-1 buniră către patru ? Pe d’altă parte, o cumă înebuniră cei 22 de cetățianî carii au denundatu crima, căci eră numai demința ar putea face ca 22 de cetățianî se susțiă în publică că asemene acusare căndă ea n’ar fii adeverată, celă pucină în mare parte? In facia dară, a unei asemene acusări, fiă adeverată fiă chiară neadeverată, n’avemă de cătri a adesta; cu durere descoperirea adeverului. Noi stimamă și iubeamu pe D. Ion Fălcoianu, adeverindu-se însă crima ce i se impută, vomă suferi, vomă pleca fruntea cu durere, dară vomă cere pedepsa. Nu cunoscemu pe' cetățianiî carii susținu acuzarea, dari j ori cariî ar fi, dacă se va adeveri , că ei au putută face firă temeiă uă acusare atătă de gravă, vomă suferi, dară vomă cere ca legea se fiă respectată. Cu cătăi. Ion Fălcoianu este stimată și iubită de toți câți îl ă cunoscă, cu atătă, dacă se vi ade, vezi că crima sa comisă, trebue ! ca pedepsa se se facă cu grabă șij cu totă sănțenia legii, căci astă-ietă, și numai astă-felu vomă putea stîrpi cu totulă inveteratele abusuri și relele obiceiuri ce a lăsată în noi lunga sclavia prin care trecurămă. In acestu momenta procurorii trebue se fi sfîrșitu lucrarea loră, seu trebue se fiă aprópe de sfîrșită. Dor misiunea de anchetă asemene trebue se fi aflată adeverulu. Așteptămă dată cu nerăbdare, cu durere, darii! și cu cea mai deplină asigurare ca Monitorulu s’anuncă cătă mai curînd, înăne, poimă necelă, mai tărdiă, resultatulă anchetei, și se ne spuie că culpabilii suntu deja în mâna justiției. Domnulă Manolache Costachi ne romite uă telegramă, ce o reproucemă mai la vale și care este uă pistolă către D. ministru al justiției. Avemă însă a face aci,uă reclamare către direcțiunea telegrafeloru. Telegrama este primită la stațiunea de la Berlad și la cea de la Bucuresci la 21 Septembre. Cum se face clară că redapțiunea Românului a primitu-o numai la 22 Sepembre sera pe la 9 ore? Ceva și mai multă. Acea telegramă adresată și diariului Pressa s’a primită la redapțiunea iei la 21, ș’astafelu s’a putută publica în Pressa de ieri. Cumă dară aceaași telegramă putu se parine la redapțiunea diariului Pressa la 21 și la redapțiunea Românului la 22 sera? Senatulă a desbătută ieri în secțiuni proiectele de lege asupra cărora națiunea română și putemă dice Europa întregă, are ochii țintiți, Gestiunea ce conține pentru România avuția materiale și morale, propășirea comerciului și a industriei, desvoltarea și’ntărirea naționalității. Lumină, lumină, striga marele geniu al Germaniei, Goethe. Mișcare, mișcare strigă acuuna geniulu omenirii întrege, căci omenirea sale adîcă natura dăndă omului saptămană tote elementele, l’a lăsată a crea elă însuși totală, și cinară lumina; și creațiunea este uă lucrare, prin urmare nă mișcare necontenită. Romanii, carii au fostă represintanții geniului praticu ală omenirii, aă recunoscută îndată, acestă adeveru și d’aceaa unde puneau piciorulucelă d’ânteiu lucru ce făceaă era căile de comunicare. Americanii, națiunea cea mai pratică în timpii noștrii, mergă cu pași uriași spre culmea civilisării totă prin acelă modă, îndată ce voru s’aducă lumina, civilisațiunea și avuția întrunii ban, întrunii satu pusă în mijloculă bălților, sau a unoră păduri sălbatice, ei deschidă oă cale ferată, și peste două, trei ani, acelă sată este una mare orașiă, și comercială, industria, senința, civilisațiunea cu tote comorile iei a luată locuia barbariei și sărăciei, ce este soția nedeslipită a nesciinței. Senatorii de adî, pătrunși d’acestă adeveru, au lăsată familiele loră și interesele lor și, au lăsată productele loră pe cămpii, ogórele loră nelucrate, ș’au venită îndată spre a da României mișcarea, avuția lumina, spre a vota legea, căi loră ferata. Eri dară au luată în desbatere concesiunea Offenheim și trei din cinci * • » secțiuni respingând amendamentele minorității, aă și numită delegații loră. Adî secțiunile au procedată asemene pentru concesiunea Strasberg și astăferă peste că te-va oiile Senatorii se voru putea íntorce, de voru voi negreșită, pe la locurile loră și voru put«adice concetăți aniloră loră, v’amă dată cea-a ce ați cerută, mișcarea, adică lumina, avuția materiale și morale, și de aici în patru, cinci ani, Romania va fi în adevĕru, nu numai ceea ce se plăcea uădinioră că este „Grădina Oriintelui,“ dară ancă și Grenariulă și Bulevardidă Occidintelui. Comercianții Bucurescilor au luat inițiativa d’a deschide uă subscriere naționale pentru una din lucrările cele mai naționali, pentru a două armă, ș'uă armă bună în mâna flăcărui cetațiană liberă. Eînă numită ună comitată spre a conduce la bună și curânda capetă acestă lucrare naționale, s’a făcută ș’ună apelă la toți Românii, însă cu tote că nu nemdo uimit că comitatul ă lucreză, totuși suntă unii carii neve jendă să lucrare evidinte, se’ntrebă ce face comitatul alesă? unde suntă listele de sup-scriere, arătă pentru capitale cătă și judecie? La cine se s’adreseze cetățianil din Bucuresci spre a da voluntaria și naționala loră contribuțiune? La cine se s’adreseze asemene cetățianii din judecie? Apelămă dară la comitată, apelămă la toți comercianții și le aduce să aminte că fiecare di ce trece este uă pagubă, căci aduce neîncredere și răcelă; și dacă fertilă trebue bătută pe cătă este caldă, cu arătă mai cu semnă anima omului are trebuință d’a nu fi lăsate se so racesă. Mișcare clară, mișcare, căci vieța este mișcare cesului Hordan au fostucolii pucin mistificatii, rugându’la a cere prin telegrafii de la curtea din Focșani pe lânga dosarulu causeî, f-iu dosarulu cetățianului Ionescu Cahuleni, prin care a denundatu că obligația Spiro de 100,000 galbeni ar fi oă vindare simulată a moșiei cu preciu de 46,000 galbeni. D. Niculau procurorulü actualii la Focșani, atunci membru lafabul instruieza acesta procesă imaginară, și Spiro constituindu-se parte civilă reclamă reducerea obligațiunei la adeveratură predă ală vîmfărei. Procesulă judecată definitivă in fivarea lui Hordan. 2-Ic dosarulu de acțiune meursorfeî, intentată la curtea din Iași în contra d-luî Niculau pentru ilegala eliberare a bonurilor rurali ale d-lui Spiro, pe căndă moșia era ipotecată către Hordan. Voiă dovedi asemenea că mana ascunsă care a intănjială desigilarea n’a fostă de cătă D G. Trifan pe care D. ministru cu uă mană Uă dă judecății și cu alta îlă iainteză. Cătă pentru alegațiunea reprodusă că ași fi avută conferințe cu D. Stamatin sau cu alți membrii, acesta o declară că calomnie cu litere mari. Manolachi Costaclii. — —---................................................. TELEGRAMMÁ. Bcrlud, 21 Septembre 1868. ü-hu Redactare alu ciiarhduî ROMANULU. Rege anunțați d-lui ministru Justiției venirea mea la Bucuresci spre a-lii convinge cu acte publice că domnia-sea in privirea pro filor, 12 SEPTEMBRE 1868. LUETIfEZATE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANGIJJURÎ ȘI RECLAME A 8E ADRESA ÎN BUCURESCT, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚAI DIURIULUI , PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-nALLrGRAIN RUE DP. l’aNCIENNE Cl MEDIE NO. 5. ANCJtpi URILE LINIA DE 30 LITERE.............................40 BANÎ INSEBTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NIC PATRIOTISM SI NEÎNCREDERE (Inchiăiare). . (A vedea no. de la 1 și 8 Septembre). III. Botelurile cari circuleză între Giurgiu și Viena, fiind în genere pline mai cu sema de Români, de Serbî și de Unguri, noi avurăm O desplăcuta ocasiune, în ultima nosti Ct V d O (X stincluX unii íli I nomenu forte curiosu, sau mai bine dicendu, mulțămită conversațiunilor respinsive, ce domnescu tot îi deuna pe aceste insule plutitore, fără distincțiune de nemți și de credință, acelți fenomenu putinii mângâietorii ne isbi involuntarmente elfi însușî, prin estrem’al evidință, de la cea d’ânteiu vedere. Fiecare Serbii, adecă toți pînă la mulți, are uă încredere nemărginită în forța națională, exagerândă pînă la imposibile ceea ce posede în realitate, precum și în baladele séle ele exagereză pînă la parodia statura eroului Marco Cralevici, era ceea cel lipsesce, ascundénd’o și chiaru tăgăduindu’o cu stăruință în fașia lumii, pînă într atâta, încâtă este gata a jura cu entusiasmu, că oribilulu caldarămu de la Bieligrad, întrece în comoditate pavagiulu Parisului. Ungurulu escentrica în tote, ca oricine ce nu se simte pusu la loculu ce i se cuvine, căci desicuru nu în Europa este reședința cea naturale a acestei naționalități ultra-asiatice, merge cu încrederea în sine atâtu de departe, încâtă umanitatea întregă i se pare a fi unu simplu scăunel îî, banii numai doră pentru aceia, ca sublimitatea maghiară se arunce pe elu cu desprețu cojoculu de ursu alü hű Atilla. Acéstă divagațiune este negreșitu, tutu ce póte fi mai ridicolă, daru numai piuin și ea se basază pe unu impulsd, căruia ar fi nedrepții de ai refusa însușirea de a fi tocmai miedul ü și sîmburele patriotismului. Ei bine, Românulu și numai Românulu află u plăcere intimă de a trâmbița mereu despre slăbiciunea națiunii sale. Tote suntu rele în România, dar este admirabile totă ce ne vine de afară, fiă măcaru din fundul Australiei. Noi n’avemu nici administrațiune, nici justițiă, nici învățătură , nici armată, mai pe scurtü nimică, nimică, nimică. Așa se recomandă Românii străiniloru, asemenea aceloră cerșetori, ce espunu privirii publice chiară ranele cele zugrăvite cu adjutorul penelului sau una pictori sănătosu legată artificialmente ca și cândă ar fi amputată în realitate, numai pentru a smulge de la mila trecătoriloru, prin acestă spectaclu de suferințe minciunase, ună gologană de pomană. Nu vă indignați! Românii, despre cari vorbim noi, suntă numai aceia ce călătorescă pe botelurile faimosei companie danubiane, și se scie că prea puciul adevărați descending din colonia lui Traiană, posedă miijl’locele de a’șî permiti acestă deliciosă chieltuială. Românii, despre cari vorbim noi, sunt numai acele păpușe lustruite, cu gianură într’ună ochiă și cu două cuvinte francese în gură, mișcându-se înainte și înapoi cu regularitatea ceasornicului, ai crede că suntă viui, dară nu găsescî uă animă, încâtă îți vine adice : ingenioasă mecanică în felulă raței lui Voeanson! Dară ce se faci! Acești automați suntă camă mulți între noi, căci pînă mai demnă di el formaă în România uă clasă întregă puterică, privilegiată, predomnitóre, ceva ca regatul Marioneteloru în caricaturele lui Grandville. Influința loră, ca amăgitorea strălucire a unui diamantă falsă, nu s’a stinsă încă de tată chiară în mijlocul ă nostru, era nesfârșitele plimbări ale acestora domnișori prin străinătate facă ca mai totă Europa se judece despre națiunea română unicamente după aceste modeluri de esportațiune. Voi nu sunteți nimică, ne strigă cele-lalte nemuri, informate din acestă impură sorginte; noi nu suntemă nimică, repetămă noi înșine deprinși a aiuji în tote filele acestă tristă definițiune din gura secolariloră noștri stăpâni. . . . La Serbî nobleță n’a existat unicînă dată, încâtă nu este de mirare de a vedea încrederea în sine atâtă de tare desvoltată în senilă acestui bravă poporă, la care ună ciobană nu s’asfistă a tinde și a reușită se devină fundatorulă dinastiei princiare. La Unguri noi vedemă în adeveră uă aristocrațiă vechiă, feudală, incorigibilă, dar mulțămită de a apela e’uă cruzime sălbatică numai poporațiunile nemaghiare ale țerei, încâtă pentru ca se le potă tortura cu impunitate, ea este silită de a căuta mă sprijină în restul națiunii ungare, exaltând o astăfelu pînă la frenesiă prin așițarea simțimântului patriotică. Românii din contra, nu putură din fatalitate se scape de orice umbră de nobleță, ca învecinată Serbiă, dară n’am putură totă d’uă dată acăpeta măcară uă aristocrațiă ca cea maghiară, căci boierii noștri mai toți străini ne avendă pe altă cineva se mulgă de câtă numai totă pe Români găsind naturalmente interesul clasei de a înăbuși în noi orce veleitate de oposițiune, făcându-ne a perde orice scânteia de credință în forțele nóstre naționale. Chiară suptă Ștefan, chiară suptă Petru Rareșă, chiară suptă *Mihail Vitezula, eterna tactică a boierismuluî a fostă totadeuna de a arunca în fertilele pepturî ale Româniloră perfida semență de descuragiare,