Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)

1868-09-21

ANULO ALU DOUE-SPRE-DECISE ADMINISTRATIINEA PASAGIULU ROMANU NO. 1. —REDACTIUNEA STRADA COLȚIA NO. 42. VOIESCU ȘI VEI PUTEA LEIN. LEI N PE A.UU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 PE SESE LUNAI 24 „ 29 PE TREI LENI » 12 ,, 15 PE VA LUNA )| & 6 UNU ESEMFLARU 24 DAS! PENTRU PAUZB PE TRIMESTRU PU. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL, AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactază respundetorii Eugenia Cârmit*. SAM13ATA 21 SEPTEMBRE 1868. LUMIREZATE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANONIltIRÎ ?I RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESFONDINITÎ DIARIULCÎ ț PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRAL-HALLEGRAIN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNȚURILE LINIA DE 30 LITERE.............................40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU ADUNAREA GENERALE A SOCIETATEI TRANSILVANIA. Membrii adunarea societăței Transilvania, sunt convocat! pentru ziua de 21 Septembre, și următorele în sesiune ordinariă. In astă sesiune are a se face și alegerea anuale a comitatului. Prima ședință se va ține in ziua de 21 Septembre 1868. Sâmbătă la 8 ore de sara, în sala gimnasiului Mihai si Vodă, Ziua ședințelor urmatore se va determia de însășî adunarea. Președintele societatei Transilvania A. Papiu Ilarianu. SERVITIL TELEGRAFICII AB.6HONUIM I. MADRID 30. Septembre. Ordinea este deplină. Serviciile publice sunt deja ocupate de noul funcționar. Poporul este deja armata , Miliciele nationale sunt decretate. Prim și Serano, voru sosi înăDe. Goucla a eși din Madrid. Englesii carii au reședintia in Madrid au felicitata noulu guverna. Barcelona este refuiată, ea este aplecată pentru Francia. PARTS. Presa ijice că guvernul provisoriu din Madrid a respinsă în unanimitate Republica. PARIS. Independința belifică de la 28 Sept dice că dacă România se ocupă de perfecționarea urmării sére acesta ne face pentru a ataca ei pentru a se apără. Asta furű darü dacă Porta ar încerca să presiune, că nimeni n’o póte justifica, armata romană, poporulu intregii cu Principele în capulülor și vorü apăra fronturiele cu energia ce o dă patriotismulu resemata pe Tratate. Turcia , însă, adaugă Independința, nu va a atăta de nebună spre a comite unu actu atâta de cutezătoriu, și care am putea se incingă cu , flăcări propria sea casă. Francia la răndul fiiei mai putea se se ingrijasca de urmările României care nu cere de căte liniștea. ALTA DEPEȘIA. MADRID, 29. Revolutiunea triumfal are în lata Spania. Junta provisorie s’a stabiliții în capitală și s’a proclamat căderea dinastiei, voturu universale și convocarea Adunare Constituante. Bucuresci 20 Slăpciune 2 Brumardlu Revoluțiunea a triumfată pe deplină în Spania, firulă telegrafică s’a restabilită ș’astăferă primirămă în sfîrșită de pește din Madrid. Faptele împlinite sunt de cea mai mare însemnătate, căci nu numai dinastia este detronată, dară ceea ce este în Spania mai multă decâtă uă dinastiă, s’a proclamat libertatea asolută a Presei, urmarea poporului, și mai multă decătă tate aceste „ștergerea articlelor” constitutive în privința religiunii de Stată.“ Spania daru, rupse și dinsa lanțurile catolicismului ș’acesta este un mare chezeștă că d’acumu va păstra libertate și va jefui scara vechiei sale splendore de unde călugării o înbrînciseră ș’o nebușiseră prin cea mai deplină sclaviă. Gestiunea acumă este d’a se soi care va fi noua dinastiă ce Spania își va alege? Fi-va uă uniune cu Portugalia, fi-va ducele de Montpensier seă uă dinastiă cu totulă noue? Nu putemu prevedea nimica, și prin urmare n’avemă de câtă a aștepta ca națiunea se se pronunțe acumă în deplina iei suveranitate. Senatulă a sfîrșită af^î marea și bine-făcătorea lucrare a căilor ferate, votăndă concesiunile și n totale cu 41 voturi pentru, 3 contra și două abțineri; pe căt putură mă afla/elă nu se va despărți pînă ce nu va vota legea pentru evaluarea din muoă a venituriloră proprietății fondarie și legea contingentului anuale ală armatei. Nouii Senatori ca și deputații, sciu că una din cele ’mai de căpetenie datorie este d’a ne pune în stare d’a ne putea apăra neutralitatea; ei sciă c’uă națiune liberă este datore se fiă armată, și că națiunea română cere cu stăruință și de maî mulți ani, se i se dea arma, căci scie că numai printrînsată națiune își póte apăra sanctuariulă iei și încă numai printr’însa se evită resbelulu. Una din cele maî temeinice dovedi despre grabnica trebuință d’a ne arma, nă a datu-o inimicii noștril din întru și din afară, cari s’aă silită mai anteră în fostulă Senată se ’mpedice organisarea milițieloră, și nu urmără strigară alarmă, servindu-se cu totă felulă de calomnie contra unui mică numeră de arme ce sosiră în țeră în luna trecută. Ei împotriră numerală armeloră, strigară apoi că fiindă aduse prin Rusia, acesta dovedesce uă alianță cu astă putere, dup’acesta diseră că acele arme aă fostă tóte pentru Bulgari, în urmă că din 50,000 Rusia nS a dăruită vre 12,000 eră celelate s’aă dată Bulgariloră. In acesta însă ca ’n tóte, lumina se face; vedurămă mai demă dacă diarulă La Patrie a vorbită multă mai romănesce de cătă foile oposițiunii din țară, spumdă că România este datore se se urmeze. Serviciul nostru telegrafică ne transmite acoi reflecțiunile ce face Independința Belgică în acestă privință și cari, drepte și reale din tote puncturile de privire, se osebescă cu totul de cele ce lieü foile oposițiunii din țeră și diarele austro-magghiare. Aci este dară loculă se pune să luptă ochii publicului și cele ce scrie o fabulă L’Etendard de la 24 Septembre. „Sgomotulă despre intrarea Turcilor” în România, cară a resistată în timpă de căte-va zile, demintiriloră celoră mai formale, s’a risipită în sfîrșită, și nimine adî nu mai dă credemență acestei știre, care, n’a avută nici uădată nici uă probabilitate. „Și ’n adeveră, pentru ce Turcii, trecendă Dunărea, ar fi violată pe faciă tratatulă de la 1856, care-i opresce d’a interveni în Principate fără consimțimântulu puterilor garanți? Spre a lua respunderea consecințelor, ce de sicură ar aduce cu sine uă asemene ilegalitate, ar trebui celă puțină se aibă cuvinte grabnice și de cea mai mare gravitate. Care deci ar fi acele cuvinte ? „S’admitemă c’ar fi, precum ă se dice, în România are carii urme d’uă agitare bulgară; daru are ar fi acesta ună cuvântă pentru Turcia d’a călca tratatele carii suntă scutul ă iei, ș’acesta mai cu semă atunci când o guvernală română decblară că este străină aceloră uneltiri și cândă susține afirmările sale cu acte ca acelea ale punerii suptă acusare a scritorului din Bucuresci care a făcută Bulgariloră mă apelu lă arme? „Este învederată că nu. „Pe d’altă parte, judecândă după corespondintele nóstre particulare și după telegramele publicate în tote diarele, situațiunea politică a României este cumă nu se pate mai liniștită; cele două camere s’aă întrunită și s’aă constituită, în cea mai mare liniște; guvernul are într’amândoue uă majoritate impuitare; recolta se anuncă ca forte frumosă, și creditură financiară ale Statului se ’ntemeiază din di în di mai multă. Unde ar fi dară pretestată unei ocupări care ar aduce ne ’alăturată neste complicări pe cari Francia nare nici ună interesă ale dori, și pe cari nu le va sei încuragia nici directă nici indirectă ? „Nimică în situațiunea actuale n’ar putea dară justifica intențiunea ce se dă în modă gratuită Turciei, care scie prea bine ce datoresce Europei și Franciei mai cu semă, pentru a se arunca întru o asemene aventură, fără ca celă puțină se aibă cuvintele cele mai grave și cele mai adeverite.“ Se se compare acumă limba giulă ce țină organele guvernului francesc atâtă în privinția armării câtă și ai acea a a mișcării Bulgariloră în România, cu limba giulă ce aă ținută și țină în aceste cestiuni foile oposițiunii din țeră și fie care vedea deosebirea, se va convinge despre patriotismul acestor organe și despre scopul ce ele urmărescă, împreună cu foia magghiară din Bucuresci ce se publică în limba germană, despre care se vorbesce mai la vale, și cu celelalte foie austro-magghiare, între carii Nord- Est, cari nu ’nceteză d’a publica cele mai mari neadevăruri și cele mai infame calomnie în contra României. ------------------------------------------------------ Muaggiar wwiB'j» gg SPRE APARARE. Foia ungurescă, care se publică în limba germană la Bucuresci, s’a iritată peste mesură, pentru că amă cutezată a culege și noi date autentice, prin cari se ilustră politica ungurescă, cumă și viața publică și sociale din Ungaria și Transilvania. Acea forță are fruntea de a ne încrimina, cumă că noi amă fi falsificată datele citate, îi este însă forte greă se aducă uă singură probă de falsificare din partea nostră. Mărturisimă și noi cea-a ce amă recunoscută totă daima de cănduamă ajunsă la anii priceperei, că a fostă și mai este âncă uă nefericire din cele mai mari, cunică elementală romănescă și celă ungurescă, încongiurate amândoue de oceanură slavă, nici chiară astăzî în secolul ă luminiloră nu se potă înțelege nici împăciui cu sinceritate. Insă totă asta trebue se recunoscemă, cumă că ar fi uă nefericire înzecită mai mare, dacă prețul ă împăciuirea ar trebui se fiă subjugarea, umilirea, desfacerea corpului naționale în atomi, carii se numescă indivizi. De altă parte totă noi amă fostă, carii de zece ani încopeamă recomandată și recomandămă fiiloră României, că după ce autonomia patriei loră fu recunoscută și garantată prin cele șapte puteri, grija loră de tóte Zilele se ftă a păzi între tóte împregiurările cea mai strînsă neutralitate a teritoriului propriu, prin urmare a și stagate de a să apăra în totă timpul, cu înțelepciunea bărbaților de Stată ca și cu brațele armate. Avemă cuvinte tari, cari ne facă a crede, cum că în acestă punctă toți adeverații Romăni simtă totă ca și noi, precumă și că toți căți s’ară încerca a compromite neutralitatea țereî, suntă seă forte scurți de vedere, seă altă ceva mult mai reă.... A susținea însă neutralitatea țereî, nu însemnă nici a fi fatalistă și a aștepta desvoltarea evenimenteloră cu mănele în sînă, nici așî renega pe connaționalii săi, amenințați chiar în existența loră, cu alte cuvinte, neutralitatea nu însemnă a trece cu vederea și a suferi în tăcere barocurile aruncate în fața națiunei, într’uă formă sex în alta, pentru că acesta n’ar fi neutralitate, ci curată poltrofomă. Adversarii noștril însă nici măcară acestă dreptă nu voiescă a ni’să recunosce, ei adică nu sufere, ca se ne ridicămă din cândă în cândă vocea nostră în favorea conaționalilor, noștrii apesațî și împilați, ci la asemenea ocasiune totădeuna ne amenința chiar și esistența patriei, a limbei și a naționalității nóstre. Spre comprobarea acestei aserțiuni, ne provocămă eră șî la spectorațiunile unor mari autorități din castrele adversarilor noștril, pe cari foia ungurescă scrisă nemțesce în Bucurescî, nu le va putea nici nega nici măcară netezi făr’ a fi demințită prin chiară acelea autorități. Cornitele Ioan Majlath, unul din cei mai renumiți bărbați de Stată, în istoria Austriei publicată de dînsulă, descrie pe largă tirania, prin care limba magiară se impunea pe temeiulă legiloră, nu numai prin forța morală, ci și prin bătăi trupeșei. Acestă tiraniă în anulă 1847 ajunsese abia departe, în cătă se poruncise preoțiloră de tóte confesiunile, că totă a treia Duminică, se țină în biserică predice în limba magiară, fără nici ună respectă, dacă poporală pricepe acea limbă, seă dacă nu o cunosce nici decumă. Aceleașî legi mai domnesc pînă astăzi. Faia ministerială „Pesti Napló“ susține curată, că din tote poporele monarhiei habsburgice numai germanii și magiarii merită numele de națiune, din contra celelalte popore abia merită, ca limba și naționalitatea loră se fiă respectate în comune. D. Ivánka, unul dintre cei mai renumiți publiciști susține, ca dreptul de naționalitate pentru celelalte popore este că teoria deșerta etc. (Vezi „Neue freue Presse“ din 6 Septembre a. c.) Totă „Neue freue Presse“ ne informeza, cum că națiunea magiară își deduce dreptul ă seă de suveranitate asupra principatelor romănesci tocmai de la anul 1272, adică de 596 ani neî ntrerupți. Ilustrulă comite magiară Fr. T. voindă a respunde faiei „Presse“ în epistola sea de dată Marienbad 9 Sept. publicată în „Pester Lloyd“ din 12 Sept. a. c. dispută altoră popore conlocuitore orî-ce dreptă de esistință naționale, cum și principatelor danubiane dreptulă de autonomiă, eră apoi se esprimă asta: „Se nu credă „Pressa,“ că dară germanii ar fi chiămațî a resiste poporelor, danubiane, credincióse ale bisericei vechi, semi-sălbatice și vîndute Gzarismului .... Se nu dea credemîntă la văierăturile tendențiose ale deputațiloră Șerbi, Ruteni, Galachi din casa de josă (a Ungariei), pentru că macsima acestoră domni este a minți cu obrăzniciă, eră scopulă sară, nu este altulă, de cătă a se rupe de cătră corona Ungariei.“ Aceluași Fr. T. denegă Transilvaniei orice dreptă de autonomie, eră în sine adauge, cumă că „Ungaria este cea mai din urmă sentinelă a civilisațiunei și a libertăței europeane spre răsărită.“ Cu alte cuvinte, barbaria și sălbătecia asiatică se începe din Carpații Transilvaniei, locueșce în Romănia ca și în Turcia și ca în tota Asia. Nu voimă a obosi astă-dată pe lectori cu citate mai numerose spre a ilustra situațiunea în care ne aflămă, în locă de acesta vomă reflecta încă numai la „N. fr. Presse“ No. 1442 din a. c., în care se constată curată, cum că din Postea ca din centru are se se întindă domnia magiară cu ori ce prețiu pînă la Marea Negră; eră apoi în aceluașî Nr. se zice: «Ein vollendeterer politischer Jesuitismus ist noch nicht da gewesen,“ adică: nici vădată nu s’a vezută ună iesuitismă politică mai consumată. Tóte acestea nu le Ze cemă noi, nici aiți Romăni, ci le zică și le mărturisescă publiciștii cei mai renumiți germani și magiari. Intre aceste împregiurări se ceremă numai una. Aretați, daține pe bărbatulă de stată, care se ia asupră și împăcarea sinceră și durătorie a elementului romănescă cu celă magiară, pentru ca se’i aducemă lui omagiele nóstre. Germanii aă untă proverbă minunată : Hochmuth kommt vor dem Fall, care va serică: După trufiă vine căderea ... A Uă adresă ce ni se trimite de la Brăila ns insciintază ca apelulü pentru supscrierea la arme a avutu unu mare resunetu în acela orașiâ. S’a constituită deja una comitatu și ’ntc’uă singură (Ji s’a supscrisu suma de 8129 lei vechi 28 parale, lista de mai joșii arela numerulű contribuitoriiorü. Cu cea mai mare bucurie vedemu că armata, aceste sentinele permanente ale Românismulu, se grăbesce a lua parte la astă subscriere; acesta proboza cám este de adevérata că eserci'm'ulu armelor. Inobiléza animă. CETAȚIANII URBEI BRAILA. Listă de subscripțiunea voluntariă pentru cumpărare de arme în favorea gardei civile și miliției Stavru Papadopolu. . . . T0Ö Costache Carpe......................... 50 Ilie Boerescu......................... 50 George Nicolau . . 40 Anghelache Mavrodin . . . 200 V. A. Paleologu .... 50 R. S. Campiniu .... 58 75 C. Mărgăritescu .... 40 C. T. Ignat ..... 140 Doctore In medicină Galaci . 60 Ionică Roșu......................... 20 H. Dimopolu......................... 58 75 Scarlat B. Vulcovici ... 40 A. Grigoriu.............................. 20 E. Butoanu............................... 20 Th. G. Hepites......................... 50 P. Eliad............................... 60 G. L. Frollo......................... 60 D. Poenaru............................... 80 Trandafir Djuvara cu unü bi letü către d. Dimitrie Poenaru in conturű diurnei sale viitare.......................................500 Nicolae Pătrașcu .... 20 Mihalache Hristu .... 20 Hg. Georgiu ..... 40 D. Davidescu ..... 11 75 I. Vladeénu......................... 11 75 lane Vasiliu ..... 20 I. Brăilescu........... 20 Dimitrie Damian . . . . 100 G. Nicolescu............ 40 N. Constantinescu .... 20 Marin Popescu........... 20 lane Vasiliu................. 20 Pandele Stanciu .... 60 Tudor Petrini........... 60 St,‘í nobani.