Romanulu, februarie 1869 (Anul 13)

1869-02-23

170 ■S__* ______ jf ----= pe torn alu armatei și de conspiratore.. Ai spusu că l’aî véilutu corumpendu armata atunci, cându’elu era ministru. Ensu acestu faptulu cufiesceai la 16 Noembre, cândă ai priimită ministeriulu ca amicii, eră nu ca inimic Ci alü d-luî Brătianu ș’atunci âncă, pe cândă primele negoțieri se faceau ca d. Brătianu se remână în ministeriu. Cumű derii negoțiai a intra în ministeriu unu omu pe care’la reduse și corumpenda armata? Cumu apoi ai intratu în ministeriu, ca amicii ala unui altu ministeriu, din care unulți din membrii sei cei mai principali se iai lü veduseșii cu ensisi ochii d-tele, că corumpe armata? Acestă manieră seu manoperă este ea pre demnă d’una barbatu de Statu și primu-ministru ? Cuma? șeii, ai vedutu cu ochii d-tele că ministrulü Ion Brătianu corumpea armata și d-tea, în locu d’a veni îndată în Adunare șa-lă denunța, taci? Și nu numai taci, deru âncă vii la ministeriu ca amicii politicű ale acelui ministru. Deru cuma are potu se recunoscu aci pe omulu de Statu, ba chiaru pe bunuru Românu și patriotu devotatü interesului publicu ? Așa deră, décá ai veglut,— și âncă cu ochii d-téle,— ș’ai tăcută, mai voit binele publicu. Déc’ai vedutu ș’ai tacutu, chiar dupe ce ai venită la ministeriu, chiarü cându ai venitu inaintea Adunării ca primu-ministru, ai păcătuită și âncă într unu moda férte grava. Déca mai veduta, —și ți S’a dovedită că mai văzută, opunându-se vederii d-telemnarea tutori militarilorü și ’ți-ai plecată capuln ’naintea iei — decă n’ai văzută, cumu poți se faci asemenea dechlarări, și cu ce scopu le-ai făcutu, mai cu semă cându erai și primu-ministru? E că a treia socotelă lămurită Cunosceai Adunarea trecută. O cunosceai forte bine, căci ai trăită cu densa uă sesiune întrega și din cele mai lungi, mai laboriase și mai producătore. O cunosceai încă atâta de bine, încâtă, venită în Cameră ca membru al minorității, ai trecută cu majoritatea, nesocotindu chiar strigările de renegată ale foștilor, dumitele colegi. Cându dérii ai venitu ’naintea iei ca ministru, sclai pe deplină cu ce principie ai a face. Bine voiesce dérii a spune națiunii pentru ce d’uă dată, în ziua de 24 Ianuarie, aucrisă că uă parte a Adunării cere se fii calea și cealaltă sclavii ? Cunosceai minoritatea Adunării, cu atâta mai bine cu câtă aî făcută parte dintr’ensa. O cunosceam, căci chiarü în ânteia Zi, în care ai venitu ’naintea iei ca ministru, i-au ejisit: „Mĕ întrebați care este causa venirii acestui nou cabinetu? Este d a sfărâma péna aceaa cu care d-vóstră ați defăimată și degradată țara în străinătate; și sperű, domni] deputați că, cu toții împreună fiind n uniți, noi vomu putea ajuta și redica națiunea, eră nu a o călomnia Cândudéru în ănteia cji, în care te ai presintatu ca ministru ’naintea minorității, îi vorbesci, nu zicemu ca unu calea, déru ca una pedagogă Convinsă și virtosu, cându îi dechiarai că „causa venirii noului cabinetü este d’a sfărîma pena cu care nu, minoritatea, a defăimat ii și degradată tara in străinetate,“ pe ce temeia și din care cause dechiarî d’uă dată în Ziua de 24 Ianuarie, că dînsa îți cere se fii calea ? Și cari ore se fi fostit acele cereri ce-ți păreau demne d’a fi adresate unui caleü ? Nu ’ți-a cerută nici se ne tai, nici se ne otrăvesc materialicesce. Ba deruți-a cerută negreșit a se destitui pe toți funcționarii administrativi, și judiciari numiți de fostulă guvernă. Decăderii a ’mplinită asemene cerere ai erelutü la 19 Noembre că este fapta unui călcg, pentru ce deveni și acuma cea-a ce-a imputai atunci că ea voiesce se iii? Ea ți-a cerută negreșită se disolvi adunarea și se faci alte alegeri, suptă influința unei depline armonii, între administrațiune și justițiă, care însă se fiă secretă. Dec’ai credutu la 19 Noembre c’a împlini acea cerere este a fi căleă, pentru ce ai împlinitu-o de la 29 Ianuarie și pen’acumă ? Nu mai scimă și nu ne mai putem ă închipui ce altă va fi putută se țî mai cera minoritatea fostei Adunărî, și prin urmare remănescu se ne spui dumneta care voră fi fostă acele cereri, ce ai declarată oficiale că ministeriulu ce le ară împlini ar fi unu calea, sĕu se recunosciensu țî c’ai fostă nedreptă atătă în privința minorității, căt și in privința domniei téle, căci negreșită că mai fi împlinită acumă cererile iei, déc’ar fi credutu că celă ce le ’mplinesce calea este. Timpulu dumitele fiindă forte prețiosă, domnule primă-ministre, mai cu semn acumă, căndă trebuie se stabilesci armonia electorale nu numai în ministeriu, dérü ăncă și ’litre administrațiune și magistratură — și lucrările ce ai a face fiiidă grele, forte grele, credă că pentru aști este bine și convinciosă a me opri. Cugetă dora asupra acestoră cestiuni în șliua de sănta Duminică, se lăsă să se cugete și națiunea asupra loră, și ’n noi viitoră vomă urma desbaterea, sau mai dreptă lămurirea socoteliloră. C. A. Rosetti, prin depeșă d-lui Ministru alü Justiții cerindă anchetă spre a se da culpabilii în mâna justiții spre a’și lua penalitatea. Dumitru Popa Manea. " ■ [UNK] iTimipa^aawM— ACTE OFICIALI. îndată ce s’a aflat încetarea din vidță a d-lui C. Hurmuzakhe, primul președinte al Înaltei curți de casațiune, Măria Sea Domnule, prin d. ministru al justiției, a trimis familiei rapausatului, care se află la Viena, uă depeșă de condoleanță și de regrete pentru perderea însemnatului bărbații. Toții d’uă dată d. L. Steege, agentulü de a Viena, a fost însărcinată a represinta pe guvernă la ceremonia ce se va face la Viena și d. ministru al justiției ș i a făcută cunoscută că, daca repausatulă va fi a se transporta în țară, curtea de casațiune va fi represintată la ceremonia inmormântărei D. Ange Pechméja este depărtată din funcțiunea de șefă ală divisiunei politice de la Ministerul de externe. D. Directore ală Poșteloră și telegrafeloră a binevoită a ne comunica uă relațiune, ce-i dă capulă oficiului telegrafică de la T. Ocna, d. C. Berzu. Mulțămimă încă vă dată d-lui directore de amabilitatea cea pusă spre a da satisfacere reclamării, cea făcută administrațiunea Romanului în privința unei neregularități în speciufirea diariului. Comunicarea de astă-șlrensă este atătă de seriosă, în cătă d. directore ne va ierta, déci cutezămă a o da publicității. Domnulă directore caută ca și noi adevĕruri, lumina. Se publică mă déru totă, pentru ca astă-felă se dispară ori ce neî nțelegere și se se zdrepteze greșelele, ori din ce parte a^ră veni ele, căci unde aă stată téte no. de la 9 Februarie și pene ieri la 5 Martie? Și mă d. Dimonisie Șice că n’a reclamată, căndă se constată că n’a primită șiiariulă în timpă de 25 de jile? C. A. Rosetti. TELEGRAMA. Giurgiu, 6 Martie 1869. D-luI REDACTORU ALU ROMANULUI. Ianicerlâcurile și călcările de lege au ajunsă la culme din‘partea judeloră de pace la plasa Margini, la orașul Giurgiu. Poliția esecută cărți de judecată ilegale fără a se da copie părții condemnate. Am reclamat Deci, dorindă ca acesta societate se-șî potă lua sborulă și să fie durabile, sub scrisură în numele societății are onore a ruga pe onorabilii demni autori de opere și Jiarie să bine-voiască a contribui la esistența și scopur a menționatei societăți cu operele d-lor, pentru care societatea le va conserva ua viiă recunoscință. Președinte. N. Echimescu. NUMIRI IN FUNCȚIUNI. D. N. Ursană, sub-prefectă la plasa Vrancea. D. Iosef Gorciu, sub-prefectă la plasa Zăbrăuță. D. George Popotei, sub-prefectă in plasa Muntele. D. Panaită Burki, sub-prefectă la plasa din Susă, județulă Nămțu. D. George Angelescu, adjunctă la comptabilitate la Miniserul de externe. D. Naum Mărculescu, grefier la tribuna fulă Putna. D. Iod Faur, la tribunalulă Putna, in loculă d-lui Ion Popazu, demisionată. Căpitanulă Christodorescu Scarlată, din regimentul No. 1 de artilerie. In interesul serviciului se mută in stabilimentele de artilerie, cu funcția de adjutoră ală directorulur aceloră stabilimente, socotinduse acestă mutare pe 1 Martie anulă curentă. Sub-locotenentul Georgescu Ion, din batalionulă 1 de geaiă, în regimentulă None artilerie, la vacanța ce este, după consimțimântulă șefiloră menționateloră corpuri TELEGRAMA. T. Ocna, 6 Martie, 1869. D-luî Directore generale ale Telegrafelor. Cu espediția de ieri a sosită Iiariulă Românulu la adresa d-lui Dimonisie, la unu locu tóte foile de la 9 Februariu péne astă-iiî, pe care le-a și primită. L’amu vefutu asemenea și pe d-lum și m’a rugată a ve a secura că nici s’a gândită a reclama, și se miră mai alesă cine a putută face asta! Șefulă ofic. C. Berzu. ---------------------------------------------- ROMANULUI 23 FEBRUARIU 1869 Târgoviște, 14 Februarii, 1869. Domnului Redactare al țliarului ROMANUL Domnule redactare , Puntra că amă găsită justițiă nu țfiarulă Romârnicî și nici de cum în d. ministru al justiții, Vasile Boerescu, verogă a publica a nesata mea demisiune. Primiți, etc. etc. G. Phrjolescu. Domnului ministru al justiției Domnule ministre , Dăcă după trei-spre-zece anî de servițiă nă numiți din grefieră, adjutoră de grefă namă de câtă se vă mulțămescă și se vă rogă respectuosă a’mî primi acésta a mea demisiune. Remâne dérit ca încuratarea ce facețî d-vóstra funcționariloră devotați serviciului <éra nu politicei (filei) se serve de esemplu și altora și se le fie totă d’a una în memorie acte d-vóstre, săvârșite de cândă v’ațî reintorsă la putere, în capul justiției române. Eră că, remâindu nestrămutată în credințele mele, fără a mi se pute schimba vreoă posițiune, fie oricâtă de avantagiosă, ve rogă, domnule ministre, a primi Încredințarea dinstinsei mele considerațiuni. G. Pârjolescu ----- SOCIETATEA DE LECTURA DIN FOCȘANI APELU Gorpulă profesorală din Focșanî, dmnpreună cu oă parte din cetățeni, condusă de principiile răspândirii luminei prin lectură și discuțiune, a instituită in acesta unbăuă societate de lectură și oă bibliotecă care va ramâne gimnasiului. Deși Înființarea unor asemenea înstituțiuni este deja recunoscută, totuși se tomulțesce cu greă și cele ce apară au durata scurtă. Se scă dificultățile ce se Întâmpină la orice pasă făcută în acestă sensă. ADUNAREA SOCIETĂȚII TRANSILVANIA* PROGESU-VERBALE. Ședința I, Duminecă 26 ianuariu 1869, la una oră după amedă-di-In localulă societății de arme etc. Președința d-lui A. Papiu Ilarianu. (A vede No. de ieri.) IV. în virtutea art. 25 din statute, d. președinte propune alegerea unei comisiuni din sînulă Adunării, pentru examinarea socotelioră societății de la I Iuliă până la finele ei Decembre, anulă trecută. Făcându-se alegarea, președintele proclamă de membrii ai comisiunii pe domnii: Dr. A. Fotu, vice-președ. Adunării legislative. G. Chițu, deputată Căpitan Lupașcu Timolenu, referendară la curtea de compt. Aristide Pascală, profesore, I. Alessiu, comerciante Adamescu. D. Dr. Fotu mulțămesce Adunării de onorea ce ’ia făcută, și ’î parcreă că, avendu chiar amâne a pleca la Iași cu con media, ’i este peste putință de a Împlini acestă însărcinare onorifică. In locul ă d-lui dr. Fătu se alege d. Șișcu. V. D. președinte aduce la cunoscința Adunării protestată și declarațiunea comitetului din 15 Decembre 1868, asupra atacurilor Îndreptate in contra societății de d. generală Tell in ședința Senatului din 29 Noembre același ană, precumă și a traducerii infidele a discursului acestuia. Senatoră, cea apărută in edițiunea oficiale No. 2, puindă francesă a Monitorului In vederea Adunării punctulă 3 din acestă protestă care sună: »remâne reservată adunării generale a societății a lua ori-ce alte mesuri ar găsi „de cuviință pentru satisfacțiunea sea.“ D. Stoian, luândă cuvântulă, după orecari desvoltări propune ca Adunarea, regretândă atacurile redicate asupră-i și Insușindu-și protestul, și declarațiunea comitetului, se trecă la ordinea jilei. Mai ia cuvântulu d. Corvin. După aceaa Adunarea, Insușindu-și protestul și declarațiunea comitetului, trece la ordinea jileî. VI. Se dă cuvântulu d-lui G. Misail, care rostesce ună interesantă discursă in care, după ca face un analiză remarcabilă a baladei „Mihuță Copilă“, trece la starea intelectuale a Româniloră din Transilvania pe care o analiză cu erudițiune. 1) VII. Se propune și se primesc. In unanimitate a se aduce mulțămire societățății de arme, pentru buna voință ce ne-aaretată, dându-ne localul ă seă pentru ținerea ședințelor Adunării. VIII. Adunarea decide ca a doua ședință se se țină Duminecă, 9 Februarie, 12 ore dințIi. IX. Adunarea incuviințază ca acestă procesă verbale se se verifice de către societății spre a se putea publica comitetulă câtă mai curândă. X. Ședința se redică la 4 ore. Iată în Bucuresci, 26 Ianuarie 1869, in localul societății de arme etc. . . Președinte, A. Papiu Ilarianu. P. G. Getățianu. Secretarîl N. B. Drocu. Gr. Demetriade. *) lipsă de copiști, ne este peste putință de a trimite fie cărui diarîu câte unu esemplaru de acestu procesu-verbale. Pentru aceea cu onoare sunt rugate dliarnele romăne de aici și cele de peste Carpațî se bine-voiască a reproduce după copia de față. 1) D. Gr. Misail, făcendu-ne onoarea d’a ne dedica acestu discursu cu doue apendice istorice esplicative, îlu vomu publica în curendu în întregulu seu, împreună cu epistola măgulitoare pentru noi, ce a bine-voitu a ne adresa. (Nota Redacțiunii „Românului“). SUBSCRIERE PENTRU ARME LISTE TRIMISE REDACȚIUNII de comitaTULU CENTRALE. Lista cu No. 4168, sub. Biserica cu Sânțu, de la locuitori de origină bulgară. B. Lei 1. Christu Gheorghiev . . . 260 2. Mihail Gorodî . . . . 200 3. G. Atanasovicî • . . . 100 4. Dr. Proticî........................100 5. P. Teologu j........................200 6. Nandu P. Poppovicî . . 100 7. Ex Pag. Arhiereu Panaret P. 100 9. Torna Hristu .... 100 10. B. Basil io............................100 10. Dimilrie H. Vasile ... 100 11. Vas. Mustacoff .... 80 12. Petrache Dervescu . . . 120 13. Nie. Califaroff . . . . 200 14. Dimitrie Mincu . . . . 120 15. Grigore N. Mustacoff . . 100 16. Marin Beșteleî .... 120 17. Petre Catoff .... 60 18. Petre Rascio............................100 19. Ioan Cosma........................ 60 20 Constantin Lazaroff . . 40 21. M. Apostolovicî .... 20 Totală lei noî 2880 Listei No. 334, districtulű Gorja, orașului Târgu-Jiului. Lei p. 1. Prefectură G. Magheru 1269 2. D. C. Frumușanu 54 3. Petrache Paca 27 4. Alesadru Mihăescu 28 5. George Constantinescu 22 20 6. Ion Stănescu 11 10 7. Andrei Scorțanu 54 8. N. Gulașcu 31 20 8. N. Constantinescu 20 10 10. Nae Petrescu 22 20 11. Andrei Popescu 11 1Q 12. Preotul Ștefan Nicolae 15 30 13. Const. Elinescu 6 30 14. N. Ion V. 4 20 15. Ion P. Rimenu 6 30 16. George D. Smidea 9 17. I. Constantinescu 6 30 18. G. Ionescu 9 19. Dușan Ivanovici 2 28 20. I. N. Ponescu 4 20 21. T. Bediaș 18 22. M. Stoiceanu 540 23. I. C. Constantinescu 54 24. C. I. Moțanu 27 25. Nicolau Marinescu 34 26. Ion Ionescu 58 27. N. Bradicenu 27 28. T. Michăescu 18 29. C. Constantinescu 18 30. I. Dimitrescu Bunget 12 31. G. Stanulescu 54 32. G. C. Nițescu 31 39 33. I. Marinescu 16 30 34. M. Balteanu 8 15 85. N. Georgescu 13 20 36. Medica primară 108 37. Ună anonimă 13 20 38. Dr. I. Gel.... 108 39. Tache Moscu 540 40. C. I. Misescu 27 41. Const. Mongescu 54 42. C. Brăniștanu 300 43. Constantin Bălănescu 27 44. Dumitru Pleșoianu 540 45. Christache Ionide 270 46. Grigore Seftoță 315 47. L. Paladă 54 48. Nicolae Popovici 315 49. Tănase Stănciulescu 108 50. Ion Constantinescu 162 d. D. P. Charisséscoul 54 52. Constantin Piscurequ 54 53. Iancu Cornescu 54 54. Emanoil Comărășescu 10 55. Dimitrie Nicolae Ghimpu 60 56. I. G. Rovinaru 40 57. M. Ioneseu 22 20 58. Th. Predescu 13 20 59. V. Georgescu 60 60. J. C. Romaneecu 54 61. Maior I. Eeonomu 102 62. An. Suslară ) 63. F. Suslaru )94 64 Tache Ploșorânu 108 65. Zamfir Bálténu 270 Totală lei vechi. 6 437 32 Încără rectificare a Monitorului de astăziî. RECTIFICARE. Din erare s'a publicați în număruli de ori al „Monitorului" rectificarea ce s’a vSituta pentu procesul. Ion Fălcoianu, căci rectificarea, ce era destinată a se publica, este cu cea următóre. Curtea de apelü din Bucureșci, secția II, a condamnată, 1 -iv. Ion Fălcoianu, la închisore corecțională pe timpii de duoî ani și la interdicțiune de orice funcțiuni publice și oficifl publică pe timpă de trei ani.