Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)
1868-10-19
iii cuvântulu și arată marea propășire a societăți în asia scurta timpii, propășire pe care d-sea o atribue semânței care din strămoșii a remaso în națiunea română și care n’a avuta nevoie de cătă de rudele binefăcetore ale esemplului, — cu ată a mai putericü în efectele séle, cu cătă vine mai de susü, — pentru a se desvolta ș’a da râde. Spațiuia nu ne permite a face uă dare de sâmă mai întinsă asupra cuvintelorü d-luî Urechiă ; ș’apoî n’orii are uă prea mare cutezare din parte-no, a ne ’ncerce se descriem acea a ce ne impresiona atâtu de multu, nn cătu, asorbitî cu totulu de frumuseția și bogăția ideielor, frasele prin care ele erau exprimate, ni se păreau ca uă musică frumosă ale cărei sunete au nevoie a se repeți de mai multe ori pentru a remânea în memorie. Tot ce putem spune, este că romănescele, patrioticele cuvinte ale d-lui lrechiă fură aplaudate cu cea mai mare căldură. Se ’mpărțiră apoi premiumie în fanfarele musicei. Premiumü de onore, oferita de M. S. Domnitorulu era unu minunata cornu de fórte mare dimensiune, legata în arginta, c’uă artă și c’ună gustu rară și d’ună mare preția. Acesta preciosa premialu obținută de d-nu Maiore Cruțescu care fu proclamata regele Tirului pe mnaană în salve de aplause și ’n strigătele repetite ale asistințiloră de „trăiască Domnulă Romăniloră! “ Toți simțiau recunoscință în inimă pentru încuragiările cari în orî ce ocasiune nu lipsesce d’a da Domnulă Romănilor, instituțiunilor romanesc! și bine-facétóre. Serata se termină prin dania. DIMITRIE COLACOVICI E atâta de rara, atâtü de straordinarü ca omulu, mai cu semă cându este vorba de averea sea, se nu fiă egoistü, se nu se găndescă mai nainte de ori ce la elu, la cei ce’la atingű de aprópe, ineatü acei ce fac o escepțiune la acestă regulă, aprópe generale, merită nu numai recunoscința concetajianilorü sei ci și aceaa a posterității. Dimitrie Cosacovici este una din acele rare escepțiuni. Finnala acelei părți din România mai uitată și mai isolată, în momentul supremă ela se găndi mai nainte de tóte la mama mea patriă; ela înțelese că acela ce uită mama tuturora, patria, nesocotesce datoria cea mai sântă, a cetățianului, și ori cătil ar pute lăsa din averea sea rudelor și amicilor, lipsa datoriei nu este justificată. Publicámu mai la vale atâtu uă scurtă biografie a lui D. Casacovici pe care d. Grandea a scris’o în Albina Pindului, câta și testamentulu acestuî rarü cetățiant. Destinulű unoră ómreni, aleși de cerü, este a nasce, a viețui și a muri pentru uă ideie mare. mulți dintre aceștia este și repausatulu Dimitrie Gosacovici. Intrensula se personifică ideiea Românismului de la Pind. Elü a fostu propagatorulu și apărătorulă celu maî neadormită alű acestei idei. ’Și-a consacratu viața întréga și, în anii bătrânețe), totu crezându că n’a facutu îndestulă pentru frații sei de la Pind, le-a lăsată, și averea. Acesta apostolii alű Românismului s’a născută la Minciu (Moțova). Tatalu seu anume Tascal Circu era preotü. In etate de 12 ani a venită la Pesta spre a-șî face cariera sub îngrijirea unchiului seu Colacovici. Acesta, încântată de fericitele disposițiunî ale nepotului pentru Invețătură, ’lă-a trămisă la scală. Pe atuncea în scólele din Pesta nu se înveța mare lucru, așa că după trei ani, copilulü Pindului sa crezută în stare d’a înveța singura și a nu mai fi sarcină unchiului. Orele pe cari comercialii nu ’île ocupa, elă le consacra studiului, așa încătu la etatea de două Jedani scia limba latină, greca vechie și nouă, turcă, francesă, italiană, germană, ungară, bulgara, rusă și română. Una din ocupațiunile lui favorite era studiulă comparată ală limbelor. Avea noțiuni exacte chiară și despre formația cuvinteloru din Sanscrita. ROMANULU 19 OCTOBRE 1868 Spirituluscă, avidă de sciință, elű făcea se caute cunoscința celor învățați. Devenise bună amică cu Boiagi (autorul gramaticei macedone tipărită în Viena la 1813), Rosa, Gojdu, fratele Mitropolitului Șlaguna, celebrități savante ale timpului. Luptele bisericesc din Pesta între Greci și Români, lupte la cari asista, desceptară intrensulű simțimentulu Românismului. Intracesta unchiul ă scă muri fără se’î lase nimică altă, de cătu numele. Pentru junele nostru, care nu are altă avuție de cătă 26 ani, viața este nesuferită în Pesta, Unguri, Germani, Slavi și Greci, toți se redică contra Româniloră, probă despre acésta este mulțimea de opuscule în contra lară, ce nă eșită In tempulu acela. Dorulă d’a respira unu aeru mai Romanescu élu muncea. Părintele fraților Opreni din Craiova, care cunoscea pe junele Goiacovici, venindă în Pesta, află despre mortea unicului, reisimü ală acestui june și suferințele Romănilor, și el <jise : „Și noi în țara nóstra suferimă amară de Greci. Insă hai, flăcăule, la noi, că totu este mai bine de cătă aci.“ Și peste căte-va sfie junele Colacovicî respira aendii Româneștii pe țermii Dâmboviței. îndată după promulgarea Regulamentului organică, începândă formarea armatei române, elă intră în armată cu dreptură de nobilă. Străină, săracă, fără nici ună protectoră, numai prin zelulă și meritul ă să, ajunse în rangulă de căpitanii lucru mare pe atuncea! Era iubită de toți boiarii, cari se aflau în armată: Bibescu, Câmpineni, Filipescu, Mănescu. Am auzită pe mulți iescendă că era cela mai bravă și mai inteligentă oficiară din armată. Principele Alesandru Ghica simpatisa forte multă cu densulă, încuragiată de acestă simpatie, a presintată în secretă principelui ună memorie asupra Romănilor de peste Dunăre. Acesta,în*80 se se înțelegă cu Mihail Ghica. Junele romănă aurelian tresări de bucurie, creejându că uă radă de luvrare póte luci peste pământulă fraților ă sei. Se înceta mărinimosulă june , nu scia că dorulă lui este rada, era acei de la cari Începu se aspera enu morî. Vorbi multe și cu focă primului ministru, atuncea Mihail Ghica; dérü acesta In cele din urmă ei dise: „Nu este timpul, acuma se ne ocupămă de asemenea lucruri! Nu vedî că suntemă amenințațî chiară noi ?“ Principele Bibescu, înlocuindă în tronă pe Alesandru Ghica, voi se trimită în Rusia mai mulți dintre boierî militari pe lângă cari însemnase și pe Cosacovici, ca se studie arta militară. Fiul Pindului, căndă află de acesta favore princiară, eră care nu suferia nici cumă Moscovitismul, strigă indignată : „Ce se caută în Rusia? Se învăță că pe Ruși? Nici vă dată!“ și refusă. Din acesta causă fuse sforțată se asă la pensiune. Din acesa timp, Cosacovicî se consacră apostolatului seă. Incepă a propaga cu ardere Româniloră de la Carpațî dorulă Româniloră de la Pindu, doză de viață și lumină . A invocată concursul ă mai multora din compatrioți sei, și nu află intrânșî de cătă amorțală și scepticismă. In cele din urmă a făcută ună apelă publicată la gazeta Dâmbovița, după care dd. Goga frați, Zisu Sideri, Niculescu, Ticopolu, ’î aă promisă că dă voră susține și voră suferi împreună tóte periculele. Peste doui ani au reușită se formeze comitatul Macedono-Română. Apoi după stăruințele dd. Negri, Bolintinenu și V. A. Urechiă, colonii lui Aurelian versură pentru ântâia oră deschidându-se în văile lor, patru scóle unde se învață cartea romanesca, ori în Bucuresci se înființă internatura Macedono-română. Din locuința lui retrasă pe Delulu Spirei, patriotulu de la Pindreghia ca uă bătrână sentinelă mișcarea și progresul Românismului între frații săi. Casa lui era loculă de întâlnire ală acestora, și fiecare Aurelian nou venită în țară afla intrensula ună sinceră mentolă. Décá bătrănulă nostru se indigna uneori de ceva, era căndă ziarele romăne, din nedibăcie sau ignoranță, scăpau cuvinte cari atingeau demnitatea Romănilor de la Pind. Déru fiți siguri că nu scăpa nici unul din diarele cari pecătuiau, fără ună respinsă publică din partea lui Colacovici. Guvernală, numindu-lă în anulă trecută între membri Societăței Academice, elă âșî dete de misiunea , căci de cătă va tempu éi perise vederea. Căndă viața era mai dulce a bătrânului Cosacovicî, căci insulă de aură alăănimeî séle începuse a se împlini, morțea cumplită și curmă cjilele întrună modă tragică. Ce mână omucidă a smulsă din miijloculă nostru sufletulă verde ală acestui bătrână apostolii ? Sau fatala întâmplare ? Dară credemă că justiția umană, inaintea justiției devine, va resbuna sânta lui cenușie ! Gr. H. Grandea. TESTAMENTU. Necunoscânda ora morții mele, până când o suntă sănetosă și cu mintea întrega, decidă că, după încetarea me din viață, averea ma mișcătoare și nemișcătoare, care costa în? a) . Una obligațiune de galbeni 300 (trei sute) austriace, legalisată de onorabilul tribunale II- fară secția III cu No. 396 ală condicei și 1622 din 1865 ală dosarului. b) . Una obligațiune de lei 13,000 (treisprezece mii) legalisată totă de acelă tribunal cu No. 400 ală condicei și 1339 din 1864 ală dosarului. c) . Una obligație de napoleoni 1500 (una mită cinci sute) legalisată totă de acelă onorabilă tribunală cu No. 1189 ală dosarului. d) . Una obligație de galbeni austriac 168 (una sută șase-feci și optu) nelegalisată, cari amă se îină de la d. Mihhăiță Bibescu din Craiova de la anul 1861, cu procentală soră legală și bin e) . Casele mele, ce le posedă în Delu Spirea calea Spirea No. 54 și strada Cocăresci No. 2 care se se vândă, și banii se se adauge în suma totală de mai susü. Acésta avere dice se se împărțască in modulă următoră: § I-a). Se se duc sorii mele Maria de a Minciu sau urmașilor a ei 150 (una sută cincizeci) galbeni austriacî. bj. Se se duc sorii mele Elenii de a Minciu 150 (una sută cinci-zeci) galbeni austriacî saă urmașilor( et. c) . Se se due nepotei Lemonida din România 100 (una sută) galbeni austriacî. d) . Se se duc nepotului meu Gostache Chirculescu din România 500 (cinci sute) lei. e) . Se se duc cumetrii mele Lucșița, soția legătorului de cărți Iordache, 100 (una sută) galbeni austriacî. f) . Se se duc la fiecare servitoră să servitóre, care se voră afla în serviciu la marțea ma, afară de simbria soră, câte 6 (șase) galbeni austriacî. g) . Se se împărțască la văduve și săraci din suburbia Spirea-Veche 15 (cincisprezece) galbeni austriacî. § II. Eră totu cât altă avere se remână pentru eternitate — Zi cu eternitate pentru că dorescă că România se esiste câtă lumea — Statului Românii că din venitulă acestui capitală se se înființeze și se se susțină că scala domnescă în Macedonia, Epiru sau Tesalia unde va fi mai mare necesitate, care scala va purta numele de scóla Română. In acea scóla se se predac gratis în limba română. Gramatica, aritmetica, istoria română, geografia elementară și comptabilitatea. Fiind o ânsă mică venitură anuală ală acestui capitală, rogă pe d. profesore, care va fi la ace scóla, se se mulțămască cu un apartament anual de lei românesc actuali 8000 (opiumii) din care se se plătască și localulă scólei; ora cu restul venitului se se întrețină pe totă anulă elevi săraci români la acâ scala. D. profesore va fi obligată a trimite pe totă anulă la ministerială instrucțiunei publice din România registru legalisată de comună, unde se va afla scala scala, despre numerală discipoliloră și studiile ce au făcută în limba română. Rogă umilmente pe toți d-nii profesori Români precum și cei de ginta Latină, aflațî in capitala României, de a supraveghia se se esecute adliteram paragrafulă acesta și, dorindă ca scala acesta se devină uă scala demnă de națiunea română, facă mă apelă ferbinte la tote animele adeverată române se vină ’n ajutorul ei ca se prospere după dorința fiecărui Români. Acestă paragrafă se se publice pe totă anulă într’anulă din diarele cele mai însemnate din capitala României, plătindu-se și costulă tiparului. § III. Venitulă din anulă d’ântâie ală acestui capitală, destinată pentru scala, se se întrebuințeze pentru imprimarea cărților didactice trebuincióse la ace scala in dialectală din România liberă, ca din ce în ce se se formeze uă limbă cultă pentru toți Românii. § IV. înmormântarea ma se se facă câtă de simplă la adormitoriulă Mateiu Basarab séu Belu , a căria spese se nu trâcă mai multă de 10 (dece) galbeni austriacî și pe patra mâ mormêntalä se se scuipe: „Aci repausa remanentele unui Română Aurelian.“ § V. Rogă umilmente pe d-niî generali! Christianu Tel, Ion Brătianu, Vasiliu Alesăndrescu Urechiă, Jiso Sideri și Iordache Goga se bine-voiască a esecuta acestă ală meu testamentă. Bucuresci 1867, Mață 27. Dimitrie Casacovicî. ROMANIA. Tribunalul civilă Ilfov secția III. D-luî Dimitrie Casacovicî, prin suplica înregistrată la No. 8274 anulă curentă, a cerută legalisarea acestui testamentă. După care s’a și presintată testatore în personă în pretoriul acestei secțiuni și după ce i s’a citită din cuvântă în cuvântă testamentulu, conformă art. 861 din codulă civilă, numitulă a declarată totă d’uă-dată ca tóte acele scrise suntă dictate de d-luî și nesilită de nimeni, făcută din libera sa buna voința și cu a sea mulțămire, cumă și ca signatura este propria a sea. Tribunalulă pe aceste base și in conformitate cu disposițiunele art. 862 din susa citatulă codice, legalisază acestă testamentă pentru care s’a trecută și în codica după regulă. (^ g ) Semnată Președinte, A. Io_’_Unescu, Conescu. P, gr . Aeră T. Petrescu. No. 117 ală condiceî 1867, Iuniă 3. Dosaru 878 din 1867. Termenul pentru depunerea ofertelor este deschisă de azi pănă în Ziua de 18 Noembrie viitorii Condițiunele vorbite mai susu se potă vedea de d-niî doritori în ori ce di și oră de lucrare în cancelaria Primării secția administrativă biurculă I-iă. Primari, Panaiot. No. 8,564 Septembre, 18. PARTEA COMUNALA. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Venitulă din accise și din tacșa viteloră arătă celă ce a fostă dată cu contractă pînă acumă cătă și celă ce se caută în regie de Primărie S’a decisă a se vinde prin antrepriză pe termenii de trei ani cu începută de la 1 Ianuarie- viitorii 1869 Înainte după condițiunile deja formate de primărie și cari se vor publica mai în urmă după ce ele se voră vota de consiliulă comunală și se voră aproba de guvernă. Pentru vîndarea viselor, venituri se va ține licitație în sala ședințeloră consiliului comunală prin oferte sigilate in glipa de 18 Noembre viitorii, adică peste două luni de an, conformă art. 50 din legea comptabilității generale a statului. Doritorii de a concura pentru luarea în întreprindere a jăsosară venituri sufită invitați a veni la Primărie Inim aretată mai susü la amiadă spre constatarea resultatului ofertelor). Aceste oferte nu vor fi primite daca nu vor fi însoțite și de garanții recunoscute de valabili. Garanțiile se pot produce în bonuri de tesaurü, în obligațiuni comunale și alte asemenea titluri recunoscute și acceptate în debitul caselor publice. Valorea acestoră garanții provisorii va fi de minimumă 80,000 lei noui in bani sau în bonuri de tesaurü și comunale. Aceste garanții provisorii vor servi pentru asigurarea comunei în casuță căndă amatorulă ce ară oferi prețulă celă mai avantagiosă n’ară depune in termenii de 8 fiile de la data adjudecării cauțiunea definitivă prevăzută la art. 25 din condițiunî și în care cazăr*sa cauțiune provisorie de 80.000 lei nuoî va fi perdută de concurență. Adjudecațiunea nu se póte socoti definitvă de cătă după aprobarea ei de guvernă. Declarațiunile de căsătorie făcute la ordărulu de state civile din circonscripțiunea a III de la 1—8 Octobre 1868. 1. Decin Jelea, ort. vaduva, agricultorii, din subur. Ghencea, cu d-na Gherghina Nedelciu, din aceiași suburbie. D. Preda Marinescu, conductorii de deligențe din subur. Spirea-Vechiă, cu d-ra Marița Ioan, din aceiași suburbie. D. Dumitrache Xantopolo, bucătarii, din subur. Sf. Constantin, cu d-ra Ecaterina Savu din aceiași suburbie. D. Petre Stănescu, seminaristii, din suburbia Ghiencea, cu d-ra Parascheva Dincă Christea din aceași suburbie. D. Alecsandru Pavlescu, divorțiatii, funcționarii, din sub. L-ții Voevozji, cu d-ra Chiriachița Păunescu, din suburbia D-na Bălașia. D. Athanasiu Ene, cântărețul, din suburbia Ghenciu, cu d-ra Vasilichia Poppescu, din suburbia Biserica-Albă. D. Thănase Petrescu, pantofarii, din suburbia Biserica-Albă, cu d-ra Vasilichia Ionescu, din aceiași suburbie. D. Constantin Iosefu, divorțată, comerciante, din suburbia Schitu- Măgureni, cu d-ra Antena Demetriu, din suburbia Dobrotesa. Idem din circumscripțiuniea V, culorea Negra, de la 1—I Octobre curentü. D. Ivan Dragan, cârciumari,june, din suburbea Iancului, cu d-ra Iona Matei, jună, muncitóre, din aceași suburbe." D. Anton Ion, cismaru, june, din suburbea Iancului, cu d-ra Dumitra Ivan, jună, muncitore, din aceași suburbe. D. Sava Nicolae, moraru, june, din sub. Isvoru-n Ion, cu d-ra Nedelea Dumitru, jună, muncitore, din aceași suburbe. D. Răducanu Ion, comerciante, văduvii, din suburbia St. George vechi și, cu d-ra Sofia Teodor Ion, jună, menajeră din suburbia Olarii. D. Eftimie Costescu, comerciante, văduvii, din suburbia Oboru-vechiu, cu d-ra Frusina Constantin, jună, menageră, din aceași suburbe. D. Radu Stanciu, june, cojocara, din suburbia Popa-Nanu, cu d-ra Florea Nicolae Ion, jună, muncitore, din aceiași suburbie. 7. D. Ștefan Petre, june, cârciumari, din suburbia Ceuș-Radu, cu d-ra Anica George, jună menageră din suburbia Delea-Nouă. D. George Apostol, june, croitorii, din suburbia Ceuș-Radu, cu d-ra Ilinca Pantele, menageră, jună, din suburbia Delea-Nouă. TEATRU. ITALIAN. Vineri, 18 Octobre 1868. TRAVIATA Operă in 4 acte, poésie de F. M. Piave. Musica de G. Verdi. INCEPUTULU LA 8 ORE SERA. Duminică 20 Octobre 1868 (Abonamentulă suspendată) cuirim $i comic