Romanulu, mai 1869 (Anul 13)
1869-05-26
ANULU ALU TREISPRE POILEA VOIESCE ȘI VE PUTEA. Levi. Len Pe anu..... p. capitală 48 p. distr. 58 Pe ș ése luni « « 24 « 29 Pe trei luni« « 12 « 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Unü esemplaru 24 banî. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « flor. 7 val. aust. SERVICIU TELEGRAFICII AKU ««KAXLIT.r. ATENA, 5 Iuniu. Alegerile sau sfârșită la 2 Iuniu. Resultatul este defavorabile fostului ministeru Bulgaris; cei mai mulți suntă partizan al lui Comunduris, care este și ales. LONDON, 5 Iunie. Vă depeștă din Madrid către Sparulu Times anuncță că guvernatorele generale de la Cuba, în urma revoltei voluntarilorii, s’a îmbarcată pentru Spania. BRUXELLES. Comitesa de Flandra a născuții unui bătată, care fu numilii Balduin Leopold. BERLIN, 6 iuniu. La deschiderea Parlamentului vamal, discursul tronului enumera proiectele de legi ce se vor supune Parlamentului, între care unele suntü pentru crescerea taselor și, spre a se acoperi deficitul. Reichstaduli a adoptată convențiunea cu Bade, în privința libertății reciproce pentru serviciul militară în armata federalescö badesă. Cu acestă ocasiune d. Remigter a espresa speranța ccesta convențiune va întări elementule naționale în cele alte State ale Sudului. PESTA, 6 Iuniü. Adresa partitei dealiste s'a primită de Cameră. ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIUL ROMANO, No. 1 — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. ■** “ii»» # IUVIU 4UVIU 7* LUMIMEZATE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî gi reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pariului. In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Pars la D. Darras-Halle gram rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNCIURII/E Linia de 30 litere............... 40 banî Inserțiunîși reclame, linia.. 2 bînouî RlOlii PSPÎ DIUNCLU, ^ Florarii. 7 Cerășanii. Proieptul de lege, relativă la organisarea bisericei, luată acumă în desbatere de Senată, atrage cu seriositate atențiunea națiunii întregi. Articlii de căpetenie suntă trei: De către cine se se compusă Sinodulă. De către cine se se compusă Adunarea, care va alege pe mitropolițî și episcopi. Daca actualii mitropoliți și episcopi trebuie se fă supuși la alegere. Proieptul guvernului cere ca Sinodulă se fă compusă numai de mitropoliții și episcopii eparchioți, adică peste totă în No. de 8. Atâtă d. Costa-Foru, care susține proieptul guvernului, câtă și d. N. Ionescu, care să combate, aă desbătută cu multă talentă în ședința Senatului de Sâmbătă acestă mare cestiune pentru națiunea română. In ședința de astăzi a Senatului, precumă se va vede mai la vale, desbaterea a urmată și lumina s’a făcută deplină. Ori cine acumă scie că proiectul guvernului voiesc e, cumă a zasă d. Ionescu, a introduce despotismulă monahală în biserica română, și celăaltă proiectă cere ca biserica română se redeviă cea a cea fostă: biserică liberă și națională, biserică constituțională în Stată constituțională. Oricine scie acumă că suntă în jocă, cumă acrisă d. Ionescu, tradițiunile naționale și armonia tutoră legilor nostre. Decă despotismulă se va aședa și întrona în biserică, elă se va introduce firesce și ’n guvernământulă mirenii. Decă preotulă este, cumă $ică călugării și cumă au jlisă d. Costa-Foru, sluga Episcopului, este firesce ca poporulă, crescută de preoți slugi, singăria se învețe. „Prelații aleși suptă acea lege, dise d. Ionescu, voră fi despoți și voră corumpe clerulă în locă d’a-lă lumina și redica, căci nu uitați că, decă clerulă este căzută, datorită căderea lui despotismului ce ne-a bântuită de 150 de ani.“ In facia emininților, oratori, cari au desbătută acestă mare cestiune, de la care atârnă sclaviască libertatea națiunii române, noi nu mai avemă astă-dî trebuință a o mai desbate aci. Avemă casă, spre mai bună luminare a cestiunii, se facemă cunoscută publicului ună actă, care ’i este necunoscută. D. Tell, întruna din trecutele ședințe ale Senatului, a susținută că trebuie ca legiuitorii se aibă în vedere voința patriarhului de la Constantinopole, căci într’altă felă, după domnia-sea, va căde și legea cea nouă, precum ă a cădutu și cea de la 1865. S’a respunsu în Senat, cu destulă energia și victoriă, d-lui Tell de către dd. Costa-Foru, Cogălnicenu și Ionescu. Fi adu énse că d. Tella vorbită de patriarhă, este bine, este de trebuință și forte instructivă ca publiculă română se cunoscă și opiniunea Sinodului din St. Petresburg, pe care noi avurăm fericirea (ba o căpăta I că testuale ce dice Sinodulă din St. Petresburg: „Săntulă Sinodă, supuindă deliberațiuniloră spb proiectulă organică de lege ală bisericei ortodoxe din România, găsesce acestă proiectă în genere conformă cu spiritulă anticeloră canone bisericesc!. Eră pentru a se conforma mai bine precare parțiale paragrafe ale proiectului cu aceste sănte canone și cu cerințele justiției, și ’n considerare ca Patriarhuilă ecumenică se se unescă mai curândă cu biserica română, care pîri acumu era dependințe de elu, sântulu Sinodă găsesce de cuviință a espune ideia și dorința sea, ca citatele paragrafe se fie redactate în modulă următor:“ La paragrafulă Sfântulă Sinodă din Petresburg cere se s’adauge: „Se recunosce de aci ’nainte, cu unirea patriarcului Ecumenică, de la care a aternatu, — independinte“ ș. c. 1. Așia dela Sinodulă din Petresburg se unesce cu d. Tell, pentru adice că biserica română este dependințe de patriarculă din Constantinopole, deră elă celă puțină ne deslegă pentru viitoră d’acésta dependință, énse cu „unirea patriarcului.“ Dérü decă nu se va învoi patriarculă, ce facemă? Este învederată că, decă pân’aci biserica română a fostă dependințe de densulă, are dreptul d’a nu se învoi, ș’atunci..................atunci vină fulgerile cu care ne amenințam. Tell și nu mai putemă scăpa de ele de câtă pate prin intervenirea și binecuvântarea sântului Sinodă din Petresburg. La articlulă 5 ală proiectului guvernului, sântului Sinodă din Petresburg propune următorulă amendamentă: „Sinodulă română se compune, conformă canoneloră, din toți arhiereii bisericei române“. Sinodulă rusescă nu primeșce în Sinodulă română pe preoți. Este naturală acestă escludere, căci fără densa ar fi a se menține democrația, libertatea, naționalitatea și santitatea familiei în biserica română. Cu tote acestea Sinodulă din St. Petresburg este mai liberale de câtă guvernulă nostru și de câtă easu’și d. Costa-Foru, căci acela primeșce pe toți arhiereii în Sinodu, cândă acesta îi esclude și abia primiră în sfârșită a se introduce patru arhiereî, pentru ca majoritatea, elice d. Costa-Foru, se remară a mitropoliților și episcopilor, carii suntă la putere. La articlulă 12 guvernulă cere ca episcopii și mitropoliți! se fiă aleși de către membrii Sinodului, în numeră minimum de clone din trei părți și de membrii Senatului și ai Camerei în aceașî proporțiune. Sinodulă din Petresburg propune se s’adauge și „deputați din partea clerului eparhială de mită și monacale, câte unul i de fiecare orașinală districteloră“. La articlulă 16 guvernulă dă dreptă d’a fi aleși mitropoliți numai dintre episcopii eparchioți. Sinodulă din Petresburg propune că „potă fi aleși dintre toți arhhiereii țerei, fără escluderea celoră ce n’au eparchiî.“ E căderă Sinodulă din Petresburg mai liberale decâtă guvernul ă nostru! Avemă ceva și mai frumosă. DD. Tell, Costa-Foru și guverrtulă vorbescă de canone și spună că canonele nu perpiită cutare scă cutare reformă.Sinodulă din Petresburg rice : „Săntulă Sinod socote d’a sea datoriă a adauge că, deși modulă alegerii arhhiereiloră nu îndeplină corespunde cu anticele canone ale bisericei, însă póte fi sloboditu, ca consfințită prin anticele obiceiuri ale țerei și ca conformii cu caracterulu guvernamentului iei constituționale.“ Sinodulă din Petresburg recunosce că canonele cară se se supună tradițiunilor, țarei și guvernământului nostru constituționale, și guvernul nostru cere ca guvernămentală constituționale se îngenuechie în facia despotismului! Aci în adevară putemă striga cu anticulă Romană în timpul decăderii: „O timpuri! O moravuri!“ Guvernul nostru, în articlul 20, declarară că episcopii și mitropoliții „cari funcționeză astăzî, se consideră ca aleși și se mănțină în demnitățile loră.“ Ca se complotămă învâțământulă, închiăiămă puindă și ’n acestă privință suptă ochii publicului meșteșiugita și multă pentru noi opiniunea instructiva sinodului Rusiei: „Mitropoliții și episcopii eparchioți, ce ocupă deja catedre, în puterea feluritelor legi trecute, acum deja schimbate, se socotă ca demisionați din posturile loră, eră prin primirea legii presinte se întorcü la aceste posturi“ ș. c. 1. Senatulă, prin inițiativa sea, luată încă din sesiunea trecută, a elaborată ună proieptă de lege pentru inamovibilitatea tutoră judecătoriloră. Ministerială actuale, cunoscendă lucrarea Senatului, propune și dânsulă și trimite Camerei, eră nu Senatului, ună altă proieptă de lege în privința inamovibilității, ânsă numai a judecătorilor de la curți. Publicămă mai la vale espunerea de motive a proieptulului Senatului, și ’n numerile viitore vomă publica și proieptul de lege presintată de Senată, precumă ș’acela ală guvernului. In cee a ce privesce opiniunea nostră, cititorii Rom inului o cunoscă, căci de mai mulți ani și ’n mai multe rânduri a fost emisă în colonele acestui dramă. Noi am fostă totădeuna pentru schimbarea sistemei întregi, și jurămă onorația ave p atunci ca susțiitoru ală acesteî opiniuni și pe d. C. Bosianu. C. C. A. Rosetti, avândă onorea a presinta guvernului provisoriu proieptulă de Constituțiune, pusese acolo acestă schimbare. Membrii guvernului, între carii d. Ion Ghica, aă oservată atunci că, fiind mai multe sisteme: eleptivitate, jurați în materie civile s. c. 1., desbaterea acestei mari cestiuni va fi pre lungă, atâtă în guvernă câtă și î n Cameră, și situațiunea nu ne permite a se ’ntărilia pre multă votarea Constituțiunii. Atunci s’a ștersă ,acelă articlu și s’a ’nlocuită cu altulă, care nu prejudică nimicu. D’atunci opiniunea nostră nu s’a modificată. Acum, ca ș’atuncî, suntemă pentru eleptivitate seă pentru juriă și m materie civile, avândă negreșită și într’ună casă și într altulă să lege speciale, care se nu admiră pe cetățeni ca eligibili seă ca jurați, de câtă cu restrîngerile ce se voră găsi de cuviință. Dacă case d. C. Bosianu își va fi schimbată opiniunea, dacă majoritatea Camerei va fi pentru sistema aptuale a organisarii justiției, apoi negreșită că preferimă inamovibilitatea și o preferimu chiară acumă, cândă judecătorii inamovibici vor fi numiți de guvernul aptuale, destituindu din ’nainte pe judecători! carii displacă prin a loră independință, cum a destituită deja mai alaltă ieri pe d. C. Cretzenu, fiindă c’a achitată pe d. Buescu, precumă a fostă achitată sub domnia lui Tobă Cuza, pe d. C. A. Rosetti, în procesul ă cu renumita afacere de la Constangalia. ’ Ministerial, făr’a ave ună votă ală Camerei, a schimbată concesiunea Offenheim pentru calea ferată Sucava-Iași-Romană. După ce a făcută schimbarea, a presintată Camerei mă proieptă de lege în acesta privință, și Camera l’a votată. Acumă, că faptulă este îndeplinită, în cea-a ce privesce camera, maî ’nainte d’a se vota și de Senată acestă proiectă, vomă plice și noi câteva cuvinte. După articlul4 din concesiune, d. Offenheim era datoră a termina celă multă în două ani totă linia de la Suceva la Iași, Romană și Botoșani, și numai după punerea în circulațiune a întregei linii avea dreptul ă a primi de la Stată plata dobânililor. Linia de la Sucéva la Iași este în interesul concesionarului Offenheim a se deschide câtă mai curânda, pe când a jeea de la Botoșani nu ’să intereseză și este și mai costătore pentru densură. Face-va și linia Botoșanii ? Noi nu putemă crede acesta, de vreme ce acumă nu mai este silită s’o facă și de vreme ce ea costă mai multă pe concesionară. Prefacerea acesta, silindă pe Stată a plăti dobânda capitalului pentruunăană întregă, pe cândă după concesiune acea dobândă se plătia după două ani și după darea în circulare a întregei linie, face pe Stată se plătască în realitate khilometrală cu 57,250 franci în bani și 230,000 franci capitală în obligațiuni, ceea ce revine la condițiunile primitive ale d-lui Offenheim, care au fost respinse de guvernă și de Cameră. D-nii Agarici, Codrescu și Vernescu au aretată adunării aceste pagube și prin urmare nu ne mai remâne, de câtă a constata aci că acesta manoperă va fi pentru Stată uă pagubă în bani gata de vre 3,795,000 de franci. In ședința de aur a Camerei, d. Manolache Costache și-a făcutu interpelarea in cestiune financiară anunciată, suntu acumu câteva dile. D. ministru de financie i-a răspuns. Apoi a vorbitu d. Ion Brătianu, căruia î-a respunsu d. ministru de financie, după acesta discuțiunea s’a ’nchisü și propunerea d-lui Manolache Costache: d’a se numi uă comisiune parlamentar pentru a cerceta starea financielor, s’a trămisu, conformu regulamentului, la secțiuni. In numerulä viitoru vomu publica darea nóstru de semn, spațiului lipsindu-ne cu totului aeji. ROl.VAItlit ÜEI'UTA’flLOKÜ Ședința de Duminică, 25 Maiu. După comunicațiunele cotidiane, d-le Văleni anunța următorele interpelațiuni d-lu primi-ministru și ministru de lucrări publice: una relativă la schimbarea liniei ferate de la Pitesca la Slatina, ce voiescu a face concesionarii contra legii; uă alta privitóre la escepțiunea ce se face In primirea taselor și unorű poduri statutare, asupra cărora s’a desființatü tasele și uă alta privitóre la nedreptățirile făcute de maî nainte domnului doctore La Pomeray de la Slatina, torü La ordinea Jilei fiindă votarea maî mnuipensiuni, se piina succesivü la votü, după tabloulu comisiunii de pensiuni, și se voteza după un arecare mică discuțiune. SENATU LU ROMÂNIEI. Ședința de Luni, 26 Maiu. D. Tell anuncță că retrage interpelarea ce a facutu în privința vamei ce trebuia se platesca d. Grant pentru puciósá și silitră, fiindu că s’a informat la ministeriulu de finance că d. Grant a plătită tasa. D. Siclénu anunță că se se vestescu d-nn ministru de interne c’a sositu și este gata a desvolta interpelarea sea în privința mașinei pentru fabricarea postavului, luată de d. Gogâlnicenu de la monastirea Namțu. Di Tell spune că astăzi este diua lipsată ca ministrul de resbelă se respundă la interpelarea d-lui, în privința Maiorului Dabija. Ministru de justiția respunde că ministru de resbelă este reținutu la Cemneră. Intrându Senatură in desbaterea art. 5 alu proieptului de lege pentru organisarea bisericei, privitoră la compunerea Sinodului, d. Costa-Foru, raportatore zice că va respunde la cele țaise in ședința trecută de d. N. Ionescu, care a susținută amendamentul domnului Predescu. D. Ionescu intrerupe, (Jicendü c’a susținut amendamentulu domnului Bosianu, ére nu p’acelu a ală domnului Predescu. Acesta din urmă declară că-șî retrage amendamentulu și susține totă p’ală domnului Bosianu. D. Costa-Foru dice că domnu Bosianu ne mai fiindă Senatore, amendamentulu este acumă ală domnului Ionescu , și cere a as consulta comisiunea. Revenindu, domnu Costa- Foru declară că dumneiul și domnu Manu respingă amendamentulu, déru majoritatea ilü priimesc cu modificare ca fiecere eparhiă se dea către trei aleși din preoții cu cunoscințe de teologie, din fiecare eparhiă. D. Costa-Foru ține că partea emancipătóre progresistă, în favorea bisericei, pate induce in erare pe cei mai bine intenționați, d. Ionescu voiesce uă represintațiune câtă se pate mai întinsă, emanciparea spiritului umană In biserică , a s’aplica treptată, sufragiului universale la biserică; acesta sistemă merge pen’a s’alege și judecetorii; poporulu se se judece pe sine ensușî. D-sea luptă contra acestui sentințe, ce voiesce se surpe cea a ce este, spre a s’așcda oă lume imaginară. Suntă două partite seriose in lume: Partită neinfronata și partita care a albită în pratică și suferință și care se numesc e a retrograditoră. Senatulă nu trebuie se se pună inaintea locomotivei, ci s-o urmeze. Dispotismulă celă mai mare este acela a al umanității libertății, ce ne face se simți robii noștri, ca se dobândi mă uă poporan-