Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)

1868-10-10

876 SOCIETATEA PENTRU INVETATURA POPORULUI ROMANU Secțiunea de Praova. Comisiunea însărcinată cu gerarea loteriei în folosulü internatului și ale scalei pedagogice din Ploesca. Dam cele mai josă însemnate ca adeverate fiice ale României, animate de marele folosit ce scala pedagogică înființată de secțiunea de Praova, va aduce națiune, au bine-voitü ai veni în ajutorii cu următorele ofrande de obiecte și bani: I. De la Câmpulung, D-na Zinca Golescu, unii port-bilete de visite de christali și cu fior! de aurii. D-na Elena Racoviță, una bandă tapiseria pentru mobile. D-ra Felicia Racoviță, unii covorașii cusută, doue perechi pantofi de lena pentru copii. D-na Anica Davila, una pereche papuci cusuți. D-na Anica Trosnea, una pereche pantofi de copii. D-na Catinca Trosnea, una pereche papuci cusuți, unü șialii de lena roșia. D-na Linția Rucăreanu, una bandă de clopoțielu lucrată cu mărgele. D-na Litia Rudeanu, doue ștergare (naționale.) D-na Alexandrina Niculcea, una învelitore de scaune, una pereche pantofi de copii. D-na Eugenia Stefanescu, una pereche de pantofi pentru copii și una tulii lucrată cu ingliția. D-na Elena Gheorgiu, ună ștergară (naționale. D-na Maria Fotea, ună port-cigare. D-na Zoe Anghelichi, una pereche tăvițe de sfeșnice lucrate din lena. D-na Eufrosina Zamfirescu, ună papucă portu-orologiă. D-na Maria Zamfirescu, una învelitore de sieciă. D-ra Christina Potoceanu, una pungă. D-na Elena Angeleanu, ună portofoliu. D-na Ana Hernea, ună coșculeță pentru cane Uö vlollä lUUlalti la mărgolo. D-ra Felicia Cernovodeanu, ună ascunde tot. D-ra Elisabeta Rădulescu, una invelitoară de sediă. D-ra Maria Elena, una scufiță de copii. D-ra Stoenescu (io etate de 8 ani), una pereche papuci. II. De la Pitescu. D-na Verchim Directrice, doue perechi papuci. D-ra Maria Urseșu, una bandă de clopotă lucrată din mărgele. D-ra Eugenia Stefu Georgescu, una pungă. D ra Eufimia Stefu Georgescu, una pereche tăvițe de sfeșnice. D-rele d-lui G. Maiorescu, una faclă de perină cu ingluția, una pungă de tutună lucrată din simburî de pepene, spiiiurî și una ratiară. D-ra Elisa Antonescu, ună coșiuleță pentru carte de visite. D. V. Ursescu 36 lei vechi. D. P. Iancolescu, doue dicționarie. III. De la Turnu-Măgurele. D-na Maria Heracly, una perină lucrată cu lână și mărgele. IV. De la Ploescu. D-na Sevasta Mavru, una perină și una pungă. D-na Carolina Liborovschi, ună ascunde totă. D-na Luisa Sebmettan, una pereche papuci cu liră. D-na Maria Vitescu, ună portu-orologiă de catifea, și una chibritariță cusută. D-na Elisa Tocilescu, una pungă. D-ra Elena Haritonu, ună covorașă de masă împletită din lonă. D-ra Sofia Toncovici, una port-orologiă de mărgele. D ra Elina Dinescu, doue feete pentru port-tabacă. * D-na Estera Haimu, ună port-carlo de visită, de argintă. D-na Senorinic Elias, unu port cure dent, de argintă. V. De la Craiova. D. Simiono Michali, 20, 1/4 lei vechi. ROMANULU 10 OCTOBRE 1868 VI. De la Dâmbovița. D. Nicolau Diiconescu, proprietară 124 lei vechi. Tóte obiectele de susă sunt forte elegante și lucrate cu multă arte. Comisiunea se simte datoria a se areta acea perfectă recunoscință pentru aceste patriotice ofrande, și în numele secțiunei de Praova, esprime publicamente, prea onorabile soră donatorie, și donatori cele mai viuî și maî cordiali mulțărruiri. Vice-președinte, I. I. Romanescu. Corespondința italiană de la 25 Septembre publică maestrasa de pe programa învățămîntului scolei superiore de comerciu din Venezia. Recomandămă seriosu comercianților și d-lui ministru al comerciuluî acestă programa, ce ni se pare cu atătu mai practica cu că nu este descurcată de acele dificultăți teoretice ce adesea obosesc și desgustă pe elevi, fără nici unii folosit; ea este încă practică întru acesta că nu produce o singură categoriă de elevi, ci dă comerciului totă felulü de aginți ce’i potu fi de nevoie. Țara nostră póte și trebue se devie eminaminte comerciale, atătu posițiunea iei geografică cătu și puterea ieî de producere o facu aptă la acesta, d'acea a vomă pune neconteniții suptă ochii cititorilor noștriî totă ce póte lumina și netezi acestă cale pe care trebue se propășiască România. Traduce mă acumă de pe Corespordința italiană: „E că ună cutrasă de programa învețemintuluî scolei superiore de comerciă din Venezia asupra căruia, în mai multe rîndurî, amă atrasă atențiunea lectorilor n nostri. „Invețemîntulă scoleî regale superiore de comerciă din Venezia are o durată de dooă ani pentru elevii ce dorescă a SC per lccrsiuna la studiile CC reclamă usercițială profesiunilor comerciale. Acesta durată e de trei ani pentru acei ce aspiră la depunerea elamenelor, spre a îmbrățișa cariera consulatelor, sau a obține diploma de profesore pentru invetementură administrativă și comercială ce se predă in institutele tecnice și în celelalte scale ale regatului. ).Nimine nu pote fi admisă în acesta scală dacă n’are etatea de 16 ani împliniți, și dacă nu va proba, prin mă esamenă, că posede materiile ce se învață în al treilea ană a cursurilor, secțiune administrative și comerciale din institutele tehnice. Cursurile anului l-in. „l-in. Literatura Comercială.— Studiul și interpretațiunea scriitorilor noștri științifici și comerciali cei mai exacți și mai corecți, composițiuni epistolare și eserciții asupra schițelor de totă felulă de care potă avea trebuință comercianții, agenții de schimbă, directorii de stabilimente de bancă, societățile anonime se diu comandate de orice gouă, membrii societăților de comerciă și acei ce se ocupă de propriile lor afaceri, sec de acele ale administrațiunelor publice. „Recitări de voiaje și de descoperirile cele mai importante, precum și biografia omenilor, cari s’aă făcută remarcabili in compretă și industrie, și indicarea celor mai remarcabile stabilimente de practică neguțătoresca vară face parte din exercițiile literaturei comerciale. „2-lea. Geografia comerciale, adecă : — descrierea pieților (locurilor) de comerciu cu particularitățile topografice, sociale și comerciale ce le distingă. „3-lea. Merceologia: — Descrierea mărfurilor, ce formesa cu deosebire obiectul mai schimbă, speciile lord, calitățile distinctive, preciurile ordinare, alterațiunele la care ele sunt supuse. Acestă studiu va fi facilitată prin monstre (échantillons) de mărfuri adunate și clasate in musculă scólei și eleviloră li se va arăta întrebuințarea instrumentelor destinate a verifica calitatea și cantitatea lord; ei voră fi aseminea escrcitațî la esperințele chimice necesarii pentru descoperirea falsificăriloră. „4-lea. Calculul și compabilitatea comercială: — Aplicațiunea principiilor de aritmetică și algebră la problemele și calculele ce se presintă mai de comună în comerciă, în societățile de asigurare, în operațiunele de burse și de financie. Se va învăța specialminte metodele scurte și mai bine apropriate de natura variată a afacereloră și se vor familiarisa cu deosebire elevii cu regulile comeptabilităței comerciale, asupra cărora eî vor face o probă la elamenul de admisiune. „5-lea. Perfecționamentă în studiul simboloră, Francesă, Englesă și Germană, pentru junii ce le cunoscă deja, și esercițiuri specialminte adoptate la obiceiurile comerciale. — Regulile gramaticale și eserciții asupra acestor limbi pentru acei ce nu le cunoscă încă. „ 6-lea. Principii fundamentale de drept civilă spre a servi de îndrumare studiului dreptului comercială, industrială și internațională. „7-lea. Esercițiî țilnice de biurcă. — In aceste eserciții elevii jucă o dă rolulă de amploiați sau de șefi de case de comerciă, voră esecuta, luptă direcțiunea profesorului, diversele operațiuni comerciale, procedă odă gradată de la cele mai simple și mai usuale la cele mai complicate și mai puțină usitate, și a cărora cunostință e cerută specialminte la examine. Tacsele școlare suntăficșate după cum ă urmeza: „Tacsa pentru admitere . • 1. 50 „Tacsa pentru înscrierea în anulă antenă......................................... 100 „Tacsa pentru înscrierea în anulă al doilea . . • • » 150 „Tacsa pentru înscrierea în anulă al treilea . . . • » 150 „NB. Scala superiora de comerciă se va deschide la Noembrie viitoriă. „Pentru înteială ană acesta, consiliul directore va completa prin ună învățămentă preparatorie, instrucțiunea eleviforă ce nu vor fi cu totul în stare a depune examenul de admitere. Direcțiunea scalei e încredințată profesorului Francisco Ferrara: „Lista profesorilor” se va publica mai târziu. „Cererile de înscriere pentru cursul 1868— 69 vor trebui adresate directorului pînă la 20 Octobre 1868 inclusivă: „Pentru tinerii ce nu ’și dă domiciliul. In Venezia, direcțiunea, după cererea părinților, ’î va aședa pe la persone demne de încredere, îi va ajuta cu sfaturile sale și ’î va proteja cu autoritatea sea paternelă.“ Anulii alți 2-lea. „ 1. Continuarea studiului Merceologieî și exercițiî de biurcă. „2. Secțiuni de statistica comercială ca complimentă și sintesă la invețemîntulă Geografiei comerciale. „3. Secțiuni asupra principiilor fundamentale din stiințele următore: Dreptură comerciale, dreptură internațională, dreptură industrială, economia comerciale, istoria comerciului. „Elevii ce se destină la profesiunele comerciale, după ce voră termina cursură de duoă ani, voră fi supuși la ună esamenă de licință și voră primi ună certificată în care se vor areta resultatele examenului. „Consiliul director” se va ocupa de a facilita începutul unei profesiuni junilară ce se voră fi distinsă mai multă, sau acordăndu-le prima ce le permită a întreprinde orecare voiajuri, sau căutăndă ai plasa intrună modă convenabilă in orecari case notabile de comerciă. „Anulu al treilea. „Elevii din cursulă alț douilea voră putea asista la lecțiunile din anulă ală treilea ce nu suntă obligatore decâtă numai pentru acei ce aspiră a depune examenulă cerută spre a îmbrățișa cariera consulatului sau a profesoratului. „Materiile ce se predau în acestă ană au de scopă a completa și a aprofunda studiile făcute deja asupra dreptului comerciale, internațională și industrială și asupra economiei politice și istoriei comerciale. „Elevii ce aspiră la profesorată vor fi, în intervalul anului al treilea, însărcinați a preda lecțiuni asupra materiilor din anulü anteia și al douilea, fiă spre a suplini pe profesorii titulari, în lipsa lor, fiă spre a se esercita în practica invenimântului In certificated ce li se va elibera, se va face mențiune expresă de studiile în care ei se voră fi distinsă și de aptitudinea ce voră fi arătată în invenimentulă practică. „Guvernul, în conformitate cu art. 1 și 10 din decretulu regală din 6 August 1868, va stabili modul de procedare la esamenele de profesorală și la darea diplomeloru elevilor ce voră fi terminată studiile anului al treilea. „Una cursă liberă de limbele orientale moderne e stabilită, chiară din anulă anteiă, în scala superioră de comerciă. Acestă cursă se va face da părinții Mechitaristi (réres Méchitaristes) cu dreptulă reputați ca cei mai capabili de a preda acestă învănămentă. Elevii ce nu vor depune cu sucusă esamenă asupra acestora materii vor primi una certificată specială de la consiliulă directoreală șcalei. „Acelora ce dorescă a se presinta la esamenele guvernului spre a îmbrățișa cariera consulară în Oriinte, li se va indica anume din aceste limbi acele ce se simtă mai utile -------------------------------------------------------------------------------------------— •-----------------“«Säs«fc£Ä=33*3S*-------------------sa n 4ile de furtună, în zile dulci, semne cu nu ai pregetată: A ta ideiă mare a fostă ca se faci bide, Și pentru artî, solvițo, se lupți neîncetată, Acela este mare ce luptă cu tăria, Ce scă a ’nfrunta Invidia, tFâdă F Sa și negra calomniă, Mergendă și a fi și nopte mereă la ținta sea. Căci daca ’n a sea luptă ideia î reușesce Presințiî să cinstescă. Eră daca nu asea cale, luptăndă, nu isbutesce, Ideia totă remăne, urmașii îlă sfințescă. Poparele atuncea suntă mandre, gloriose Căndă peste orice mormânt. Cu flori se mai amestecă și fapte valorose. Căndă barcji’șî înstrun area și fapte mari le cânt! Permite, dară, junimii, o umbră multă iubită De a te saluta ! In templulă Melpomeneî, voiasa, liniștită, Și plină de speranță, mă imnă ați înălța. 1868, Septembre 2?. LA CĂLUGERENÎ. Columna falei nóstre, arena luptei grele, O vale maiestosă ca mândrulfi paradiși; Pământii sănțtu cu sânge de bravii gintei mele, Fășiescîi cu pietate pe senui și teii deschisă. Eră inima mea jună se ’ncăntă de plăcere, Căci ochi-mi vedă în fine ce arăta totă visată, Și mintea mea se ’nălțiă și de la ceruri cere: O! Dómne-a totă putinte mai dă-ne mă Michaiă ! Acesta- e valea aceea pe care-vădinioră Strămoșii are țară în lume tuturoră, Că-să harnici și Românii se ’nvingă sĕu se moră, Căndă inimiculă vine s’atace țera loră. Acesta e valea ’n care Michală cu-a sea oștire Făcuse se ’ngrozescă Sultanulă în Seraiă, Aicea se crease a nóstra nemurire .... O! Dumne-a tată putinte maî dne unu Michaiă! Frumoasă fuse, Dómne, acea Și gloriosă, Și âuima-mî se ’nalță căndă cugetă a Și la ea. Acea fu Șiua ’n care națiunea mea se scose Din lanțură servituții, ce multă o umilia. Frumósa fuse, Dómne, acea Și 'ncăntătore Căndă mi-o revocă în minte îmî pare că să învaiă, Și ’ntrebă: mai fi-va âncă uă Și ca asta are?.... O! Dómne-a totă putinte maî dă-ne mă Mihhaiă Eră anima-mî răspunde cu dulce ’neredințare Mai fi-ră, si-va âncă uă Șiuă ca ș’acea, Și România nóstra va cresce, va fi mare, Și fi-va admirată de toți națiunea mea. Veni-va âncă ora, căndă frații de uă sânge Realisa-voră visulă cclă mândru ca ună mară. Poporulă e ș’acuma totă bravă, ce póte frânge..... O! Dumne a totă putinte mai dă-ne ună Michaiă! Muri Michaiă Eroulă, cu dânsulă dimpreună Se stinse aspirarea, peri ună visiî sublimă; £>aia ce ziseră acuma? Ideia cea străbună, Ideia gloriosă și astă Și o nntrimă. Și trebue vădată se cară cruda strică, Ce ’mpiedecă sosirea mărirea ce visară. Ună braciu vitéza și ageră se mai apară âncă, O! Dumne a totă putinte mai dane unu Michaiă! IOSIFU VULCANU. ODA LA IOAN CAMPINEANU. DECLAMATA CD OCASIUNEA MADODRĂREI PORTRETULUI SEDIN TEATRULU ROMĂNI. Fama, ii couseguo acte, uunzia de grandi; E îl serba tu, qual dalia prima aurora Di eterni ii coronă raggi ommirandi La gloria, ehe l’egual non vide ancora. Gabriele Rossetti. Căndă vélulu ignoranții pe fruntea ta curată Oi țara mea era, Uă stea pe ceru’țî mândru se aréta di uădată Ce dă sparse cu putere, slă arse ’n caleașca. Acea stea fericită și plină de splendore Era ună Cămpiniană, Ce înveța junimea a patriei amare, Ii aducea aminte de marele Traian. Privițilă! Elă e aicea! Și musele’lă salută Și ilă numescu încetă. Căci elü le-a adusé aicea. Acesta scenă mută Se simple fericită cândă vedeală soă portretă, Permite și junimii, o umbră multă iubită De a te saluta Cu sinceră iubire, căci este fericită Prin tine, prin amoru’tî, aci a se alia. IMNU LA CÂMPINEANU. CUVINTELE DE V. V. MUSICA DE A. FLEHTENMACHER. Cantată cu ocaziunea inaugurărei portretului seu în teatrulă română. Tu ce m fiori de re’nviare Cu mntinereculă luptăndă, In a ta animă mare Puteri și comori aflăndă, Tereîtele naporate Ai dată templulă arteloră; — Cămpinene neuitate, Escî părinte muzelor ăl Tu ce ’n file d’amorțâlă, Căndă domnia în nemurțrea Nesimțirea sepulcrală Pentru bine, pentru reă, L’ale artei sânți altare Animcî scala făcuși, Ție adî dămă salutare Din animi ce lu crescușî! Umbra la o! Cămpinene! Templului ce-au ridicată In țjilî grele și mailî bune Sprijină e neînlăturată. Umbră sântă! doî vamă spune Romanescului poporă Că lui Campinenu revine Amintire și onoră! 1868, Septembra 29. -------------------------------------------------------- TELEGRAMĂ Tecuci, 21 Octobre. D-luî Redactare ală pariului ROMANULU. N’amă credută spuseloră altora, dar astă’i căpătăndă ^iarsulă d-vóstre 12 Sept. am versuză telegrama celoră 22 Tecucenî, despre torturile zise: Mărăseștî! Rogă, ia# cețî se se sciă că numele din acea Telegramă G. Iosefescu este falsă, nu suntă că iscălită, nici este în Tecucialtă G. Iosefescu, Gr. Iosefescu. PARTEA COMUNALA. CONSILIULU COMUNALE DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA LXVII Vineri 20 Septembre 1868. Presințî: D. C. Panaiot, primarulă. — Gr. Serrurie, consiliară-ajutorih — N. Manolescu, idem. — V. Hernia, idem. — P. Buescu, idem. — Aut. Stoianovicî, consiliară. — D. Culoglu, idem. — B. Protopopescu, idem. Absenți: D. C. Lapati, consiliar,ajutor la congediă. — G. Petrescu, idem. — T. Mehedințeanu, consilară. — E. Carada, idem. — I. Martinovicî, idem. — N. Pancu, idem. — Doctorul Iatropolu, idem. Ședința se deschide la 3 ore după «ursta^1. Procesul-verbală al ședinței de la 17 Septembre se adoptă.