Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)

1868-10-23

ANULU ALU DOUE­ SPRE-DECILE * VOIESCIî și VEI PUTEA LEI N. LEI N. PE ASH — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 pB síibe lunî „ 24 „ 29 PE TREI LUNI „ I ® >" PE UA LUNA .. ® >’ ® unubsemplauu 24 bani PENTRU PA1U8 PE TIUMENTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde.— Redactorii respundetoră Kiișrenin € arad». ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANI NO. 1. —REDACȚIUNEA STRADA COSTIA NO. 42. MERCUR, 23 OCTOBRE 1863. LUMINEZ­A-TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANUNGIURI ȘI RECLAME . SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINATÎ DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARR­AS-HALLE GRAIN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNȚ­URILE LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI N V DEPEȘIA D-l­. PRIMARU AL URBEI CRAIOVA. CRAIOvA 22 OCtobre 1868. Consiliul­ acestei comune, în ședința de ieri sura, în unanimitate a votatu trei sute napoleoni de aură, pentru cumpărarea de arme. Primarii Marin Constantinii, întrunire electorale. După cererea mai multor­ comercianți, ce­­tățianii alegători comunali sunt­ invitați în întrunire electorale, pentru a desbate și­o­­tărî despre alegerea membriloru Comunei Ca­pitalei. Marți 29 Octobre, sera la 7­­ ore , în sala Slatineni. PORTORICO, 3­1 Octobre.— Insurgenția s’au­ supusă. PESTA, 31 Octobre.— Delegațiunile suntu convocate pentru 1 2 Noembre. TELEGRAMA Domnului Ministru de Financie. 21 Octobre. Domnitorul­­ este pe deplină sănătosu. Ieri Duminică, înălțimea Sea a primit n­­uă depu­­tațiune din partea consiliului generale de Mus­­celu, trimisă ca se felicite pe înălțimea Sea de bună venire. Deputațiunea a orândutu cu înălțimea Sea. General iü Nicolae Gole­scu. PRINARIA MECANICA. Stabilimentulu municipale de la Colintina THIEBANT ȘI C­INE INTREPRIM­JETORI. Aceste stabilimente începe a funcționa astă­zi. Elfi pune în vânzare doue calități de pâne și numai in greutate de 400 dramuri sea uă oca drepta bucata. Tarifa s’a­fișată pentru septemâna acesta In moduli­ urmă­­torii: Pănea, 400 dramuri ..... 20 bani. Jimbla, 400 dramuri...............3­0 bani. Locurile de venire suntü d’uă cam o dată cele următore: 1. Calea Șerban-Vodă, (Beilicu) No. 16, deposituri generale. 2. Piacia Ghica. 3. Piacia St. Anton. 4. Piața Amza. 5. Bariera Mogoșbiev. In curenda se vor­ stabili deposite și in al­te părți. Publicul­ va compara și cualitatea și greu­tatea panii și in proporțiune și prețu cu acelea d’aceia­șî categoriă ce se vinde aiu­rea, și va judeca despre avantagiele ce ofe­­resce acesta stabilimentu. SENATORII ALEȘI. Prahova, d. Costache Chrișanu cu 16 vo­turi, contra d-lui Ștefan Greceau ce a op­­ținut și 9. Botoșianî, d-nu Theodor Matesariu, cu unanimitate. Suceva, d. Nicolae Manolescu, proprietarii mare ș’ajutorulu primarului din Bucurescî, cu unanimiate. Roman, d-nu Crupenschi cu unanimitate, (20 votanți). DEPEȘIE TELEGRAFICE (Serviciulu privații alu MONITORULUI). CUBA, 3 1 Octobre. — Se crede că o se isbucnesc a uă insurecțiune. Bucurescî 22 Brumară. 3 Indrea. E m­­ama clisă oposițiunii: eșî ’na­­intea națiunii, profită de ocasiunea ce oferă alegerile comunale, și spu­ne faciă ’n faciă cetățianiloru fap­tele cele rele ale guvernului, cons­­pirațiunile lui și periciul ă la care elü conduce națiunea. Profită mai cu semă, îi diserămă, de întrunirile e­­lectorale ale Capitalei. Aci, ca ’n tote capitalele, și mai cu semă cele de gintă latină, este uă cătățime mai mare de inteligință, de șolință și de avere, ș'aci nu se va puté bănui măcaru, avendă libertatea Presei ș’a întruniriloru, că guvernulu va pute se silescă pe cetățiani a vota dupe placulu­scă, era nu dupe voia și convingerea loră. E că acuma ce respunde Terra. „Ne vom­ opri însă la uă propunere ce ne face fața guvernului !n acea­șî revistă Ea ne invită se luămă parte la alegerile co­munale din Bucuresci pentru ca sufragele a­­egetoriloră se decidă între acuzările nóstre și conduita guvernului. Vomii respunde Ro­mănului că un e speriință de mai mulți ani a dovedită că demagogia este încă puter­nică în București, și că lucrurile au ajunsă asta-folu că omenii pacînicî se temu astă­ziî de a mai lua parte la operațiunile electorali atâta terorea ce inspiră cetățenilor, brutali­tățile și cutezanța aginților și pârlitului este mare!­­„Se nu se crud­ă că,­­licenda aceste cu­vinte, aprobamü cătu-șî de puțină abstențiu­nea. Nu­ credemă din contra că uă națiu­ne, care voiesce a vede drepturile și liber­tățile sale respectate, trebue se lupte nein­cetatu în contra acelora cari S’ar încerca se le atace. Acea ce facemu de astă dată este pură și simplu de a constata unu faptă, pe cere­ să regretămă, dără al cărui causă nu suntemă noi.“ Cumul Mărturiiî enștivă că de mai mulți ani Capitala s’a decla­a­­rat fi contra vostră, și maî aveți co­­agiulu a dice că națiunea este cu voi? Cuma! Aveți coragiulu a scrie, aci în România și ’n limba româ­nă, că de mai mulți ani Capitala a dovedită că ea este puterni îi dată demagogiei, și maî cutezați a­dice că sunteți Români și patrioți!? Capi­­ala României, dată demagogiei și dată de mai mulți ani, ea, care conține în mare cătățime sclința, inteligință și averea națiunii întrege! Deri atunci ce este restulu națiu­nii care în timpu de mai mulți ani, nu numai n’a protestată, derű­âncă în tote ocasiunile cele mari a ur­mată dupe inițiativa luată de ca­pitala ei! Déjü atunci, ce se facă actele de la 1848, de la 1859 și de la 1866, făcute tote prin iniția­­iva Capitalei, decă acumă cei de a Terra le dec­lară efectulă de­magogiei! Negreșită că ele trebuiescă revocate tote de națiune, și fiindă­­că densa este, dupe cei de la Ter­ra și dupe presa austro -maggh­iară, tempită pen’ a-șî pleca capul ă de mai mulți ani la­ tote actele capi­talei, nu mai remărie altă speranță, altă mij’locă de scăpare pentru pu­terile vecine, ce nu potă sta în ve­cinătate cu demagogia, de cătă d’a interveni. Și negreșită că nu mai potă fa,ce altă­ felă , decă chiară în alegerile Senatorilor, demagogia din Bucu­resci a isbutită a ’mrîuri pe proprie­tarii cei mari ș’a-î face a alege ună Senată de demagogi. Și negreșită că nu maî este altă scăpare, decă chiară acumă­, în ac­tualele alegeri de Senatori, vedemă că cu câtă oposițiunea atacă mai cu înverșiunare, cu atătă proprie­tarii cei mari din județe alegă mai cu unanimitate pe candidații pentru Senată, susținuți și recoman­dați de comitatul­ electorale din Bu­curesci. Aci nu mai este locă de cea mai mică nedom­inire din partea publi­cului, de cea mai mică cotire din partea oposițiunii. Decilară ea însa­și că Capitala României, de mai mulți an­ ancă, este ș’a dovedită că este pentru politica partitei din care a eșită guvernulă actuale și ’n contra politicei urmată de oposițiune, de la nascerea ei și pîn’ acumă. Manifes­tările națiunii, ori­cândă ea a putută se le facă în libertate, au fostă totă­de­una în contra tutoră fracțiunilor, carii întrunite acumă, compună o­­posițiunea. Comercianți și proprie­tari mari și mici din totă Româ­nia au manifestată în mare iu­mer­ă, prin adrese subscrise cătră Capitla Statului, o foră mulțămire pentru administrațiunea actuale. In alegerile pentru Cameră și pentru Senatu, națiunea întregă, comercianți și proprietari mari și mici s’aă ma­nifestată pentru administrațiunea și politica actualelui ministeriă și chiar acumă, în alegerile parțiale ce se făcură pentru Senatori, acea­a­și ma­nifestare se făcu în unanimitate. In alegerile comunale, oposițiunea dediiară însa­și că nu se poate pre­­sinta, și nici vădată în Bucuresci, ca și ’n orașiele cele mari, ea nu voiesee a se presinta în întruniri publice ș’a susține acusările sale con­tra guvernului. Decă­deră acusările, ce presa oposițiunii aduce pe toată ilina guvernului sunt­ adevărate, pentru ce ea nu se presintă inaintea­­ națiunii pentru a le face? Decă, spre­­ exemplu, este adevărată că guver­­nuul­ actuale a prediată națiunea­­ Prusiei și Rusiei, decă este adevă­rată că bandele bulgare strebatu țara !dela ună capetă până la­ celă­l­altă, în ameda mare, și ’n tâmpă de 12 luni; decă este adevărată că ch­iară faci în Bucuresci batalione de Bul­gari armați aă staționată mai multe i­dile la hanul­ lui Simeon, și Ro­­­mănia întregă este ună arsenale,­­nimene nu pote susține ună sin­­­gură momentă că tote aceste se facă 'fără se le vedă altulă decâtă press oposițiunii din țară și cea austro­­magghiară; pentru ce deră oposi­țiunea nu convocă pe cetățianî îi întruniri publice spră a-i lumini ; și a-i face se­veră îndată de misiune­­a ministeriului și scăpa națiunea di­n celă mai mare periplu, de invaciune și prin urmare de jață, de ideă, de sabiă, de umilință și de cea mai deplină perie? Se lămurim­ă. Dacă tote aceste a­­cuzări sunt­ adeverate, cui ore le denunță oposițiunea? Națiunii seă străiniloră? Decă le denunță națiunii pentru ce nu vine, pe faclă și’n facla ea se le denunțe? N’aă cura­­giulă? Deră ce nume se cuvine a­­celoră carii, căndă vedă peirea na­țiunii n’aă curagiulă dar spune în faciă adeverulă, d'a-î areta peirea ce ea n’o vede? Gumă? patriotis­­mul ă loră este mai mică de câtă sfrica loră ? Cuină! Românii de suptă guvernală magghiară, cuteză a sup­­r scrie pronuneiam­entală ș’a merge­­ cu miile în temnițe, și patrioții no­­­ștrii se temă, și se temă ch­iară aci pu capitale suptă ochii consuliloră, la cari am avută totă­deuna recursă, d’a spune națiunii adeverulă, d’a-î areta prădările guvernului, bandele și arsenalele, misionarii prusiaui și­­ muscali? Ceră atunci patriotismulă , loră este josă, forte josă, și ei pre­feră mai bine „se­pară patria ro­­­mână,“ de cătă se espite a loră per­­sonă la șiiteratură unoră smintiți, fermecați seă neghiobi. Ș’apoi ancă vă­ dată ce credă d’a loră națiune, decă n’aă nici cura­gială d’a eși în facia ei ș’a-î areta cea­a ce este, ce­ea trebue negre­șită se fi ve­,lută, trebue se vedă, mai cu sem­ă căndă invaciunea bate la porțile cetății? A admite uă asemene poltroneria din partea unei oposițiuni, inteli­­ginte și patriote, din partea unei o­­posițiuni ce se compune din frac­țiunile tutoră regimeloră, tutoră o­­piniuniloră, tutoră domnieloră cari suntă astă­ c­i pe deplină întrunire, este peste putință. A admite că națiunea în­­tregâ, mai cu semn cănd i se denunță fapte, și căndă acele fapte suntă bande armate, batalione, armate sta­­ționândă chiaru în București ș’una arsenală mare, care a copleșită țera întregă, că națiunea este orbită de far­ 1­mecală d-lui Brătianu încătă n’a­ve­ 1­­ slută nimică, nu vede nimică, este 3 1 asemene peste putință. Astă­fela fiindă deră, devine la­ FOIȚA ROMANULUI D. DIMITRIE PETRINO, POETU ROMANU DIN BUCOVINA. Nu e de multa de cândă a apărută în Bucovina unu buchetă de poesie Intitulată: „Flori de mormenlu“ scrise și cugetate in românesce de d. Dimitrie Petrino și despre cari chiarü d. Vasile Alesandri a vor­bită ce­va în Buletinul­ Societății Literarie din Bucovina. Se ne bucurămă din sufletă cu toții cândă vedemă că, de­și despărțiți de scumpele nóstre țerî surori, scria ca se ne mai im­­peca dorulă de ele, totă ne mai dă din cândă in cândă, plăcerea de a mai audi vocea fiilor ă soră și frații nostrii in limba poe­­sici, care ne vorbesce și mai multă anime, și ne atinge cu mai multă căldură sufletulu — Se ne bată anima de bucuria, cândă putemă număra âncă ună poetă in juna nostra li­teratură, care lâncedesce atâtă de multă de la­tină tempu vice­ e și nu strălucesce, după cumă toți scimă, de­câtă prin traducții din limba francesă făcute Intriță românăscă de­naturată cu totulu în formă și caracterulă ei națională. Cu totă simpatia, cu totă amorală ce avemă pentru frații noștri, de prin țerile române despărțite de noi, autoritățile chiar­ literaturei române convină că dialectul f­iorii, întrunele espresiunî, mai pură de­câtă alu nostru, nu e așa plăcută, fiindă pre­cumă greă, dură, saccadată și prin urmare rea eufonică; cităscă-se însă „Flori de mor­mêntu, despre cari avemu intențiunea a vorbi aici și se va vede că limba in care­le scrisă poetulă Petrino este oă limbă ca și a­cósta, ânsă cea curată și necoruptă de vorbe și frase francese întortochiate. Dualitatea a­­cesta pe d’o parte, era pe d’alta călduro­sală simlimentă poetică cu care poetulă Pe­trino și a scrisă „Florile de mormêntu ne atrage cu totală atențiunea asupră’î­și ne impune plăcuta datoria de ală face cunos­cută Româniioră din țara nostră prin orga­­nulu acestui țsiam­ă care, ori de câte ori i s’a presintată ocasiunea, a căutată a-șî in­forma cititorii despre starea­­unei nostre li­teraturi. D. Dimitrie Petrino e născută in Bu­covina, dintruna din familiile cele mai dis­tinse de acolo, de unde din copilărie’î a plecată se studie prin Florența, Viena și Ber­lin. Petrecendu-șî adolscința mai cu suimă în spiritualista Germaniă, crescută în miijlocul ă celui maî nobilă idealismu séu spiritualisam ín kora acea-a, in care cele optü-spre-trece secule ce numerămu nu aă reușită âncă a corumpe simțiminte animeî, ca prin țerile de origine latină și chiară Slavă, unde pre­domină pasiunea grosolană a sensualismului, în­­ era acea­a în fine in care m­ă june se mulțămesce, și nu se obosesc c­a-șî privi ani întregi, ochii în ochii amanta sa. Poe­­tului Petrino se intorse de acolo lângă pă­rintele seă, în etate de 21 ani, în starea vie­­ței, cu spiritură plină de ilusiuni nobile și cu anim­a de amoră înfocată. întruna din­­ zire ochii sei se întelniră cu alții douî ochii albaștrii a’î uneî blonde copile, Victoria, fiia cavalerului Theodor de Buchenthal din Cernăuți, de care se și inamoră îndată, cumă ? — se v’o spuiă cei ce aă iubită și prin ur­­mare aă trăită! Ună ană după asta, animele loră Se însoțiaă pentru totă-d’auna și Dum­­nez că bine-­aveală unirea loră trămițendu-le ună copilă. Cine din țară nu vorbia cu a­­moră de denșii ? Cine nu revina la firicirea loră ? Dérü vai ! „Așa ai vrutu tu, Domine, pu câtu vom a fi fi pe lume Se simți aleși noi numai și noi se simți loviți. Și déca av­­amu lacrămî, se le versămu p­riu nume Și în mom­entu se punemu pre toți acei iubiți! „Și tu aveai, amice, ste blondă, luminosă, Uă faclă de iubire, ce 'ni vieță te 'ndemna, Uă florice albastră pe inimă-ți voioaă, Uă păscrică blândă, ce doru­ țî îngâna! „Aveai pe lume — unu sufletu în care puteai pune Durerea, bucuria, precumu tu le simțiai. Unu ângeru, uă femeia, căreia­’i puteai spune) Ce vré se ^ic’amorulu. Eu sci­ 3 curau d­ubiaî! „iu vidța cea pustia­nă o astssă de pace, anima spuindu-ne că poetulă Petrino, lo* Copacii înfloriți verde, suptă care tu dormiții. Unu isvorașiu, din care bea anima ce-’i place, ^viiQ în sim^mentele séle cele mai nobile, mai p­ jre­aptă.^j­ânca lunCi nu­ mai pă­r,­să ’utz’uă grădină. Eu seiS cumă o iubiam!“ .­­ u­, a­i , póte trai de câtă ca betrâni, din suvenire,­­cumă dice d. M. Rosetti din Chișinău în cugetândă neîncetată la socia sa, la copilulă frumósele séle versuri, dedicate poetului Pe­­scă, și m­­onjurându-se de totă ce-î aduce trino, versuri scrise cu căldură și focă și aminte și ’î vorbesce de sufletele pe cari le care ne a mișcată forte cîlindu-le­. o iubită mai multă pe lume. Se admiră că Doué veri se strecurară și ar dice cine-va cu toții, cei ce aă­âmmă, varulu simți­­că fericirea loră păru pre lungă lui Dumne­­m0,are nobilü ce ’să aflămă in poetulă Pe­­r că... séc Creatorului séu aceluia care nu tiino­­ căci de amu ave maî multe ânimî ca vré sc ’șî lase dreptulii ce are d’a dispune a gea virtutea nu ar mai fi rară și viața de de vieța pe care ne a dat’o, căci cruda sorta familia, stabilizórea societății, maî atrăgetor să veni și smulse de la smulți nenorocitului și­­ amea ar fi mai bună­ poetă tot ce avea maî scumpă pe lume, fi­­pt, ,­ântă poetulă Petrino trăia in semi­­­nța în care -și punea totă vieța sa, sufletulu care și­­ 1 jia că suntemă născuți a suferi, cu un caro și pentru care și trăia. Victoria cara­terulă s­ă poetică, iubitoră, scria și Petrino dispăru din lume și peste puțină e public din cândă în cândă versuri io cami urmă și fiulu scă în mormeală „Și.. după cărU4 a-șî cănta fericire lui ce nu se pui cumă zice poetulă Petrino in poesia adre­­tca cânta, căci scu­lă durerea nu este sată la Mormântulu eî.“ maî familiară séu nu sc­ă de ce omulă „ . . parcă tote­aucă ar fi ca mai nainte, nu-șî poto esprime lolu atâtă de bine MS - P.i­că nemina in lume nu s’ar fi întâmplate, b­a ce simte ca durerea ce­ să frămeată și, Lumea cursulă nu schimbă, și nu-șî aduce­ aminte de multe ori. HU­­ȘÎ împărtăși SCO CU ami- Că tu ai fostă vă dată, că tu ai «sistată . . . g Q vegeata ca durerea cc n.0 pale aS­„ș, soșiulă eși desmoiidă soții iubitore, cuo de Dimenî; citiți vă poestă de veselia și Și muma eși sărută iubitulă pruncușiară Vă­ d vede să DU ve mișcă așia de multă Parcă­u a fostă în lume parcă u a fostă suptă, sőre, ca C­ ja de durere, asmirațî uă missică vese­lă mumă, o soe­ă cu multă maî sântă amoră.“ .. la și ve va dilecta numai t­ c câtu o veți audi. Cândă scimă că junețea trăiesce din speranță, déjá ia ascultați o musică durerosă și spu­precumă bătrânețea din suvenire, mé dóré neți­ne déca nu sunteți mișcați și déca nu

Next