Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)

1868-09-18

ANULI) ALU DÜUE­ SPHHI DECILE VOIE 80X.* ȘI VEI­­ PUTEA LEI­N LEI N. r­ AHD — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 fg BEBE­LOSI „ 24 „ 29 pbtblik­ni ,i 12 „ 15 PE CA­LUNA „ 5 ., 6 ÜM­B TEMPLARU 2­4 HAN í PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respund­eseră Eugeniu Carada. ADMINIIST­RAȚIUNEA FASAGIULU ROMA­NU No. 1.-REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. MERCUR!, 18 SflPTEMBRg 1868. gimrââi k^wjjg^aBssaaa«BBaaija LIT MINEZA-TE Șl VEI FI PERTB0 ABONAMENTE, AKGHțlURÎ ți Reclame A 38 ADRESA ÎS BÜCURBSCI, LA ADMJNJ3TBATIUSSA ZXARULEI IH DISTRICTE LA C0HÉSP0SDI5JIÍ DIARlULCl țj PBIS POSTA. - LA PARIS LA D. DABHAS‘HALLE(3PA1K ROB DE l’aKMKXNE CCMÍ.ME HO. 5. AHOHțlOBILB LINIA DE 30 L1TEBJ5.............................40 BASÎ IK8EBTIUSI ȘI RECLAME, LINIA . . 9 LEI fll-V ADUNAREA GENERALE A SOCIETAȚEI TRAN­SILVANIA. Membrii adunărei societăți Transilvania, suntă convocat,! pentru d­iua de 21 Septem­­bre, și următorele In sesiune ordinariă. In astă sesiune are a se face și alegerea anuale a comitatului. Prima ședință se va ține in­­ ziua de 21 Septembre 1868, Sâmbătă la 8 ore de sera, în sala gimnasiului Mihai­ Vodă, Ziua ședințelor­ urmatóre se va determia de Insă­și adunarea. Președintele societății. Transilvania A. Papiu Ilarianu. SERV­I­CIU TELiEGR­AFICU alii B«n Aim.i/i. PARIS, 28 Septembre.­­nu manifesta alti juntei revoluționare din Sevilia pronun­­c­ă căderea dinastiei burbone, proclamă vo­­turi universale, libertatea absolută a presei, libertatea Invet­amentului, libertatea cultelor­, libertatea comerciului, libertatea industriei. Proclamă ștergerea articlelor­ constitutive in privința religiunei de Stat­, a dinastiei și a regulei de succesiune. Proclamarea generalilor­, publicată la Ca­dix, declară că nu vom­i depune armele până ce națiunea nu va redobândi deplina sea su­veranitate. (Servițiulu privații ale MONITORULUI). PARIS, 26 Septembre. — Monitorich­­cjdre că nici ună fact notabile la foste sem­nalații astă­zii din Spania. Generalulii Prim, ale căruia trupe erau­ bine dispuse, continuă a concentra puterile sale spre Sevilla, fia­rele Les Dabats și Le Siécle spunn­ că două din regimentele lui Novaliche, ducân­­duse spre Cadix, aă trecută în partea in­­surecțiunei. Calonge a intrat­ la Santander Ș­a repurtate necontenite gloriase lupte ; in­surgenții au fugită pe vase. KOPENHAGA, 2­6 Septembre. — Fregata rusă „Alexandru Nevski“ arându pe borda pe marele Duce Alexis, o naufragiată apropi de Lemvig, pe formulă daneză. Marele duce Alexis a scăpată, cinci per­­sone aă­perită, între cari și cinci ofițeri ruși. PARIS, 27 Septembre.— Monitorulu­i zice că Barcelona la 27 Septembre a fostă liniș­tită, dară că s’a întâmplată ore­cari eferves­­cențe în provincia Aragona. CADIX, 27 Septembre. — Un telegramă transmisă de la Cadix prin Lisbona (zice că Prim, Serano și alți șefi erau la Cadix. Se­­ zice că escadra, resculată a transportată ac­tualmente pe corpurile armate, 20,000 pusei și pe generaliul­ Prim la Barcelona. PARIS, 27 Septembre — pianele de as­tăzi consideră ea m­ă reă­idiciu lipsa de te­legrame din Madrid.— La Patrie (fice că regina ar fi consimțită se se interne la Ma­drid. Sgomotură despre luarea Cadixului de către Novaliches nu se confirmă.— Francia­­ zice că la Ferrol numai marina singură s-a resculată, trupele sunt­ încasarmate și for­turile stau fidele. 111 ■’ »■ ■!■ [UNK] [UNK]­ I ..............■ [UNK] [UNK] P-l­ ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] I --------J__J J.~—..­V - ~TJ1~|1T­H I f­lltllu­l II Bucuresci 29 Răpciune. „Turburări nepre’ntîmpinate și ne­­afrînate, completă ruinare a finan­­cielor”, Constituțiunea violată, Sta­­tulu Româno în perie.“ Aceste sunt­ acusările aduse gu­vernului actuale de cătră fostulu Se­­natu, formulate într’uă moțiune ș’a­­firmate prin votuTü majorității. Camera deputaților­­, în mare ma­­joritate dec­lară neadeverate aceste acusărî. Cetățianii din tote orașiele, în mare numerű respinseră tóte aceste a­­cusări și aplaudară disolverea Sena­tului care a votată acelă acte de a­­cuzare. In sf­rșită proprietarii și co­mercianții cei mari, întrunindu-se în colegiile electorale, respinseră la rândul ă lora, și ’n modă oficiale, tóte aceste acuzări, și prin nouele alegeri de Senatori afirmară că Ca­mera și guvernulu­i ei represintă în adevera ideiele, voința și dorințele națiunii. Tote aceste sunt­ fapte, era, nu cuvinte, și nimene nu va putea zice că proprietarii cei mari din colegii­­le electorale ale Senatului, voteză în contra credinței lorű și luptă pre­siunea administrativă, cumă s’a pu­tută cjice că se voteză în colegiulă ală 4-le. Dară bre oposițiunea, nu de­­c­iară, nu dovedesce pe totă diua, arătă prin Presa iei, cătă și prin represintanții iei în Cameră și ’n Se­­nată, că nici uă imputare seriosă n’are a face guvernului actuale? Ș’acesta n’o dovedesce în modulă celă mai clară ședința de ieri a Se­natului? Trei luni după votarea de cătră fostulă Senată, a unei moțiune ce nu era ună simplu blamă, ci ună actă de acuzare, capii oposițiunii re­veniți în Senată, anunț­ăndă în­dată sa se interpelări, nu póte fi în­doială că să se susțiă din nuoă și cu mai multă tăriă și evidință, a­­cusările coprinse în a loră moțiu­ne, și se dovedescă „turburări ne­­atîmpinate și neî nfrînate, Constitu­­țiunea violată, financiele ruinate, Sta­­tură română în perie.“ Și căndă târt cuvîntulă emininții și străluciții a­­cusatorî ce ne spună? Că Statulă romănă este în perre fiindă­ că la Râmniculă Serată, s’a făcută ună pam­letă contra d-lui Plagino. Că guvernulă actuale violeză Constitu­­țiunea, fiindă­că d. I. Lerescu, fos­­tulă direptore ală diariulu­ iS trec­hi­a, mi este d’uă camă dată profesore la * scala de comerciă. Se vede măi, dacă în cele-l­alte interpelări, ce parăi mai seriose, emininții interpelatorî a­­­­sistă mai veridici și mai serioși. j D. Teil <^ice, entbză a­­ jlice în­­ Senată c’uă copilă, de la 2­­2 la 3 ani, a­sciută se spue de ce re­­ligiune și naționalitate este; c’a sclută încă a spune că este furată și șelată de Israelitul­ Mușiulam. D. Tell interpelă, acasă în Senată pe Ministru c’a dată ordine a se ’lichi­de acțiunea ce se urmărea în con­tra lui Mușiulam și ministrul­ îi­­aretă că actele oficiale constată că nu ministrulă î­nchisă acțiunea, ci judecătorele de instrucțiune din Me­hedinți și primulă Procurore din Craiova. Monitoriulu a publicată iotă ce s’a­­tingea d’acestă cestiune­ s­ a aretată că guvernulă serbă a cerută ofi­ciale a i se da supusulă seă Mu­­șiulamă și cu fetița israelită. lui , Ieri chiară, în ședința Senatu­ministrulă citesce nota ofi­ciale a agintelui Serbiei, și d. Tell lasă în lăture pe agintele Serbiei ș’acasă pe guvernă c’a liberată pe Mussul­m numai după raporturile aginților­ români din Constantino­­pole și Bel­gradă. D. Tell acasă pe ministeriă c’a dată în judecată 150 de cetățiani din Mehedinți, carii n’aă,­­ilice d. Tell, altă vină de cătă caă susținută că Mussulam a răpită din Constantinopole un copilă de na­țiune grecă și de religiune creștină, ș’acesta pe afirmările acestei copile de trei ani. D. Tell scia forte bine c’acei cetățiani s’aă încercată a opri prin for­­cia materiale, pe guvernă d’a da satisfacere cererii legitime a guver­nului Șerb, d’a i se trimite supu­șii sei Mușsulam și fetița; scia c’a­­cei omeni aă mersă pri­ a ataca prin depește telegrafice nu numai gu­vernulă dată pe însu­și Capulă Statu­lui; și solindu tóte aceste, totă organulă acelei partite care acusase pe guvernă că „se facă turburări făr’ a le pre­­’ntîm­pina și afrîna,“ îlă acusă a­­cuză că făr’ a aresta ună singură omă, a sclută a face ca legea și guvernulă se fiă respectate, a solută a pre’ntîmpina tulburările ce se si­­leaă a provoca speculatorii Gestiu­nii israelite și bulgare, și n’a dată în judecată de cătă pe cei carii aă mersă pîn’ a ataca pe Capul­ Sta­tului. Suntă pre aceste interpelări demne de d. Tell? Suntă pre aceste, inter­pelări ce se potă face într’unulă din corpurile cele mari ale Statului, de cătră ună omă care se respectă pe sine și corpulă din care face parte? Ș’asemene acusărî­n arétá bre uă sete de acusare pînă la deliră ș’uă lipsă deplină de culpe seriose ale guver­nului? Și d. Tell este și din altă puntă de vedere culposă. Domnialui scie forte bine cumă inimicii Ro­mâniei aă sploatată aceste nenoro­cite cestiuni, cunoscute suptă­ nu­mele de cestiunea Israelițiloră ș’a Bulgariloră; cumă dară n’a vâcjută că interpelarea mea nu putea avea altă efectă decâtă d’a da noue proteste inimiciloră fereî d’a o sploata? Cumă n’a scrută, cea­ a ce sc­ă toți, și ce i-a adusă aminte, eri d. Ministru de Financie, ri­cendu-i: „Străinii își facă datoria, dară ce facemă pre noi cândă luămă spre sploatare aceste două ces­­tiuni, și mai cu semă cea din urmă, cară a fostă spinosă și forte spinosä în tote țerele, și ’n locă d’a ne sili se scotema acestă spinű din piciorulă nostru noi pe totă dina înveninămă rana? Cumu n’a-i sclută, i-a­­ jisă d. Ion Brătianu că dacă nu se li­bera Israelitulă Mussulam, după ce-i cerea guvernului serbă, era se se­ depeșteze în tota Europa c’u­ă ne-j norocită Israelită, ș’uă biată copi­l fiță de trei ani, a fostă prada săl­­batică a guvernului romănă? Și când s’atacă astă­lelă guvernulă, adause ministrulă, s’atacă națiunea, căci este recunoscută că fie­care națiune are­ guvernulă după chipulă ș’aseme­i­narea iei. , Cumă n’aî­sclută, <­lisei Ministrulă, că dacă nu se lua mă­] sure spră a se potoli ași ța­rea, era­se se depeșteze în Europa că sun­t temă bântuiți de anarh­iă? Cumă­ n’a sciută că simptimă toți plaga ce ne râde și că tocmai d’acea­a nu trebue s’o sgândărimă ca se dămă astă-felă străhiloră ocasiune, protestă ca se-și vîre eleda în afa­cerile nóstre? Cumă n’ai solută în sfârșită, dise Ministrum­, că nu ómenii de la guvernu, și nu lupta princi­pele Carol se va da țereu cea-a ce­­ea nu voieșce, ci că din contra a­­cumu­tara va face d­a-a ce dânsa va voi și atunci numai caid ü­ea va voi?“ — Dom­nulă Teli le scie tote aceste, însă orbia pasiunii îl­ făcu se uite totă, și se se uite prin a veni naintea Senatului se spue cea­a ce scia că nu este, se spue îi sfârșită că co­pilele de trei ani s­tă ce este reli­­giunea, ce este naionalitatea și ce este amăgirea și răpirea. Interpelarea d-lu' Costa-Foru în privința membrilor­ Curții de Ca­­sațiune, carii aă trec ută la pensiune, a fostă în tête precumă amă espusu-o­eri nainte d’a se face.Ministrulă a a­re­iată, cu legea în masă, osebirea ce es­te între a cere constaarea dreptului la pensiune și votarea pensiunii de Ca­meră, și a dovedită narelui legistă, și cu legea, și cu esempele de mai nainte și cu cele petrecute că foștii membri ai Casațiunii aă­erută acordarea pensiunii eră uu simpla constatare a dreptului la pensiune, și că astă­felă a­cea interpelare nu este, nu pate fi, de­câtă cea­ a ce­a fostă, este și va ramâ­nea și in­terpelarea d-lui Tell. Dară, d. Costa-Foru nu se mulță­­mesce cu un singură interpelare. D-lui este autorele dechlarată ală renumitei moțiuni a renumitului fostă Senată și prin urmare acumă a voită se do­­vedescă crimele ca­a comisă gu­vernului actuale, violările Constitu­­țiunii, ruina țerei, anarh­ia ș. c. 1. D. Costa-Foru dar­­,zice că Ministrulă este culpabile că după ună simplu ra­portă oficioșii ale unui procurore a dată în judecată pe foștii membrii de la curtea din Focșiani.— Ministrulă respunde și dovedesce că n’a pro­cedată numai după rumarea publică și după ună simplu raportă oficioșii ale unui singură procurore, ci după raporturi oficiale a doui procurori, și chiară după denund­area a însuși onorabilelui fostă președinte, d-nu Triandafil. — Ce dară, întreba mi­nistrulă, puteamă face în facia unoră asemene­a cusări și raporturi ofi­ciale? — Se nu publici raportulă,­­zise în sfârșită D. Costa-Foru. — Și D. Arion respinse că aci este în­tre dumnelui și D. Costa-Foru, o­­sebire de sistemă­, că domnia-sea din contra publică tote actele séle ca se pictă lumea se le judice: „Amă,­­Ilise ministru, cea mai deplină stimă pen­tru judecătorii ce-încusațî; dară ru­marea publică îi acasă; dară ac­tele oficiale în contra soră erau în dosară; astă­felă dară ori­câtă că i-așî fi apărată, calomnia totă ar fi re­masă; căndă din contra acumă, mergând ă­naintea justiției ei se vor­ apăra, calomnia va fi sdrobită și cei carii pe nedreptă îi vor­ fi acuzată își vor­ lua pedepsa.“ Crede mă dară că și prin acestă interpelare se do­vedi nu numai că ministrul­ a fostă în lege, dară âncă că el­ este celă care a aretată cea mai mare su­mă pentru judecătorii acuzațî, că nu nu­mai nu s’a temută de publicitate și n’a negată stima ce are pentru dânșii, dar încă a aretată că numai cu sistema a­­cesta, și nici de cumă cu cea as­cunsă, întunecată și mută a d-lui Costa-Foru se póte învinge calomnia. Cătă despre interpelarea d-lui Io­­nescu, scopul ă­iei este arătă de lim­pede în că să nu mai avemă trebuință a­ lă mai dem­onstra. Dumnului a cerută ministrului se-î presinte „situațiunea economică a tezei, și se-i spue dacă crede c’a­­cestă espunere este oportună a se face nainte d’a procede scenatiile la votarea căilor­ ferate. A cerută se-­ spue cumă stă proprietatea cea mare și cea mică; se-i spue dacă între­­prinder­a căiloră de comunicare n’ar compromite în România cele­l­alte întreprinderi. Dacă avândă drumuri vomă avea ce căra pe hârisele. Dacă crede că putemă se dămă că des­­voltare exclusivă numai căiloră de comunicare, noi carii mavemu ca­pitale de stiință și la carii progre­­sul­ morale ală societății este încă josă. Asia dată de­ m­ă­rfi d-nu Nicolae Cretzulescu susținu în fostulă Se­nată că nu putemă avea miliție fiindă că n’avemu încă moralitate; și ieri, în Senatulă aptuale, d-na Ni­­colae Ionescu susținu că nu putemă avea căi ferate fiindă că n’avemă solință și moralitate, nici atâta ne­greșită cătă­ră Ungurii, carii aă făcută și facă necontenită căi ferate. Ministrulă a respinsă și pe teră­­mură politică și pe terămură finan­ciarii!. Acelă respinsă însă face parte din desbaterea generale a căi­lor­ ferate și prin urmare nu este aci loculă d’aki reproduce; pentru aci și pentru ai fi interpelarea d-lui Ion­escu se esplică prin ea însu­și și esplică pe tote cele­l­alte. Dum­­nezeu­ dovedescu că nu potă adu­ce nici uă acusare seriosu ministe­­riuluî și cu cătă România se­ntă­­resce, cu atătă pasiunea îi coprinde și-i conduce pîn’ a se face, fără voia loră negreșită, cada secure! cu care străinulă se ’ncurcă a lovi în Oriinte colonia lui Traian. SENATULU ROMÂNIEI. Senatulă a luată a­ jî în discuțiu­­ne concesiunile căiei ferate, în urma primirea unei propunere a d-lui Al. Sihleanu d’a nu se aștepta trei­­ zile după citirea raportului pentru a se lua concesiunea în discuțiune. D. Costa-Foru a vorbită contra luărea în considerare a concesiuni­­loră. D. Ministru Donici îlă com­ bătu; apoi vorbiră arășî contra conce­­siuniloră d-nii I. Manu și Tell. D. Ionescu după ce Vorbi contra câtă­­va timpă, încetă­­ jicândă că este obosită și că va urma mâne dis­­cursulă seă. Senatulă n’adoptă însă astă prevedere și ’nebise discuțiunea. Se puse apoi la votă luarea în con­­siderea a concesiunilor, și se primi cu 37 voturi pentru, 5 contra și 3 abțineri din 46 Senatori presinți.­­—— — ..­la Domnitoru Senatori. Proiectulü de lege pentru concendarea con­struirii unei rețele de căi ferate, studiindu* se In secțiuni­lă numită de delegat­ al loră pe D. Hulban, Col. Cernat, P. S. S. Arh. Scriban, Al. Sihleau și subă-scrisură care constituindu-se in comitetă suptă președinta Arh. Scriban, aă însărcinată pe luptă-ăeta,­­natură raportare a supune la apreciarea d­v. resultatulă deliberațiilor­ sele. D-lorii senatori, concesiunile pentru care se cere astă-­ aprobarea d-v. aă dată locă la lungi și animate discuțiuni atâtă în foile publice câtă și în finulă Adunărea deputa­ților­­, ele s’aă reprodusă în secțiunile d­v. și se voră reproduce negreșită și dupe a­­cesta tribună, de­și póte pasiunile de par­tidă n’aă fostă totă­ d’auna înlăturate întruă cestiune unde n’ară trebui se fiă ascultată de cătă vocea ra­iunei, totuși aceste discu­­țiuni au avută resultatură că s’a făcută de­, plină lumină asupra condițiuniloră în care se presinți acest­i concesiune, asupra sarciniloră ce se voră impune Statului, asupra for0țelor­ ce va atrage societatea din stabilirea acestoră căi de comunicațiune. ’Mi ve­i permite, d-loră senatori, a resuma elementele principale ale discuțiuneî și a întemeia motivele pentru ca­re comitetul­ delegațiloră. Ve roga se bine­voiți a da sancțiunea votului d-v. cerutelor­ concesiuni. Liniele concedate cuprindă urmă­­torele 4 secțiuni: Secțiunea I de la Sucéva la Romană cu ună ramă la Botoșani și al­­tulă la Iași. Secțiunea II-a de la Romană la Galați cu ună ramă de la Tecuciu la Bârlade. Secțiunea III-a de la Galați prin Brăila, Bu­ze­a și Ploesci la Bucurescî. Secțiunea IV-a din Bucurescî prin Pîtescî, Slatina, Craiova și Turnu-Severin la Vârciorova. Construirea și esploatarea secțiunea l-a se concede d-lui Cavaler Offenhein, representatură legală ală d-lui Principele Leon Sapieha, Vladimir Conte Barkovszky, Dr. Carol Giskra din Viena, Thomas Brassey, W. R. Dracke, ,L. M. Ratte din Londra, cele­alte secțiuni se concede d-spră Principele Hugo de Ho­henlohe duce D. Uressi, principele Vietur

Next