Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)
1868-09-18
ANULI) ALU DÜUE SPHHI DECILE VOIE 80X.* ȘI VEI PUTEA LEIN LEI N. r AHD — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 fg BEBELOSI „ 24 „ 29 pbtblikni ,i 12 „ 15 PE CALUNA „ 5 ., 6 ÜMB TEMPLARU 24 HAN í PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundeseră Eugeniu Carada. ADMINIISTRAȚIUNEA FASAGIULU ROMANU No. 1.-REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. MERCUR!, 18 SflPTEMBRg 1868. gimrââi k^wjjg^aBssaaa«BBaaija LIT MINEZA-TE Șl VEI FI PERTB0 ABONAMENTE, AKGHțlURÎ ți Reclame A 38 ADRESA ÎS BÜCURBSCI, LA ADMJNJ3TBATIUSSA ZXARULEI IH DISTRICTE LA C0HÉSP0SDI5JIÍ DIARlULCl țj PBIS POSTA. - LA PARIS LA D. DABHAS‘HALLE(3PA1K ROB DE l’aKMKXNE CCMÍ.ME HO. 5. AHOHțlOBILB LINIA DE 30 L1TEBJ5.............................40 BASÎ IK8EBTIUSI ȘI RECLAME, LINIA . . 9 LEI fll-V ADUNAREA GENERALE A SOCIETAȚEI TRANSILVANIA. Membrii adunărei societăți Transilvania, suntă convocat,! pentru diua de 21 Septembre, și următorele In sesiune ordinariă. In astă sesiune are a se face și alegerea anuale a comitatului. Prima ședință se va ține in ziua de 21 Septembre 1868, Sâmbătă la 8 ore de sera, în sala gimnasiului Mihai Vodă, Ziua ședințelor urmatóre se va determia de Insăși adunarea. Președintele societății. Transilvania A. Papiu Ilarianu. SERVICIU TELiEGRAFICU alii B«n Aim.i/i. PARIS, 28 Septembre.nu manifesta alti juntei revoluționare din Sevilia pronuncă căderea dinastiei burbone, proclamă voturi universale, libertatea absolută a presei, libertatea Invetamentului, libertatea cultelor, libertatea comerciului, libertatea industriei. Proclamă ștergerea articlelor constitutive in privința religiunei de Stat, a dinastiei și a regulei de succesiune. Proclamarea generalilor, publicată la Cadix, declară că nu vomi depune armele până ce națiunea nu va redobândi deplina sea suveranitate. (Servițiulu privații ale MONITORULUI). PARIS, 26 Septembre. — Monitorichcjdre că nici ună fact notabile la foste semnalații astăzii din Spania. Generalulii Prim, ale căruia trupe erau bine dispuse, continuă a concentra puterile sale spre Sevilla, fiarele Les Dabats și Le Siécle spunn că două din regimentele lui Novaliche, ducânduse spre Cadix, aă trecută în partea insurecțiunei. Calonge a intrat la Santander Șa repurtate necontenite gloriase lupte ; insurgenții au fugită pe vase. KOPENHAGA, 26 Septembre. — Fregata rusă „Alexandru Nevski“ arându pe borda pe marele Duce Alexis, o naufragiată apropi de Lemvig, pe formulă daneză. Marele duce Alexis a scăpată, cinci persone aăperită, între cari și cinci ofițeri ruși. PARIS, 27 Septembre.— Monitorului zice că Barcelona la 27 Septembre a fostă liniștită, dară că s’a întâmplată orecari efervescențe în provincia Aragona. CADIX, 27 Septembre. — Un telegramă transmisă de la Cadix prin Lisbona (zice că Prim, Serano și alți șefi erau la Cadix. Se zice că escadra, resculată a transportată actualmente pe corpurile armate, 20,000 pusei și pe generaliul Prim la Barcelona. PARIS, 27 Septembre — pianele de astăzi consideră ea mă reăidiciu lipsa de telegrame din Madrid.— La Patrie (fice că regina ar fi consimțită se se interne la Madrid. Sgomotură despre luarea Cadixului de către Novaliches nu se confirmă.— Francia zice că la Ferrol numai marina singură s-a resculată, trupele sunt încasarmate și forturile stau fidele. 111 ■’ »■ ■!■ [UNK] [UNK] I ..............■ [UNK] [UNK] P-l ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] I --------J__J J.~—..V - ~TJ1~|1TH I flltllul II Bucuresci 29 Răpciune. „Turburări nepre’ntîmpinate și neafrînate, completă ruinare a financielor”, Constituțiunea violată, Statulu Româno în perie.“ Aceste sunt acusările aduse guvernului actuale de cătră fostulu Senatu, formulate într’uă moțiune ș’afirmate prin votuTü majorității. Camera deputaților, în mare majoritate declară neadeverate aceste acusărî. Cetățianii din tote orașiele, în mare numerű respinseră tóte aceste acusări și aplaudară disolverea Senatului care a votată acelă acte de acuzare. In sfrșită proprietarii și comercianții cei mari, întrunindu-se în colegiile electorale, respinseră la rândul ă lora, și ’n modă oficiale, tóte aceste acuzări, și prin nouele alegeri de Senatori afirmară că Camera și guvernului ei represintă în adevera ideiele, voința și dorințele națiunii. Tote aceste sunt fapte, era, nu cuvinte, și nimene nu va putea zice că proprietarii cei mari din colegiile electorale ale Senatului, voteză în contra credinței lorű și luptă presiunea administrativă, cumă s’a putută cjice că se voteză în colegiulă ală 4-le. Dară bre oposițiunea, nu deciară, nu dovedesce pe totă diua, arătă prin Presa iei, cătă și prin represintanții iei în Cameră și ’n Senată, că nici uă imputare seriosă n’are a face guvernului actuale? Ș’acesta n’o dovedesce în modulă celă mai clară ședința de ieri a Senatului? Trei luni după votarea de cătră fostulă Senată, a unei moțiune ce nu era ună simplu blamă, ci ună actă de acuzare, capii oposițiunii reveniți în Senată, anunțăndă îndată sa se interpelări, nu póte fi îndoială că să se susțiă din nuoă și cu mai multă tăriă și evidință, acusările coprinse în a loră moțiune, și se dovedescă „turburări neatîmpinate și neî nfrînate, Constituțiunea violată, financiele ruinate, Statură română în perie.“ Și căndă târt cuvîntulă emininții și străluciții acusatorî ce ne spună? Că Statulă romănă este în perre fiindă că la Râmniculă Serată, s’a făcută ună pamletă contra d-lui Plagino. Că guvernulă actuale violeză Constituțiunea, fiindăcă d. I. Lerescu, fostulă direptore ală diariulu iS trechia, mi este d’uă camă dată profesore la * scala de comerciă. Se vede măi, dacă în cele-lalte interpelări, ce parăi mai seriose, emininții interpelatorî asistă mai veridici și mai serioși. j D. Teil <^ice, entbză a jlice în Senată c’uă copilă, de la 22 la 3 ani, asciută se spue de ce religiune și naționalitate este; c’a sclută încă a spune că este furată și șelată de Israelitul Mușiulam. D. Tell interpelă, acasă în Senată pe Ministru c’a dată ordine a se ’lichide acțiunea ce se urmărea în contra lui Mușiulam și ministrul îiaretă că actele oficiale constată că nu ministrulă închisă acțiunea, ci judecătorele de instrucțiune din Mehedinți și primulă Procurore din Craiova. Monitoriulu a publicată iotă ce s’atingea d’acestă cestiune s a aretată că guvernulă serbă a cerută oficiale a i se da supusulă seă Mușiulamă și cu fetița israelită. lui , Ieri chiară, în ședința Senatuministrulă citesce nota oficiale a agintelui Serbiei, și d. Tell lasă în lăture pe agintele Serbiei ș’acasă pe guvernă c’a liberată pe Mussulm numai după raporturile aginților români din Constantinopole și Belgradă. D. Tell acasă pe ministeriă c’a dată în judecată 150 de cetățiani din Mehedinți, carii n’aă,ilice d. Tell, altă vină de cătă caă susținută că Mussulam a răpită din Constantinopole un copilă de națiune grecă și de religiune creștină, ș’acesta pe afirmările acestei copile de trei ani. D. Tell scia forte bine c’acei cetățiani s’aă încercată a opri prin forcia materiale, pe guvernă d’a da satisfacere cererii legitime a guvernului Șerb, d’a i se trimite supușii sei Mușsulam și fetița; scia c’acei omeni aă mersă pri a ataca prin depește telegrafice nu numai guvernulă dată pe însuși Capulă Statului; și solindu tóte aceste, totă organulă acelei partite care acusase pe guvernă că „se facă turburări făr’ a le pre’ntîmpina și afrîna,“ îlă acusă acuză că făr’ a aresta ună singură omă, a sclută a face ca legea și guvernulă se fiă respectate, a solută a pre’ntîmpina tulburările ce se sileaă a provoca speculatorii Gestiunii israelite și bulgare, și n’a dată în judecată de cătă pe cei carii aă mersă pîn’ a ataca pe Capul Statului. Suntă pre aceste interpelări demne de d. Tell? Suntă pre aceste, interpelări ce se potă face într’unulă din corpurile cele mari ale Statului, de cătră ună omă care se respectă pe sine și corpulă din care face parte? Ș’asemene acusărîn arétá bre uă sete de acusare pînă la deliră ș’uă lipsă deplină de culpe seriose ale guvernului? Și d. Tell este și din altă puntă de vedere culposă. Domnialui scie forte bine cumă inimicii României aă sploatată aceste nenorocite cestiuni, cunoscute suptă numele de cestiunea Israelițiloră ș’a Bulgariloră; cumă dară n’a vâcjută că interpelarea mea nu putea avea altă efectă decâtă d’a da noue proteste inimiciloră fereî d’a o sploata? Cumă n’a scrută, cea a ce scă toți, și ce i-a adusă aminte, eri d. Ministru de Financie, ricendu-i: „Străinii își facă datoria, dară ce facemă pre noi cândă luămă spre sploatare aceste două cestiuni, și mai cu semă cea din urmă, cară a fostă spinosă și forte spinosä în tote țerele, și ’n locă d’a ne sili se scotema acestă spinű din piciorulă nostru noi pe totă dina înveninămă rana? Cumu n’a-i sclută, i-a jisă d. Ion Brătianu că dacă nu se libera Israelitulă Mussulam, după ce-i cerea guvernului serbă, era se se depeșteze în tota Europa c’uă ne-j norocită Israelită, ș’uă biată copil fiță de trei ani, a fostă prada sălbatică a guvernului romănă? Și când s’atacă astălelă guvernulă, adause ministrulă, s’atacă națiunea, căci este recunoscută că fiecare națiune are guvernulă după chipulă ș’asemeinarea iei. , Cumă n’aîsclută, <lisei Ministrulă, că dacă nu se lua mă] sure spră a se potoli ași țarea, erase se depeșteze în Europa că sunt temă bântuiți de anarhiă? Cumă n’a sciută că simptimă toți plaga ce ne râde și că tocmai d’aceaa nu trebue s’o sgândărimă ca se dămă astă-felă străhiloră ocasiune, protestă ca se-și vîre eleda în afacerile nóstre? Cumă n’ai solută în sfârșită, dise Ministrum, că nu ómenii de la guvernu, și nu lupta principele Carol se va da țereu cea-a ceea nu voieșce, ci că din contra acumutara va face da-a ce dânsa va voi și atunci numai caid üea va voi?“ — Domnulă Teli le scie tote aceste, însă orbia pasiunii îl făcu se uite totă, și se se uite prin a veni naintea Senatului se spue ceaa ce scia că nu este, se spue îi sfârșită că copilele de trei ani stă ce este religiunea, ce este naionalitatea și ce este amăgirea și răpirea. Interpelarea d-lu' Costa-Foru în privința membrilor Curții de Casațiune, carii aă trec ută la pensiune, a fostă în tête precumă amă espusu-oeri nainte d’a se face.Ministrulă a areiată, cu legea în masă, osebirea ce este între a cere constaarea dreptului la pensiune și votarea pensiunii de Cameră, și a dovedită narelui legistă, și cu legea, și cu esempele de mai nainte și cu cele petrecute că foștii membri ai Casațiunii aăerută acordarea pensiunii eră uu simpla constatare a dreptului la pensiune, și că astăfelă acea interpelare nu este, nu pate fi, decâtă cea a cea fostă, este și va ramânea și interpelarea d-lui Tell. Dară, d. Costa-Foru nu se mulțămesce cu un singură interpelare. D-lui este autorele dechlarată ală renumitei moțiuni a renumitului fostă Senată și prin urmare acumă a voită se dovedescă crimele caa comisă guvernului actuale, violările Constituțiunii, ruina țerei, anarhia ș. c. 1. D. Costa-Foru dar,zice că Ministrulă este culpabile că după ună simplu raportă oficioșii ale unui procurore a dată în judecată pe foștii membrii de la curtea din Focșiani.— Ministrulă respunde și dovedesce că n’a procedată numai după rumarea publică și după ună simplu raportă oficioșii ale unui singură procurore, ci după raporturi oficiale a doui procurori, și chiară după denundarea a însuși onorabilelui fostă președinte, d-nu Triandafil. — Ce dară, întreba ministrulă, puteamă face în facia unoră asemenea cusări și raporturi oficiale? — Se nu publici raportulă,zise în sfârșită D. Costa-Foru. — Și D. Arion respinse că aci este între dumnelui și D. Costa-Foru, osebire de sistemă, că domnia-sea din contra publică tote actele séle ca se pictă lumea se le judice: „Amă,Ilise ministru, cea mai deplină stimă pentru judecătorii ce-încusațî; dară rumarea publică îi acasă; dară actele oficiale în contra soră erau în dosară; astăfelă dară oricâtă că i-așî fi apărată, calomnia totă ar fi remasă; căndă din contra acumă, mergând ănaintea justiției ei se vor apăra, calomnia va fi sdrobită și cei carii pe nedreptă îi vor fi acuzată își vor lua pedepsa.“ Crede mă dară că și prin acestă interpelare se dovedi nu numai că ministrul a fostă în lege, dară âncă că el este celă care a aretată cea mai mare sumă pentru judecătorii acuzațî, că nu numai nu s’a temută de publicitate și n’a negată stima ce are pentru dânșii, dar încă a aretată că numai cu sistema acesta, și nici de cumă cu cea ascunsă, întunecată și mută a d-lui Costa-Foru se póte învinge calomnia. Cătă despre interpelarea d-lui Ionescu, scopul ăiei este arătă de limpede în că să nu mai avemă trebuință a lă mai demonstra. Dumnului a cerută ministrului se-î presinte „situațiunea economică a tezei, și se-i spue dacă crede c’acestă espunere este oportună a se face nainte d’a procede scenatiile la votarea căilor ferate. A cerută se- spue cumă stă proprietatea cea mare și cea mică; se-i spue dacă întreprindera căiloră de comunicare n’ar compromite în România celelalte întreprinderi. Dacă avândă drumuri vomă avea ce căra pe hârisele. Dacă crede că putemă se dămă că desvoltare exclusivă numai căiloră de comunicare, noi carii mavemu capitale de stiință și la carii progresul morale ală societății este încă josă. Asia dată de mărfi d-nu Nicolae Cretzulescu susținu în fostulă Senată că nu putemă avea miliție fiindă că n’avemu încă moralitate; și ieri, în Senatulă aptuale, d-na Nicolae Ionescu susținu că nu putemă avea căi ferate fiindă că n’avemă solință și moralitate, nici atâta negreșită cătără Ungurii, carii aă făcută și facă necontenită căi ferate. Ministrulă a respinsă și pe terămură politică și pe terămură financiarii!. Acelă respinsă însă face parte din desbaterea generale a căilor ferate și prin urmare nu este aci loculă d’aki reproduce; pentru aci și pentru ai fi interpelarea d-lui Ionescu se esplică prin ea însuși și esplică pe tote celelalte. Dumnezeu dovedescu că nu potă aduce nici uă acusare seriosu ministeriuluî și cu cătă România sentăresce, cu atătă pasiunea îi coprinde și-i conduce pîn’ a se face, fără voia loră negreșită, cada secure! cu care străinulă se ’ncurcă a lovi în Oriinte colonia lui Traian. SENATULU ROMÂNIEI. Senatulă a luată a jî în discuțiune concesiunile căiei ferate, în urma primirea unei propunere a d-lui Al. Sihleanu d’a nu se aștepta trei zile după citirea raportului pentru a se lua concesiunea în discuțiune. D. Costa-Foru a vorbită contra luărea în considerare a concesiuniloră. D. Ministru Donici îlă com bătu; apoi vorbiră arășî contra concesiuniloră d-nii I. Manu și Tell. D. Ionescu după ce Vorbi contra câtăva timpă, încetă jicândă că este obosită și că va urma mâne discursulă seă. Senatulă n’adoptă însă astă prevedere și ’nebise discuțiunea. Se puse apoi la votă luarea în considerea a concesiunilor, și se primi cu 37 voturi pentru, 5 contra și 3 abțineri din 46 Senatori presinți.—— — ..la Domnitoru Senatori. Proiectulü de lege pentru concendarea construirii unei rețele de căi ferate, studiindu* se In secțiunilă numită de delegat al loră pe D. Hulban, Col. Cernat, P. S. S. Arh. Scriban, Al. Sihleau și subă-scrisură care constituindu-se in comitetă suptă președinta Arh. Scriban, aă însărcinată pe luptă-ăeta,natură raportare a supune la apreciarea dv. resultatulă deliberațiilor sele. D-lorii senatori, concesiunile pentru care se cere astă- aprobarea d-v. aă dată locă la lungi și animate discuțiuni atâtă în foile publice câtă și în finulă Adunărea deputaților, ele s’aă reprodusă în secțiunile dv. și se voră reproduce negreșită și dupe acesta tribună, deși póte pasiunile de partidă n’aă fostă totă d’auna înlăturate întruă cestiune unde n’ară trebui se fiă ascultată de cătă vocea raiunei, totuși aceste discuțiuni au avută resultatură că s’a făcută de, plină lumină asupra condițiuniloră în care se presinți acesti concesiune, asupra sarciniloră ce se voră impune Statului, asupra for0țelor ce va atrage societatea din stabilirea acestoră căi de comunicațiune. ’Mi vei permite, d-loră senatori, a resuma elementele principale ale discuțiuneî și a întemeia motivele pentru care comitetul delegațiloră. Ve roga se binevoiți a da sancțiunea votului d-v. cerutelor concesiuni. Liniele concedate cuprindă următorele 4 secțiuni: Secțiunea I de la Sucéva la Romană cu ună ramă la Botoșani și altulă la Iași. Secțiunea II-a de la Romană la Galați cu ună ramă de la Tecuciu la Bârlade. Secțiunea III-a de la Galați prin Brăila, Buzea și Ploesci la Bucurescî. Secțiunea IV-a din Bucurescî prin Pîtescî, Slatina, Craiova și Turnu-Severin la Vârciorova. Construirea și esploatarea secțiunea l-a se concede d-lui Cavaler Offenhein, representatură legală ală d-lui Principele Leon Sapieha, Vladimir Conte Barkovszky, Dr. Carol Giskra din Viena, Thomas Brassey, W. R. Dracke, ,L. M. Ratte din Londra, celealte secțiuni se concede d-spră Principele Hugo de Hohenlohe duce D. Uressi, principele Vietur