Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-16
ANULE ALU TREISPRE-ZECILEA ADMINISTRATUNEA 1N.PASAGIULU AOMANU, No. 1.—REDACȚIUNEA IN STRADA GOLIEA No. 42. VOIESCE ȘI VEL PUTEA. Lot n. Leî>. Pe anii.....capitală 48 P- distr. 58 pe géseluri » « " ] Pe trei luni« " Un 6 Peuă lună « * J J Unii exemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria fior. 10 val. aust. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respund eforti EUGENIIT CARADA. ateneulu romanii. Astăziî, Juoi 16 Ianuarie, la 8 ore sera, d-nu Aurelian va ține conferința sea, deja anunțată în programul Ateneului. Instrucțiunea.)n lducatiunea la E*postumecí din Prist SERVICIU TELEOR A ESCU Alii. hwman 1‘1 *• CONSTANTINOPOLE. ?7 Ianuarie. D-nu Elliot, ambasadorele Engelereî, a informat pe Porta că principele și principesa de Galica vor sosi în curende la Constantinopole. FLORENZA, 26 Ianuarie. Camera a votatü cu 207 voturi contra 157 trecerea la ordinea dilei, in privința esecutării de cătră mainisterie a legei impositului asupra marinatului. PARIS, 26 Ianuarie In cameră d. Benoit a anunciatöuă interpelare asupra legei întrunirilor publice. JUOI, 16 IANUARIE 1869. LUMINEZA-TE ȘI VEÎ FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa in Bucuresci, la administrapunea diariului. In districte la cot^spondiripi di ari ului și prin postă. La Paris la I). Darras-Hallegrain rue de l’.inciennre comedie No. 5. ANUK(;iURlLK Linia de 30 litere... ......... 40bani. Inserțîuni si reclame, linia.. 2 lei noul. Rucureșct . Calendar!!. In espunerea de motive, presintată Camerelor francese, în ceea ce privesce România se zune: „In Principatele Unite tendințele ministeriului, ce era atunci la putere, au foștii penea cel ii mai da pe urma momentu, pentru Turcia ca și pentru tóte puterile interesate la mantinerea păcii, subiectulu unorfi neliniștiri sarlósé. Bande armate, organisate suptu ochii autoritățiloru române, pe teritoriulu românii, au trecutu Dunărea și s’au Încercații se rescule Bulgaria. Cu tóte că aceste Încercări au căluții din facia indiferinței poporapurilorci ș’a atitudinei energice a guvernului otomanii, ele au creații totuși Iu părțile de josü ale Dunărei un ag tare primejdiósa care, ci întrunit momentü Intralulu, ar fi pututu se isbutescä lasă noua încăierare In Înțelegere cu cea mai mare parte din puteri, noi amii trebuilu se facemü guvernului moldo-vala cu cele mai energice represintărî. Luminații d’aceste consilie repezite, principele Carol a’nteles căi este cu neputintă d’a acorda mai multü timpii Încrederea sea unui cabinet, a cărui politică compromitea atâte de grava interesele României. Nouiî miniștrii au marturita intentiunea dM se inspira de principie diferite și d'a reveni la singura linie du purtare, care se puta garanta Princpatelorü avantagiele ce resultă din posițiunea lorii esceptionale. Guvernulu imperatului, care de mai multu de douisprezece ani maricetata a da In consiliere Europei unu sprijinu binevoitorii și simpaticii regenerării României, ar vede c’uă adână părere de rea acesta lora rătecindu se in căi periculose, în cari esistiutatea chiara ar pute se fi compromisă." Espunerea guvernului francesc, , deși forte scurtă, este énsemn spiritului ei identică cu acea a guvernului austro-maghiar). „Ministeriul a trecut, dedese spunese temeri puterilor, cari se intereseză la măriținerea păcii.“ Guvernulu francesü scie cea-are ori-ce omu póte înțelege culesnire, că nici unu Stată nu póte dori pacea mai multă decătă ală nostru, căci nici unulu nare mai multă trebuință de pace spre a se consolida și organisa, și mai cu sumă kr cea a ce sálinge de noua organisare a armatei, ce abia acuma începe a se pune în lucrare. Guvernulü francesü acasă pe guvernul” regian,— împreună cu foile austro-maghiare din Viena, din Pesta și din Bucurescu,— ca organisată bande armate spre a rescula Bulgaria. Guvernulü francesü cusé ' scie, căci seni ,și copii cei mici, că — decă guvernul român ar fi organisatü asemene bande, <rgu s’ar fi mărginitu lucrarea sea iu organisarea a 150 do óment, aci mai cu semn, unde simtă mii de bulgari, și fórte voinici, cuinii suntu mai toți. Guvernulu francesa scie, cea ace scie urice uniii cu câtă de slaba judecată, că— decă guvernul român ar fi lucrată, precum s’asfiști, spre a arbura pacea generale, — asemeneucrări uriașe nu se făcu de către una singură Stată. Decă Imperatorele Napoleone, cu națiunea lui cea mare și gloriosă, și nu ntreprinde asemene lucrări în isolare, cumu are guvernului Princepelui Carol I alu României, ară pute intreprinde, singurii și isolată, rescu'area Qriintelui ? Ș’acesta se soiă aâta de bine în pată s’afisă că el n. este iu înțelegere cu Prusia și cu Rusia. Decăderii guvernulu Princepelui Carolii ar fi lucrate, în tinire cu aceste două puteri mari, spre a rescula Örülitek, este învederată că elfi ,iar fi ‘nțelesă mai ánteia cu Grecia, cu Muntenegru, cu Serbia și p‘uă buna parte a Bulgariei și, cand ar fi procesa la punerea în uorare a acestei opere uriașe, apoi ar fi procesă in unire cu tóte aceste tepóre și mișcarea ar fi desputit în tote părțile și n aceaași <țli, crit rm s’ar fi mărginit în espedițiunea unei bande de 150 omeni, ce este un simplă jucâriă de copii Și fiindu că nu guvernulu Imperatorului Napoleoné nu scie cumű se facă conspirațiunile și lucrările unei întreprinderi de felulu acesteia, devine învederată cu acusarea acesta, atâta de glumâță și atâtu de identică cu acusările austro-maghiare, este făcută cu precugetare și în deplină cunostință de causă. Acesta durerosu adeveră constatată și planurile austro - maghiare în privința României fiindű pe deplină cunoscute de totă lumea, la rândul nostru avemu datoriă a spune guvernului Imperatorului Napoleone, că politica urmată de d. de Moustier nu numai că nu este uă politică francesă și Napoleonenă, derăancă, decă ea punea,— cum dice espunerea de motive a Cărții Albastre, — „în periplu chiaruesistința nostră,“ nu era mai puțină rea pentru ideiele Napoleonene. Se nu uite Marele Imperiitore ce a fostă pentru dinastia sea alianda Austriei, și câtă țăriă, și glorie i-a adusă politica ce a urmată de la 1853 până la 1866. Se ne permită dacă Marele Imperatore se î aduce cu aminte că, decă Principele Carol I este unulehenzollern, el este ca să acumă Carol I al României și curge în vinele sere și sângele Napoleonenă, și nu Napoleone III va pute și va trebui să uite că regele Olandei a primită mai bine a sacrifica coronarea decâtă națiunea sea adoptivă, voinței lui Napoleone I, atunci când acea voință îi părea contrarie intereselore națiunii ale cărei destinate îî erau încredințate. Principele Garcia este acum Română și tóte faptele sale dovedesc că simtă în acordă cu simțimintele sale nobile și reale. Principele Carolă este acuma Română și nu-șî aduce aminte de gloriasa sea origină, decâtă spre a pune în lucrare tóte acele virtuți pentru mărirea și tăria națiunii române. Cartea Albastra etise declară că „Principele Carolă a’nțeles că nu- mai era cu putință a păstra încreditima urmátórea corespondință în Noua presă liberă de la 17 Ianuarie : Constantinopole îl Ianuariu. „Fără resbelă, nu putemă deveni stăpâni pe acesta situațiune, cu desevârșire încurcată,—‘mi plicea ierimă personagiu, care este in posițiute, a cunosce forte bine si tusțiunea actuale. In faptă se dovedesce, din ce în ce mai clară, că Rusia și Prusia cântă falsă In concertură Europeană. Totă istoria cu Conferința este oă idee geniale a lui Gort ceskoff spre a procura Gretei timpă de a se pregăti pentru resbelă. Prada este stinsă aliată cu Rusia. Enverogu a considera în derensea unui Cabinetu, a cărui poscivit, vta mea ca fapte positivü că în Ber,torii fu, că Serbia nu alergi, ca Grecia ș litică compromitea întrună modă atâta de gravă interesele României și că nouii Miniștrii au arătatu intențiunea d'a se inspira de principie osebite.“ Bea dorit că Principele Carol I a făcută totu ce a putut, spre a curma chiară calomniele. Pentru ce deră ele nu ’ncoteză ,și încă întru nimica, și luptă noulu ministeriă? Pentru ce guvernulu fraucisă, care se făcu resunetulă calomnieloră austro-maghiare, nu utrebuințeză acum autoritatea sea spre a face se acepteze acele calomnii? Ce feră,guvernul impuratarelui Napoleone, care cășlu în cursele Austriei atunci, când d. de Moustisz era ministru, nu pate acumă, luptă d. Lavalette, se facă pe guvernulu austro-maghiarü a nu mai nutri speranțele de invasiune și de concisie și a mceta și elă calomniele contra unei națiuni, ce nu-i cere decât pace pentru densa și dreptate pentru Românii de peste Carpați, pentru ei carii toțiă-de-una au dovedit sau fostă credincioși imperiului austriacă? Guvernul a francesti pate, și este în interesul a seu, a face în acestă privință ceaa ce pate. Ca dovedi noui despre calomniele și conspirațiunile austro-maghiare, publicămă mai la vale câteva estrase din foile austro-maghiare și reproduce ma chiarü aci câte-va linie din Noua Presă liberă: „La depeșă telegrafică din Viena, cu data 19 ianuarie, trimisă la Pester Lloyd dice că 20 oficiări prusiani s’au trimisă la Bucuresci ca instructori militari. Colonelul Crenscky a primit comanda. Misiunea Franciei din Bucuresci s’a înlocuită prin cea prusiana.“ Ună singură oficiără prusiană a venită, și se susține necontenită c’au venită 20 și nu mai scimă câte sute de supt oficiări. Pentru care scapă aceste stăruitore calomnii? Ș’apoi cine are ar pute organisa milițiele mai bine decâtă tină oficiără prusiană? Oficialiî francezi? Aceia— buni, forte buni pentru organisarea unei armate regulate,— nu potă fi atâtă de buni pentru organisarea milițieloră ce n’au esistată de câtă în Prusia și Elveția? Nu suntem noi óre aceia cari de la 1859 oe jurămă necontenită organisarea milițieloră după modelulă Prusiei sauală Elveției? Pentru ce dată acumă se speculă cu atâta tăriă de către presa austro-maghiară venirea unui oficiălă, titluî singură oficiălă prusiană, și care mai pute ave altă misiune, de câtă d’a ne da sfaturi pentru organisarea milițieloră ? Plăcare română scie, sperămu, humu ce se respundă la acestă pentru ce, și suntemu securi că toți voră veghia în viitoriă a nu lăsa ca inimicii se nenține la curse și se specule chiar a simțiuiintele nóstre cele mai nobile. România, dupe năluciri ale deșertăciuni naționale și nici că face la amle doue postorațiuni menționate agitativ’ î și propagande afară de frontire și acesti numai dupe porunci străina, ci din contra, Serbia a scopti marina ei naționale, de la vă btărîe morale și spirituale interiore. „Incătă privesce politica română și grecă și mai alesă silințele legitime ale acestora doue țeri, Serbia nu pate de cătă sî dovedesca ca oricare din ele sa dobendescă ceaa ce este ală lară. Întocmai în același mode, cumă Serbia o dorescc pentru Ungaria. Serbia nu pate dori, și nu voiesce ca silințele naționale ale vrenui poporă se se realisază prin bunuri străine, ci numai de acelă spirită, de care însuși va fi petrunsă. Negreșită că Serbia accepta viitorul ei de la consolidarea'] anterioră și de aceea. Îndată ce s’a simitit în privința militară destulă de tare, a pășită fără intărijiare la desvoltarea ei politică, cu tóte acestea ea nu’șî vede misiunea ei restrinsă aci, ci ea trebue se merga departe, penă acolo pene unde— fiă chiară peste Dunăre și peste Sava— se vorbesce limba ei și pene imperesma lanțurile frațiloru ei iubiți. Déca presa maghiară va privi și acesta ca nănău ire; déca fia crede că Serbia este mulțămită că a scuturată juguă de dupe gâtă, deși piciorele și mâinile’ suntă âncă incatenite; decă ea crede că în numele culturei s’ar pute simpatiza numai cu uă parte din poporul nostru, ore cealaltă parte se rămâie cu nepăsare, pentru eternitate póte, suptă apăsarea tirană a administrațiunei lui Osman Pașia; daci va crede tóte acestea, atunci regretămă forte multă că nici uă dată nu ne vomă uni cu părerile ce există in Ungaria despre noi. Totă astăfelă am trebui se perchemă cu desevîrșire orice speranță despre uă amicițiă sinceră a Ungariei, décà ea In orîce modă ar căuta se îngreueze inplinirea misiunei nostre, sau décà Intru acesta nu ar voi se ne sprijine prin buă bună-voință ln fapte. \e puteți in hipui că acestă articolă a produsă un mare sensațiune, și că — ve adaugă — că pretutindeni a fostă primită bine; aici se crede că amiciția Ungariei va fi numi atunci sinceră, când o va ajuta pe Serba în opera ei de regenerarea a întregei națiuni din peninsula balcaică. Serbia — dupe opiniunile de aici — nu póte existe cu frontierile sale actuale; ea trebuie să scuture jugulă întregei națiuni Serbe de dincolo de Sava, căci altalelă se perde. Entusiasmulă pentru realistrea acestei ideie naționale este generale și neschimbată. Orice guvernă trebue se dă cu stricteță seraá de aceste aspirări legitime. Pare că Ungaria, în independența ei, va fi cu atâtă mai secură, cu câtă Serbia va fi mai puternică, căcî prin acésta s'avilă care este menită a opri poftele străine de cucerire, va deveni forte solidă. lin s’a promise adjutorulu cela mai eficace Grecico. ü. Pentru câmiva timpui s’au nutriții ,speranțe că Rusia, cu înlăturarea Prusiei, se va Înțelege cu Francia. Politica lui Bismark In urmă s’a modificată aslüfel, incâtă acumă Cabinetul Rusiei este legată prin stricte învoiri, fete nedistructibile cu Prusia. D. Bismak a plecații la Petersbug spre a subsemna acesta învoire, și la 15— 16 ale cuvintei va fi icrășî In Berlin Organele Prusiei voră trice ierășî că a lipsită numai la repatere; — acésta însă nu póte fi crezută de nimeni, căci pentru momentu elü se află la Petresburg. Astafelü cumu stau lucrurile, resbelulu din ce In ce este privit mai multă ca necesitate. Grecii se armeza colosală. In cât ă se voră ruina pentru 60 ani. In America, și Englitera s’au cumpărată corăbii cuirasate. Regele a ordinată ca fiecare Grecă se alerge luptă stingariă. Uă furie nedescriptibile de resbele a cuprinsit tota națiunea. Deci regele ar voi se se supuie coferinței, ar trebui se renunce totu de uă dată și la tronă Noi din partene, ne armamă cumă putemă — fără bici. Armata din Tesalia este In stare In ori ce momentu se trecu frontiera. Déci pacea va dura penă la Febuarie, atunci trebue sc o numimă uă minune. Totă în acelă Noiciumă, Bucuresă, 11 Ianuarie. Monitorulu în numerulü sea din urmă conține una Comunicată, privitoră la scrisórea ce Sultanul-a adresată Principelui Carol I, prin care îlă feicitezá pentru atitudinea sea reală, fadă cu conflictul greco-turcă. Este însă fórte comica observațiunea ce adauge numita fo á pentru glorificarea lui Brătianu și a partitei sale, dicându că aceștia anume ar fi contribuită la mărirea actuale a României. Spre a nu lăsa lumii nici uăndouiali despre adeveratle simțimine ale Romăniei pentru Turcia, fóia oficiale publică in aceașî numera decr.tură princiară prin care, ln trudă modă ostentativă, se decretă ridicarea unui monumentă de pétruseu de bronz” la Câlugăreni pentru amintirea lui Michail Bravulă „care In acestă locă ar fi nimicită uă armată colosală turcescá numai cu uă răvă de Români.“ Brătianu din parte-! nu se mulțum'see numai cu acésta manifestațiune, căcî actualminte in orașiulă nostru circulă scomptulă că se facă silințe pentru constituirea unui comitată centrală, care se se ocupe cu Înființarea de comitate sucursale in tóia țdra, cu scopă de a înrola voluntari și a strînge ofrande pentru eroiibertății Greciei. Peste totu partita roșie este fórte activă, a organisa In totu România agitațiunea In favorulu Rusiei și contra Turciei. Întruna njode astafele lncătu credu că în curêndu va face a Se* vorbi in tóte părțile fórte multă ds ca. Citima in Pester Lloyd cu data 19 Ianuariu st. nou. UNGARIA ȘI SERBIA. Belgrad, 16 Ianuariu. Revină ;?să fi în amănuntă asupra însemnatului articlu din foia ofi iösa Concordia, pe care in lamă semnalată deja și care este Îndreptată directă la adresa Ungariei. Acesta faie, intre alte dice: „déca Pesti Napló și Pester Lloyd, recunoscu că Ungaria íntr'ua Serbia liberă și puternică vede uă garanție naturale a libertății și independinții ei, atunci din parte n, asemenea trebue se marturise că interesele nóstre, ba chiară esistința nósträ, ceru imperiosă consolidarea tutoră țeriloră de sub corona st. Ștefană. De se va gândi câte vădată in Beier o altă felă despre mijlele consolidării de cătă io Pesta, totă remăne aceeași țintă și aceeași dorință sinceră. Contrariă acesteia și fórte lDtunecasa ni se pare ideia. care domnesce in laudele ace ADUNAREA DEPUTAȚILORUi Ședința de Mercurî, 15 ianuarie 1869. După aprobirea sumariului ședinții președinte și comunicările ^ile”, se proclamă ca deputată”d-nu majoră Radu Michaele, alesă de colegiulă I din districtulu Argeșă. D. Lupașcu propune a se invita onor. comitată ală delegaților, ce aduce cătă mai curendă raportul ă seu asupra proiectului privitoră la districtele Csehul și Bolgrad, spre a ce vota, căci la din contra poporațiuniie stau continuă la agitațiune. — D. ZenceDu și Voinovü arăta ca comitatulu nu și-a putută zidi lucrările din causă că nare elementele necesare. — D. Ministru de justiție propune a nu se mai prelungi acesta discțiune, ci a sa procede la votarea bugetului. D. Gălcă anunță d-lui Ministru de Instrucțiune uă interpelare relativă la scanda-