Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)
1868-10-23
ANULU ALU DOUE SPRE-DECILE * VOIESCIî și VEI PUTEA LEI N. LEI N. PE ASH — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 pB síibe lunî „ 24 „ 29 PE TREI LUNI „ I ® >" PE UA LUNA .. ® >’ ® unubsemplauu 24 bani PENTRU PA1U8 PE TIUMENTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor arde.— Redactorii respundetoră Kiișrenin € arad». ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANI NO. 1. —REDACȚIUNEA STRADA COSTIA NO. 42. MERCUR, 23 OCTOBRE 1863. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANUNGIURI ȘI RECLAME . SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINATÎ DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLE GRAIN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNȚURILE LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI N V DEPEȘIA D-l. PRIMARU AL URBEI CRAIOVA. CRAIOvA 22 OCtobre 1868. Consiliul acestei comune, în ședința de ieri sura, în unanimitate a votatu trei sute napoleoni de aură, pentru cumpărarea de arme. Primarii Marin Constantinii, întrunire electorale. După cererea mai multor comercianți, cetățianii alegători comunali sunt invitați în întrunire electorale, pentru a desbate șiotărî despre alegerea membriloru Comunei Capitalei. Marți 29 Octobre, sera la 7 ore , în sala Slatineni. PORTORICO, 31 Octobre.— Insurgenția s’au supusă. PESTA, 31 Octobre.— Delegațiunile suntu convocate pentru 1 2 Noembre. TELEGRAMA Domnului Ministru de Financie. 21 Octobre. Domnitorul este pe deplină sănătosu. Ieri Duminică, înălțimea Sea a primit nuă deputațiune din partea consiliului generale de Muscelu, trimisă ca se felicite pe înălțimea Sea de bună venire. Deputațiunea a orândutu cu înălțimea Sea. General iü Nicolae Golescu. PRINARIA MECANICA. Stabilimentulu municipale de la Colintina THIEBANT ȘI CINE INTREPRIMJETORI. Aceste stabilimente începe a funcționa astăzi. Elfi pune în vânzare doue calități de pâne și numai in greutate de 400 dramuri sea uă oca drepta bucata. Tarifa s’afișată pentru septemâna acesta In moduli următorii: Pănea, 400 dramuri ..... 20 bani. Jimbla, 400 dramuri...............30 bani. Locurile de venire suntü d’uă cam o dată cele următore: 1. Calea Șerban-Vodă, (Beilicu) No. 16, deposituri generale. 2. Piacia Ghica. 3. Piacia St. Anton. 4. Piața Amza. 5. Bariera Mogoșbiev. In curenda se vor stabili deposite și in alte părți. Publicul va compara și cualitatea și greutatea panii și in proporțiune și prețu cu acelea d’aceiașî categoriă ce se vinde aiurea, și va judeca despre avantagiele ce oferesce acesta stabilimentu. SENATORII ALEȘI. Prahova, d. Costache Chrișanu cu 16 voturi, contra d-lui Ștefan Greceau ce a opținut și 9. Botoșianî, d-nu Theodor Matesariu, cu unanimitate. Suceva, d. Nicolae Manolescu, proprietarii mare ș’ajutorulu primarului din Bucurescî, cu unanimiate. Roman, d-nu Crupenschi cu unanimitate, (20 votanți). DEPEȘIE TELEGRAFICE (Serviciulu privații alu MONITORULUI). CUBA, 3 1 Octobre. — Se crede că o se isbucnesc a uă insurecțiune. Bucurescî 22 Brumară. 3 Indrea. E mama clisă oposițiunii: eșî ’naintea națiunii, profită de ocasiunea ce oferă alegerile comunale, și spune faciă ’n faciă cetățianiloru faptele cele rele ale guvernului, conspirațiunile lui și periciul ă la care elü conduce națiunea. Profită mai cu semă, îi diserămă, de întrunirile electorale ale Capitalei. Aci, ca ’n tote capitalele, și mai cu semă cele de gintă latină, este uă cătățime mai mare de inteligință, de șolință și de avere, ș'aci nu se va puté bănui măcaru, avendă libertatea Presei ș’a întruniriloru, că guvernulu va pute se silescă pe cetățiani a vota dupe placuluscă, era nu dupe voia și convingerea loră. E că acuma ce respunde Terra. „Ne vom opri însă la uă propunere ce ne face fața guvernului !n aceașî revistă Ea ne invită se luămă parte la alegerile comunale din Bucuresci pentru ca sufragele aegetoriloră se decidă între acuzările nóstre și conduita guvernului. Vomii respunde Romănului că un e speriință de mai mulți ani a dovedită că demagogia este încă puternică în București, și că lucrurile au ajunsă asta-folu că omenii pacînicî se temu astăziî de a mai lua parte la operațiunile electorali atâta terorea ce inspiră cetățenilor, brutalitățile și cutezanța aginților și pârlitului este mare!„Se nu se crudă că,licenda aceste cuvinte, aprobamü cătu-șî de puțină abstențiunea. Nu credemă din contra că uă națiune, care voiesce a vede drepturile și libertățile sale respectate, trebue se lupte neincetatu în contra acelora cari S’ar încerca se le atace. Acea ce facemu de astă dată este pură și simplu de a constata unu faptă, pe cere să regretămă, dără al cărui causă nu suntemă noi.“ Cumul Mărturiiî enștivă că de mai mulți ani Capitala s’a declaarat fi contra vostră, și maî aveți coagiulu a dice că națiunea este cu voi? Cuma! Aveți coragiulu a scrie, aci în România și ’n limba română, că de mai mulți ani Capitala a dovedită că ea este puterni îi dată demagogiei, și maî cutezați adice că sunteți Români și patrioți!? Capiala României, dată demagogiei și dată de mai mulți ani, ea, care conține în mare cătățime sclința, inteligință și averea națiunii întrege! Deri atunci ce este restulu națiunii care în timpu de mai mulți ani, nu numai n’a protestată, derűâncă în tote ocasiunile cele mari a urmată dupe inițiativa luată de capitala ei! Déjü atunci, ce se facă actele de la 1848, de la 1859 și de la 1866, făcute tote prin inițiaiva Capitalei, decă acumă cei de a Terra le declară efectulă demagogiei! Negreșită că ele trebuiescă revocate tote de națiune, și fiindăcă densa este, dupe cei de la Terra și dupe presa austro -magghiară, tempită pen’ a-șî pleca capul ă de mai mulți ani la tote actele capitalei, nu mai remărie altă speranță, altă mij’locă de scăpare pentru puterile vecine, ce nu potă sta în vecinătate cu demagogia, de cătă d’a interveni. Și negreșită că nu mai potă fa,ce altă felă , decă chiară în alegerile Senatorilor, demagogia din Bucuresci a isbutită a ’mrîuri pe proprietarii cei mari ș’a-î face a alege ună Senată de demagogi. Și negreșită că nu maî este altă scăpare, decă chiară acumă, în actualele alegeri de Senatori, vedemă că cu câtă oposițiunea atacă mai cu înverșiunare, cu atătă proprietarii cei mari din județe alegă mai cu unanimitate pe candidații pentru Senată, susținuți și recomandați de comitatul electorale din Bucuresci. Aci nu mai este locă de cea mai mică nedominire din partea publicului, de cea mai mică cotire din partea oposițiunii. Decilară ea însași că Capitala României, de mai mulți an ancă, este ș’a dovedită că este pentru politica partitei din care a eșită guvernulă actuale și ’n contra politicei urmată de oposițiune, de la nascerea ei și pîn’ acumă. Manifestările națiunii, oricândă ea a putută se le facă în libertate, au fostă totădeuna în contra tutoră fracțiunilor, carii întrunite acumă, compună oposițiunea. Comercianți și proprietari mari și mici din totă România au manifestată în mare iumeră, prin adrese subscrise cătră Capitla Statului, o foră mulțămire pentru administrațiunea actuale. In alegerile pentru Cameră și pentru Senatu, națiunea întregă, comercianți și proprietari mari și mici s’aă manifestată pentru administrațiunea și politica actualelui ministeriă și chiar acumă, în alegerile parțiale ce se făcură pentru Senatori, aceaași manifestare se făcu în unanimitate. In alegerile comunale, oposițiunea dediiară însași că nu se poate presinta, și nici vădată în Bucuresci, ca și ’n orașiele cele mari, ea nu voiesee a se presinta în întruniri publice ș’a susține acusările sale contra guvernului. Decăderă acusările, ce presa oposițiunii aduce pe toată ilina guvernului sunt adevărate, pentru ce ea nu se presintă inaintea națiunii pentru a le face? Decă, spre exemplu, este adevărată că guvernuul actuale a prediată națiunea Prusiei și Rusiei, decă este adevărată că bandele bulgare strebatu țara !dela ună capetă până la celălaltă, în ameda mare, și ’n tâmpă de 12 luni; decă este adevărată că chiară faci în Bucuresci batalione de Bulgari armați aă staționată mai multe idile la hanul lui Simeon, și Romănia întregă este ună arsenale,nimene nu pote susține ună singură momentă că tote aceste se facă 'fără se le vedă altulă decâtă press oposițiunii din țară și cea austromagghiară; pentru ce deră oposițiunea nu convocă pe cetățianî îi întruniri publice spră a-i lumini ; și a-i face severă îndată de misiunea ministeriului și scăpa națiunea din celă mai mare periplu, de invaciune și prin urmare de jață, de ideă, de sabiă, de umilință și de cea mai deplină perie? Se lămurimă. Dacă tote aceste acuzări sunt adeverate, cui ore le denunță oposițiunea? Națiunii seă străiniloră? Decă le denunță națiunii pentru ce nu vine, pe faclă și’n facla ea se le denunțe? N’aă curagiulă? Deră ce nume se cuvine aceloră carii, căndă vedă peirea națiunii n’aă curagiulă dar spune în faciă adeverulă, d'a-î areta peirea ce ea n’o vede? Gumă? patriotismul ă loră este mai mică de câtă sfrica loră ? Cuină! Românii de suptă guvernală magghiară, cuteză a supr scrie pronuneiamentală ș’a merge cu miile în temnițe, și patrioții noștrii se temă, și se temă chiară aci pu capitale suptă ochii consuliloră, la cari am avută totădeuna recursă, d’a spune națiunii adeverulă, d’a-î areta prădările guvernului, bandele și arsenalele, misionarii prusiaui și muscali? Ceră atunci patriotismulă , loră este josă, forte josă, și ei preferă mai bine „separă patria română,“ de cătă se espite a loră personă la șiiteratură unoră smintiți, fermecați seă neghiobi. Ș’apoi ancă vă dată ce credă d’a loră națiune, decă n’aă nici curagială d’a eși în facia ei ș’a-î areta ceaa ce este, ceea trebue negreșită se fi ve,lută, trebue se vedă, mai cu semă căndă invaciunea bate la porțile cetății? A admite uă asemene poltroneria din partea unei oposițiuni, inteliginte și patriote, din partea unei oposițiuni ce se compune din fracțiunile tutoră regimeloră, tutoră opiniuniloră, tutoră domnieloră cari suntă astă ci pe deplină întrunire, este peste putință. A admite că națiunea întregâ, mai cu semn cănd i se denunță fapte, și căndă acele fapte suntă bande armate, batalione, armate staționândă chiaru în București ș’una arsenală mare, care a copleșită țera întregă, că națiunea este orbită de far 1mecală d-lui Brătianu încătă n’ave 1 slută nimică, nu vede nimică, este 3 1 asemene peste putință. Astăfela fiindă deră, devine la FOIȚA ROMANULUI D. DIMITRIE PETRINO, POETU ROMANU DIN BUCOVINA. Nu e de multa de cândă a apărută în Bucovina unu buchetă de poesie Intitulată: „Flori de mormenlu“ scrise și cugetate in românesce de d. Dimitrie Petrino și despre cari chiarü d. Vasile Alesandri a vorbită ceva în Buletinul Societății Literarie din Bucovina. Se ne bucurămă din sufletă cu toții cândă vedemă că, deși despărțiți de scumpele nóstre țerî surori, scria ca se ne mai impeca dorulă de ele, totă ne mai dă din cândă in cândă, plăcerea de a mai audi vocea fiilor ă soră și frații nostrii in limba poesici, care ne vorbesce și mai multă anime, și ne atinge cu mai multă căldură sufletulu — Se ne bată anima de bucuria, cândă putemă număra âncă ună poetă in juna nostra literatură, care lâncedesce atâtă de multă de latină tempu vice e și nu strălucesce, după cumă toți scimă, decâtă prin traducții din limba francesă făcute Intriță românăscă denaturată cu totulu în formă și caracterulă ei națională. Cu totă simpatia, cu totă amorală ce avemă pentru frații noștri, de prin țerile române despărțite de noi, autoritățile chiar literaturei române convină că dialectul fiorii, întrunele espresiunî, mai pură decâtă alu nostru, nu e așa plăcută, fiindă precumă greă, dură, saccadată și prin urmare rea eufonică; cităscă-se însă „Flori de mormêntu, despre cari avemu intențiunea a vorbi aici și se va vede că limba in carele scrisă poetulă Petrino este oă limbă ca și acósta, ânsă cea curată și necoruptă de vorbe și frase francese întortochiate. Dualitatea acesta pe d’o parte, era pe d’alta căldurosală simlimentă poetică cu care poetulă Petrino și a scrisă „Florile de mormêntu ne atrage cu totală atențiunea asupră’își ne impune plăcuta datoria de ală face cunoscută Româniioră din țara nostră prin organulu acestui țsiamă care, ori de câte ori i s’a presintată ocasiunea, a căutată a-șî informa cititorii despre stareaunei nostre literaturi. D. Dimitrie Petrino e născută in Bucovina, dintruna din familiile cele mai distinse de acolo, de unde din copilărie’î a plecată se studie prin Florența, Viena și Berlin. Petrecendu-șî adolscința mai cu suimă în spiritualista Germaniă, crescută în miijlocul ă celui maî nobilă idealismu séu spiritualisam ín kora acea-a, in care cele optü-spre-trece secule ce numerămu nu aă reușită âncă a corumpe simțiminte animeî, ca prin țerile de origine latină și chiară Slavă, unde predomină pasiunea grosolană a sensualismului, în era aceaa în fine in care mă june se mulțămesce, și nu se obosesc ca-șî privi ani întregi, ochii în ochii amanta sa. Poetului Petrino se intorse de acolo lângă părintele seă, în etate de 21 ani, în starea vieței, cu spiritură plină de ilusiuni nobile și cu anima de amoră înfocată. întruna din zire ochii sei se întelniră cu alții douî ochii albaștrii a’î uneî blonde copile, Victoria, fiia cavalerului Theodor de Buchenthal din Cernăuți, de care se și inamoră îndată, cumă ? — se v’o spuiă cei ce aă iubită și prin urmare aă trăită! Ună ană după asta, animele loră Se însoțiaă pentru totă-d’auna și Dumnez că bine-aveală unirea loră trămițendu-le ună copilă. Cine din țară nu vorbia cu amoră de denșii ? Cine nu revina la firicirea loră ? Dérü vai ! „Așa ai vrutu tu, Domine, pu câtu vom a fi fi pe lume Se simți aleși noi numai și noi se simți loviți. Și déca avamu lacrămî, se le versămu priu nume Și în momentu se punemu pre toți acei iubiți! „Și tu aveai, amice, ste blondă, luminosă, Uă faclă de iubire, ce 'ni vieță te 'ndemna, Uă florice albastră pe inimă-ți voioaă, Uă păscrică blândă, ce doru țî îngâna! „Aveai pe lume — unu sufletu în care puteai pune Durerea, bucuria, precumu tu le simțiai. Unu ângeru, uă femeia, căreia’i puteai spune) Ce vré se ^ic’amorulu. Eu sci 3 curau dubiaî! „iu vidța cea pustiană o astssă de pace, anima spuindu-ne că poetulă Petrino, lo* Copacii înfloriți verde, suptă care tu dormiții. Unu isvorașiu, din care bea anima ce-’i place, ^viiQ în sim^mentele séle cele mai nobile, mai p jreaptă.^jânca lunCi nu mai păr,să ’utz’uă grădină. Eu seiS cumă o iubiam!“ . u, ai , póte trai de câtă ca betrâni, din suvenire,cumă dice d. M. Rosetti din Chișinău în cugetândă neîncetată la socia sa, la copilulă frumósele séle versuri, dedicate poetului Pescă, și monjurându-se de totă ce-î aduce trino, versuri scrise cu căldură și focă și aminte și ’î vorbesce de sufletele pe cari le care ne a mișcată forte cîlindu-le. o iubită mai multă pe lume. Se admiră că Doué veri se strecurară și ar dice cine-va cu toții, cei ce aăâmmă, varulu simțică fericirea loră păru pre lungă lui Dumnem0,are nobilü ce ’să aflămă in poetulă Per că... séc Creatorului séu aceluia care nu tiino căci de amu ave maî multe ânimî ca vré sc ’șî lase dreptulii ce are d’a dispune a gea virtutea nu ar mai fi rară și viața de de vieța pe care ne a dat’o, căci cruda sorta familia, stabilizórea societății, maî atrăgetor să veni și smulse de la smulți nenorocitului și amea ar fi mai bună poetă tot ce avea maî scumpă pe lume, fipt, ,ântă poetulă Petrino trăia in semința în care -și punea totă vieța sa, sufletulu care și 1 jia că suntemă născuți a suferi, cu un caro și pentru care și trăia. Victoria caraterulă să poetică, iubitoră, scria și Petrino dispăru din lume și peste puțină e public din cândă în cândă versuri io cami urmă și fiulu scă în mormeală „Și.. după cărU4 a-șî cănta fericire lui ce nu se pui cumă zice poetulă Petrino in poesia adretca cânta, căci sculă durerea nu este sată la Mormântulu eî.“ maî familiară séu nu scă de ce omulă „ . . parcă toteaucă ar fi ca mai nainte, nu-șî poto esprime lolu atâtă de bine MS - P.ică nemina in lume nu s’ar fi întâmplate, ba ce simte ca durerea ce să frămeată și, Lumea cursulă nu schimbă, și nu-șî aduce aminte de multe ori. HUȘÎ împărtăși SCO CU ami- Că tu ai fostă vă dată, că tu ai «sistată . . . g Q vegeata ca durerea cc n.0 pale aS„ș, soșiulă eși desmoiidă soții iubitore, cuo de Dimenî; citiți vă poestă de veselia și Și muma eși sărută iubitulă pruncușiară Vă d vede să DU ve mișcă așia de multă Parcău a fostă în lume parcă u a fostă suptă, sőre, ca C ja de durere, asmirațî uă missică veselă mumă, o soeă cu multă maî sântă amoră.“ .. la și ve va dilecta numai t c câtu o veți audi. Cândă scimă că junețea trăiesce din speranță, déjá ia ascultați o musică durerosă și spuprecumă bătrânețea din suvenire, mé dóré neține déca nu sunteți mișcați și déca nu