Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)

1868-11-22

AN 13 LU ALU DOüE-SPRE MIOILE ADMINISTRATIUNEA PASAGIOLU ROMANO NO. 1. —REDACTIONEA STRADA COLTIA NO. 4?. VINERI SI SAMBATA 22, 23 NOEMBRE 1808. VOIELOl ȘI VEI PUTEA LEI N. LEI N. PE ANU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 DE BEBELUNI „ 24 » 29 PE TREI LDNÎ „ 12 ,, 15 PE VA LUKA ., 5 II 6 DNÜBSEMPLARU 2 4 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU ER. 20. PENTRU AUSTRIA • . . . FIOR. 10 VAL. AUBT. PENTRU ABONAME 1 K, ANDNI CIUBÎ ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BOCUESCI, LA ADMINISTRATION KA IAKTILVI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIABIULUI fI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRAS-HALLEGRAIN ROE DE L’ANCIEHNE COMEDIE NO. 6. ANUNȚURILE LINIA DE 30 LITERE ...... 40 BANI IN8ERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOV SUEMEZATE ȘI VEI FI SERVICIU TELEGRAFICU Alit; itomAiviiiii/i. PARIS, 2 Decembre. Monitor Mű, vorbiriü asupra discursului Tronului de la București, felicită pe principele Caroli I c’a invocații stipulațiunile internaționale ale căroră respectă este necesaria pentru a merita buna-voința a puterilor; elü adauge că Europa este unanimă intru a sfătui pe România se decline orice responsabilitate cu politica aventurosă. Trebue a se spera că atitudinea înțeleptă a României va împrăștia temerile provocate in Europa. piantele la France, le Constitutionnel și alte diarie constată că schimbarea ministeriului de la București a produsă uă impresiune favorabile la Constantinopole. PARIS. 1 Decembre. Olozaga este invitată la Compiegne. Prim desminte prin jiariulă le Gaulois intențiunea d’a face uă lovitură de Stată. PARIS, 3 Decembre. Astăziî S’a făcută uă manifestare la cimitirul Montmartre. Mulțimea era mare, s’aă făcută mai multe arestări. LONDRA, 2 Decembre, țiariulă le Globe (zice că ministerială ișî va da demisiunea chiară adî. LONDRA. 3 Decembre. Disraeli șî-a dată demisiunea. Gladstone a fostă chiămată de regina și va fi pate însărcinată cu formarea noului cabinetă. BERLIN, 2 Decembre: Bismark a sosită. Corespondința provinciale dice că discursul principelui Gardă și schimbarea ministeriului seă este oă nouă probă a tendinței generale pentru pace. CONSTANTINOPOLE, 1 Decembre. Circulă scomptulă că Porta a adresată uă notă ministeriului de la Atena pentru a obține ca guvernu să se opresca transportul voluntarilor la Creta, în casă de a nu se opri plecarea voluntarilor. Porta amenință de așî rechima ambasadorele. CONSTANTINOPOLE, 3 Decembre: înarmările ostensibile tolerate de guvernulă grecescă vor provoca măsurî rigurose din partea Porții. TELEGRAMA. Redacțiunei ROMANULUI. % Consiliul comunală de Iași. In ședința de la 13 curinte a votată 15,000 lei nouă pentru cumpărarea de arme. București ar fost* Ministeriulű engleză, îndată ce se sfârșiră alegerile, nu mai acceptă deschiderea Parlamentului și depuse de misiunea sa. Venirea la putere a d-lui Gladstone este menită a ave înrîurire însemnată în politica europeană și mai cu semă în ceea ce privește politica în priinte. Și noi credem că Turcia va câștiga mai multă prin adevărurile ce-i va spune Cabinetulu Gladstone, decâtă prin sfăturile ce i-a datu Cabinetulu d’Israeli și mai cu semă prin cele ce-i dă D. de JVToustier și cabinetulu austriacă. Printr’uă politică de ecitare în privința naționalităților, guvernulu otomană póte se ’ndulcescă poporațiunile și se le oprescă d’a da ascultare desperării, cândă prin aceaa ce urmeză imperiulă se scudue necontenit și periciulă este mare. Astafelă vădurămă că mai demă di Porta ceru intervenirea puteriloră în România, far’ a se gândi că, decă i sar fi acordată acea cerere, Imperiulă ar fi provocată însuși mă nucă resbelă în Oriunte, din care nu pote fi îndoială, pentru cei carii cunoscă Orientele, că Turcia n’ar fi pututăeși în integritatea sea de astăzi. Mai în urmă se susținu că Porta voia se rumpă relațiunile sale cu guvernulu României. Ună asemenea faptă, de s’ar fi împlinită, cine nu vede că elă ar fi fostă în tote modurile în paguba imperiului. Acumă Porta amenință că va rumpe relațiunile sale cu Grecia cea liberă. . Se plănge de ea cumă se plăngea de guvernulu României, că permite a se face urmări în contra imperiului, și anunță încă că va lua măsuri rigurose. Credemă că ca ]binetulă Gladstone va descepta pe miniștrii Sultanului și-î va face se i ’nțelege că, orîce mesurî energice ar lua în contra Greciei, și chiar și în contra orîcărei națiuni creștine, acele mesurî s’ar întorce în contra i « ș’ar provoca puternă cutremură la , care n’ar mai pute resiste. Vorbindă de politica greșită a Porței, venimă firesce la acea a a âlagghiarilor”. Corespondința din Paris a Independintei Belgice (17 Nov.) elice: „P’aicî lumea se ’ntreba că, care póte fi mobilulu foiloru austro-magghiare in atacurile ce ele indrepteza cu atâta stăruință contra României? Mĕ molouieste ca acestu mobilii se se potă mărturi, dé unde securü procederea nu este inteliginte, căci nu in astü modu austro-magghiarii voru cuceri simpatiele Româniloru. „N’am face ore mai bine austro-magghiarii d’a se ocupa ceva mai multu de afacerile loru, cari suntu cu multu mai încurcate de cutü ale veciniloru lorü de la Dunăre, și d'a urma esemplulu Româniloru cari nu caută certă nimenuî, nici nu respunde chiaru atacuriloru și calomniiloru, ci se silescu din contra a perpetua ordinea basată pe libertate, a se organiza, a se 'ne tăvi, a desvolta tóte sorgintesele morale și materiale? „Se nu se mulțămască cineva pe cuvinte, se punemü orice ilusiune la uă parte, mai la urmă nu aceia carii strigă mai tare și nu se iu decâtă a face paradă de drepturile loru istorice, vom ave dreptate dinaintea opiniunii publice europeane și chiar dinaintea diplomației. Simpatiile vorü fi pentru ceî- l-altî, pentru aceia cari voru oferi speraclulu unul Stătu bine constituitü, omogenü, avendu consoiință de drepturile séle și de datoriile séle către cele-l-alte țerî. „Déci noutatea, publicată de Presse din Viena, ar fi adeverată, déca in adevera puterile contractante ar fi luat hotărirea d’a modifica tratatulu de Paris și d’a repune lucrurile aprópe in starea în care erau mai ’nainte de resbelulü de Crimea, nu România ar fi mistificată de Rusia, după cumu se țjice nemcetatu; mistificarea ar cade asupra diplomației Occidentale, căci singură Rusia pute ave interesa a modifica tratatulu de Paris în înțelesului indicati. Ea ’și ar relua libertatea acțiunii sale, diplomația ar fi jucată jocul de la Sant-Petersburg. „Și óre la acesta vom reuși se ajungă atâtea sacrificie de omeni și de bani! Tate rudele victoriei perdute? Este evidente că diplomația nu pate comite să asemene greșială. Acesta scrie trebuie senă neadeverată.“ Scopulă ce urmăresce politica austro-magghiară, dice corespondința ’ din Paris a Independinței , nu pote fi din acele ce se mărturisescă. Asta ■ este, însă foile magghiare ni s’a spusă adese și prin urmare Românii îlă cunoscă. Acesă scopă face ca cabinetulü austro-magghiară se lupte ■ prin fete mici’lacele d’a opri România „a perpetua ordinea basată pe ■ libertate, a s’organiza, a se întări, a desvolta tóte resursele séle morale : și materiale.., Amu Lisă, diremu și vomă dice ’ Magghiariloră că s’amăgescă fórte. i decă credă că, orî care ar fi împ Pregiurările, vom puté se cucerescă România, și mai cu sémi , se domnescă asupra ei. Ca Ro 11 mand avemă dreptulă a da sfaturi veciniloru nostril, derii nu ș’a nu plânge, decă ambițiunea lorii este atătă de mare încătă nu mai suută în stare a cunosce unde este adeveratulu lora interesă. Austro-Magghiarii voru a cuceri România; este naturale dérü se voiéscu ca ea se stă desarmată și neorganisată; este naturale că ci se sacrifice milióne spre a propaga în contra României totă felulă de calomnie, și d’aceaa amu disă și dicemu că cea mai mare onore a ministeriului Golescu este c’a provocată în contra senurgia austro-magghiară. Decă énse Magghiarii își facă datoria, astăfelă cumă se o dicteză rătăcita sorii ambițiune, ce sense potu ave foile române carii n’aă făcută de câtă a calomnia națiunea și guvernulu română puindu-se pe teremură magghiară? Eoa uă întrebare la care nici vă dată nu puturămă respunde și astăz î mai puțină de cătă ori căndă. Crezut’n Terra și Pressa în esistența aceloră bande armate și comitate de organisare, în acelă spăimântătoră arsenale, in acea alianșță cu Prusia și cu Rusia, și in acea dibactă și uriașiă conducere a conspirațiunii în totă Oriintele și’n libera Elada de către d-nu Ion Brătianu, în unire cu doue mari imperii, cu tóte poporele Orivntelui și chiar cu comitatele revoluționare ale Occidintelui? Dérü cumă are ar fi putută crede ele cea-a ce ori-ce omă înțelege " că este peste putință și cea-a ce toți locuitorii din România vedeau că nu este? Și sensemnămă ac că en șiî, cei de la Terra și Pressa, nu potă nega că nu scriă că prin tote acele afirmări sculpă în contra Statului română nu numai tote puterile, déra chiar și opiniunea publică a Europei, căci nimene nu putea voi deschiderea cestiuniioriuntelui în timpi nepriincioșî. Nu potă nega, căci înșir aă fostă siliți a mărturi că tóte acestea potă provoca intervenirea străină și chiar invasiunea. Scopul partitei austro-magghiare îl cunoscemű, căci foile din Pesta l’au denundată. Cine va puté dori se ne explice scopulu urmărită de Terra și de Pressa? Acesta întrebare se făcu mai poticnitóre după demisiunea cabinetului Golescu. Amu credutü, clică cei de la Terra și Pressa, tóté câte le-amu , scrisă și le-amu denundată, căci amu cugetată că este mai bine se provocămă uă intervenire morale a cabineteloru și a opiniunii publice spre a curma reală, de cătă se plătimă , tăcerea nostră printr’uă invasiune. «El bine, fîă șașia. ‘Cabinetulu Golescu, far’a ascepta , cea mai mică intervenire, nă și mor rale, a cabinetelor străine, spre a , curma ori ce acusări și bănuele se t L retrase. Noulă Cabinetă, astăfelă pre- cumă este compusă, nu póte fi bătnuită de nimenea nici de amidă personale pentru d. Ion Brătianu, a■midă care se mergă pen’ a’I sacrifica 3 chiarü Patria, nici de înclinare pentru politica revoluționarie sau aven- 3 turesă. Décádéra noulă cabineta va dovedi că suntă adevărate acum sările aduse fostului ministeru, écs . Terra și Pressa satisfăcute, în cea £ ce le privesce personale, e că omeni aceia pedepsiți și Patria salvată și salvată prin patrioticele denundări ale diamelor, Terra și Pressa ■i și ale întregei prese austro-magghiare el Décá din contra se va dovedi ci disele diarne, din întru și din afară, au fostă amăgite, — de foculu patriotismului, negreșit, — atunci Patria este iarăși salvată, căci puterile străine voru fi și mai asecutate pentru viitoriă despre respectulă ce aă Românii pentru tratate și despre unanima voință d’a păstra cu scrupulositate neutralitatea țerei, dovedinduse că pen’ acumă nimene în România n a urmată uă altă politică. Gestiunea aci este din cele mai simple ș’atâtă de clară, încâtă nu mai este locă de nici uă cetire, nu i se mai póte opune nici măcară ună argumentă speciolă. Desfidemă pe cei de la Terra și Pressa se dovedesc limpede și clară că noi suntemă cei amăgiți. Astafelu fiindu dorit, pentru ce ambele ()iarse combată noulă guvernă și să combată din anteia cu atâta înverșunare! Ce felă? Nu voruele ca lumina se se facă asupra fostului guvern? Déru de ce? Nu voră ca lumina se se facă în opiniunea publică europână în privința acuzărilor aduse politicei României? Déru pentru ce? Diabulă Pressa de la 21 Novdice între altele: „Din tóte câte scrie Intrega Presă europeană, resultă că guvernul d-lui Brătianu a fostă desaprobată de tóte cabinetele, de puterile occidentale ca și de d. de Bismark, pentru Încercările sale imprudinte de a voi se realiseze acestă visă națională cu care a voită se magulesca amarea proprie a Românilor. Isolatu dorit cu desevârșire in politica sa esternă, părăsită de chiară aceia pe ală căroră recidme se întemeia. Cabinetul d-lui Brătianu a trebuită se se retragă, precumu se retrage in veri ce Stătu, veri câtă de puternicii, unu ministeru cându politica pe care o represintă nu mai este în acordă cu necesitățile concertului Europeană; nu Englitera chiară, carta de securit străinului nud dicteza legi, de câte ori se simte nevoia sn politică de a restringe sau a se destinde raporturile politice; cu Francia de esemplu, vine la putere sau se retrage acelă ministeru care represintă intruna modă manifestă simpatiile pentru Francia. Cumüdéra nu avea se se retragă în România ună ministeră care de multă perduse simpatiile puterilor occidentale și s’a găsită de uă dată isolatü prin desaprobarea acelora puteri chiară pe care compta mai multă? Nu avemu de ce se ne ascundemu asemenea lucruri, pentru că nu vedemă aci cea mai mică umilință națională. Asemenea necesitate este logică. Atâtă mai rea pentru acei bărbați de Stată, cari aă avută imprudența se se aventureze pe uă cale atâta de periculosa in câtă Europa întregă se creita pacea amenințată, și care țintindă ochii asupra unui visă, ar fi putută juca totă viitoriul nostru, existența nostră națională pe o singură șansă. Cabinetul principelui Dimitrie Chira compusă de bărbați cunoscuți va adopta negreșită o politică mai în acordă cu situațiunea Europei și a nostră proprie. Suntemă Încredințați că acești omeni de Stată, se vor ă grăbi a reveni la respectarea acelei, neutralități, care este garanția nostru cea mai puterică in fața Europei, și era, in pură logică, singurulă curentă care legitimeza menținerea lor. Încă la putere, ei servescă— de ne putemă esprima astă felă— dreptă cauțiune Europei pentru urmarea de aci Înainte a acei politice de moderațiunea, de neutralitate reclamată de intrega Europă precumă și de chiară interesele nóstre naționale bine înțelese.“ Pen’ aci Pressa «Ilfoe cea-a ce și noi diferămă necontenită și ceaa ce demonstrarămă în liniele preceding— desfidendu-o d’a pute nega tóte aceste adevăruri, încă Uădată deră, pentru ce Pressa nu salută cu fericire venirea la putere a unui ministeriu care va da, trebue se dea „cauțiune de politica de moderațiune și de neutralitate reclamată de ’ntregă Europa și de chiară interesele nóstre naționale bine înțelese?“ Avem însé ceva și mai ciudată. Pressa în aceaași revistă dice puțină mai la vale : „Déca din punctul de vedere națională nu se pate nimică imputa politicei externe a cabinetului trecută, daca numai calomnii au fostă tóte căte sau clisă și s’aă repetată de ijiarele străine, chiaru cele oficióse; apoi atunci singura protestare a principelui Dimitrie Chica și a colegiloru sei ar fi suficientă pentru noî spre a spăla cu desevărșire rpe d. Ion Brătianu în fața națiunii de verice imputare de imprudință se cere greșală politică, și cădată acesta făcută, d. Ion Brătianu n’ar ave decătu se reintre triumfătorula ministerulu seu. „De secură nu se va pute zice că Înlocuirea cabinetului trecută prin celă actuale a fostă adusă prin alte cause: elita conservată Încrederea Domnitorului, probă adresa tronului din ajunul căderii sale, fără se mai intramă în alte considerațiuni; a conservate încrederea corpurilor legiuitore, națiunea legală, cumu se dice, probă că Camera a alesă de președinte pe d. Ion Brătianu, și Senatul, pe d. generală N. Golescu în lipsa chiară a ministerului, spre dovada de adevărată sinceritate și lealitate. Doredéca fostula ministeră a avută și are Încrederea M. Sele și a Camerelor, déca In politica sea esternă Principele Dimitrie Ghica Insuși afirmă că a fostă calomniată, daca cabinetulă actuală se mulțămesce cu aprobațiunea unei Camere eșite din influința morală și primesce în moștenire acestă păcală originală ală violațiunii voinței naționale, logica ne conducea dice că cabinetulă actuală nu este de cătă o continuațiune a celui trecută, că s’aă schimbată numai numele persónelor, ére nici de cumă principile; logica ne spune âncă că ar trebui se revie numai decătă d. I. Brătianu, déca omenii de Stată de astă-d’ n’au a servi puteriloră ca uă garanție vivantă pentru părăsirea cu desevărșire a politicei visatóre de tentative compromițătore pă cei europeane.“ Asia dé la Pressa spune curată aci că nu voiesce se se dovedască că cabinetul Golescu a fostă calomniată de presa austro-magghiară. Déri de ce? Ura pentru persoane se ftă mai mare la cei de la Pressa de cătă iubirea de Patriă? Este ’nvederată că décá tóte câte s’au dis în contra d-lui Brătianu, în cea a se privesce interesele internaționale au fostă neadevérate, România câștigă mai multă de câtü decă s’ar dovedi că ’n adevĕrü Brătianu a conspirată cu Prusia, cu Russia, cu Garibaldi, cu Serbii, cu Montenegrinii, cu Bulgarii și cu Elenii, și ca conspirată prin aprobarea națiunii; — și nu s’ar da în asemene casă altă chiăzășiă Europei de câtu numai în ómenii ce suntu adî la guvernu. Pentru ce doi patrioții de la Pressa stăruiescă ca ministerulu aptuale, decă fostulu Ministeriă a fostă calomniată, se nu descopere adevĕrulü, și se scape astfel o națiune de periciulă la care oespunea calomniele inimicitorii ei? Acestă cercetare, fiindu de cea mai mare însemnătate politică și naționale, credemu că ne putemu opri aci pentru astăzi, fiindu deja dovedită că oposițiunea din întru nu cere lumina, ci acularea cu orice preță a unui om, și că devisa ei cea patriotică este: ardă, maradorii ardă și șiorecie. Triumfe politica Austriei, numai seperă Ion Brătianu.