Romanulu, august 1869 (Anul 13)
1869-08-07
NULU ALU TREI SPHE țJECELEA VOIEICE Ș! VEI PUTEA: Levi. Len Pe auc.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe gese luni« « 24 . 29 Pe trei luni » ’ ni 12 Peuă luna «., • 5 * Unu esemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr.,20. Pentru Austria « fior. 7 val.ausl 15 LUMINIZAHER! VE! fl. Pentru abonamente, anunciuri, a se adresa in Bucuresci, la aduuni si rațiunea Jianului. In districte la corespondintii cjiartului , prin poștă. La Pans la D. Darras-Ti&H' grain rue de l’ancienne comedie No. h: Linia de 30 litere. .2............ 40 butii insertiuni și reclame, linia.. 2 bînoul , PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. După Inaltul decret domnesc cu Nr. 1285, publicată prin Monitorulü Oficialü cu No. 15), Consiliul Generală alu districtului Nlava fiindu disolvata. Colegiele electorali ale acestui judecă suplu convocate ca să alega unfi altă Consiliu. In filele de la 17 vene la 19 Augusta viitorii inclusivu sunt convocați alegătorii primari al colegiului alü IV-lea din aceste județii, ca să alegă pe delegații ceruri de art. 7, aliniatulu 4, din legea electorale. In ziua de 31 Augusta viitorii, sunt convocați alegătorii colegiului 1, 2 și 3-lea cari, împreună cu delegații colegiului al IV- lea, formându unu singuru colegiu, să alegă de fiecare plasă câte două membri și una suplininte pentru Consiliulu Generală. Așa dării orașul Bucuresci fiind alăturată la plasa Snagovulu, precum i se arătă prin art. 3 din gisula decretă domnescă, subsemnatulu, Primară alu Comunei Bucuresti, la urma adresei cu Nr. 9525, cearnă e primiiiv de la D. prefectu alu județului N grova, invita printracăuta pe toți D-nii alegători al colegiului alu IV-lea din capitală, înscriși in listele electorale, rămase definitive ale anului cuvinte, ca în zilele de 17, 18 și 19 Augusta viitorii, la 9 grade diminua, să se adune fiecare în localele îndemnate mai josă, spre a vota prin scrutina Secretă pe delegații de care este vorba ^ umuî süsa, adică pentru 50 de alegători câte o una delegată, conformă art. 48 din legea electorale, care este aplicabile și pentru aled gerea membrilor Consiliului județiană. 9 Administrațiunea Romanului rogă pe doi abonați, a cärora prenume,rare espiră la 16 Augusta și voru bine voi a renoui abonamentulu dumneloru, se nu întârz să d’a încunoșciința la timpü administrațiunea pariului. Prenumerările acestui termen, fiind ű din cele mai numerose, spre a se înlătura întreruperea în speciuirea pariului, este bine ca reneuirea abonamentului se se facă înainte de termenul de 16 Augustu. í I. D-nii Alegetori ai colegiul IV, din Colorea Roșia, vor vin doue secțiuni și anume: 1 Secțiunea I, In pcpelulă comunală, al ■ 9 delegați. Secțiunea II. In localulă Gimnaziului L»2 alege 8 delegați. II. D-nii Alegetori din Color Galbenă vor vota ín 7 Secțiu și anume: Secțiunea I, in localulă Ministerului de Cance, alege 10 delegați. Secțiunea II, In localulă Ministerului Interne, alege 10 delegați. Secțiunea III, In localulă cancelariei starea civila, casa D lui Costache Popeea de pe strada Armenască, Suburbea Popa-Rus alege 10 delegați. Secțiunea IV, In localulă Sculei de băi de pe strada Lumioea, Suburbea Aroza, alte 10 delegați. Secțiunea V, In localulă sculei de fete de strada Romană, suburbea St Visariaon, alei 10 delegați. Secțiunea VI, In localul sculei de băeț în suburbea Popa-Rusu, casa D-lui Vasile P pescu, strada Armeneecu, alege 7 delegați. Secțiunea VII. In localul ă selei de băețî ( pe strada Polonă, din casa D-lui Slanice) alege 4 delegați. III D-nii Alegetori din Colore Verde vor vota în 6 secțiuni , anume: Secțiunea I, In Casa D-lui Deșu, strad Craiovei No. 136, suburbea Spirea, aleg 10 delegați. Secțiunea II. In localul sculei succursale fete No. 2, casa D-luî Gr. Manu, stradi Spirea, alege 10 delegați. Secțiunea III, In localul sculei primari le băețî, casa Orăscu, alege 10 delegați. Secțiunea IV: In localul officiărului ditare civilă din Verde, strada Belvedere, aege 10 delegați. Secțiunea V, în localul sculei primare de ete din strada Popa-Tatu, casa D lui Vasilescu invocatură, alege 10 delegați. Secțiunea VI. In localul sculei private in Curtea bisericei Stain’r! Nouă alege t delegați, lui IV D-nii Alegetori din Coloreștu Albastră vor vota în 6 secțiuni anume : Secțiunea I, In localul" sculei de fot e °‘" din Monastirea Sta. Ecaterina, alege 7 delegați. lir" Secțiunea II. In localul sculei sucursal de băieți din fosta Tipografie a Mitropoliei alege 6 delegați. Secțiunea III. In localul scólei primare de băețî din Monastirea Radu-Vodă, alege 1 delegați. pj. Secțiunea IV. In localul sculei succursali II din casa D-lui N. Miulescu de pe strada jig Bucură, alege 9 delegați. Secțiunea V, In localul cancelariei com.dg paniei a II de guardă civică din curtea bisecuricei Dobrotean, alege l6 delegați.u Secțiunea VI. In localul scalei particulare de băoți din curtea bisericei Foișoră, alege 3ți 7 delegați. 6* V. D-nii Alegetori din Colúrea Néqra vorü vota ín 7 secțiuni si v » i a nume: ee Secțiunea I. In casa D-lui lane Christea brutarulu, notabilulu suburbei Oborulă Nou, 10 alege 10 delegați. °* Secțiunea II. In casa D-lui Marcu Postelnicescu, notabilulu suburbii Popa-Nan, alege 10 delegați. L Secțiunea III, In casa D-lui Radu Stan de pe strada Mihai Bravu, No. 40, alege 10 delegați. Secțiunea IV, In localul sculei sucursale 1 de fete din casa D-ei Elisa Bulgaru, strada a Labirintu No. 41, alege 10 delegați. Secțiunea V, In localul sculei din casa D-ei e Gheoescu din suburbia Hagiu, alege 10 delegați. Secțiunea VI, In locală sculei din casa Valenstain, de pe strada Vergu, alege 10 10 delegați. Secțiunea VII. In localul scólei de fete din casa D-nei Maria Zotoviei, lângă biserică, 3 alege 4 delegați. p. Primară, P. Grădiștiu. , No. 8182, Iuliu 28. , ---- I ea Serviciulu privată a ü Monitorului. P PARIS, 14 Augustă. — Fiindăcă Kh divulă a respinsă epistolei Sultanului 1 are bună modă fórte moderată, se pate prevede ca uă împăcare va ave locă peste cirenda. »Ie PARIS, la Augustă. — Ziua onomastii ei, a Imperatorului Napoleon a fostă celebratn Paris și în tóte provinciile cu celă mi de mare intusiasmă și Indesare a mulțimei. N 10 sa íntemelat o nici ună accidentă. Decretel de amnistie au fostă primite pretutindeni de cea mai mire satisfacție. In Paris ieri 151 la persone, condamnate pentru delicte de preș 8au politice, au fostă liberate 3 _ ....... BucuriAscT, Augusto. >e A fostü adeverată, temeinică și fórte seriosa, pe câta se vede, scia rea... era se ficema descoperirea, puiblicată mai a îaltă ierî de Opiniunea. Acesta^iaria, și numai éla, aoua dibăcia se afle și se facă cunoscutu publicului că guvernulü avea se facă în zilele acestea uă operațiune, ce o numise alegeri pentru Senatu. Alegătorii nu sciau nemica, și, pe câtil credemu, cei mai mulți s’au și abținută de la vot". Organele publice și chiar cele supuse guvernului n’au solutit nemica, n’au vorbită nemica". Ceaa ce este și mai “ frumos” și mai instructivă: însăși comuna — vorbim aci numai de cea din Bucuresci — n’a scrutit nemica, n’a vorbită nemica sea, mai dreptu, a uitată cu totulü afacerea. , Era uă regulă — fórte naturale, fórte neapărată — ca comuna se repete prin afișe și rliaiie, cu câteva zile nainte, șliua și ora otărîtă pentru alegeri. D’astă dată, și numai d’astă-dată, comuna Bucurescilorfi nu făcu acestă publicare. A publicată în adeveră la 4 Iillitt convocarea, dera acea datoriă, prescrisă de lege, vă-dată împlinită, nu se maî vășlu nici uă amitire. Daca dera ănsa șî comuna capitalei a crezutu de prisosu a mai vesti pe alegătorii ordinari, pentru ce aceștia n’ar fi înțelesă că este Ide prisosii a se mai ocupa de amenea operațiuni? Cu tote acestea,iarulü Opiniunea a fost, precumü ^iserame, bine informată, căci Monitoreig de ieri publică în capulfi fdelită listă, pe care o reproducemü și noi mai fi la vale, în capul căreia citimtt: „Senatori aleși la colegiulu I.“ t încă uă dovedă, că opiniunea a fost bine informată, ne-o dă următdrea telegramă: ” Giurgiu, 5(17) AugustO. Redacțiunii ROMANULUI La Bucuresci. „Asugi, cinci Augustü, h trei prepost» meridiane, mergăndu se voteză pentru Senatorele Colegiului î, ama găsită urna sigilată, păzită d’mă gardista. No s văndfi cui da votulu, fiindă ca bíuroulu cu esista, am protestată Primarului. Iordache Goga. Mulțămindu dérü pariului Opt» ni mea, pentru spirea ce ne a fostu dată, o facemii și noi cunoscută publicului, ca se scie că s’au făcută alegeri, înregistrămi faptulu și trecemü nainte, spre a ’nregistra și isben^ile din afară ale guvernului actuale. spiarulă Albina de la 3—15 Augusta Ilice, în revista seă politică: „In causa conflictului la fruntaria Transilvaniei, se scie că guvernulu României s’a adresată îndată d-lui Baust și a cerută asplicațiunî, eventualminte satisfacere. Cancelariulă Beust l’a dată încă respinse și ni se pare că nu va da curênda , căci e anevoia celui mai mare și mai puterncit a 8« icusa și a da satisfacțiune celui mai mică ii maî neputincioșii. Preste acesta, conducetorii Austro-Ungariei mai crede că miniseriulu de astăzi din Romănia arăt creațunea loră , și deci cumă s’ar puté ca creatorii se se prece a se scula oaietea reatureloră?!“ Pe cândă se ivi între guvernul romanü și celü austro-maghiarii confictele de la Brusturasa și Chinin, ai fostu unü conflictu și cu Italia, ra portulu Dalmației, Sebenico, oficiiarii și mateloul unei vapore de re gi Iii * FOSTA ROMANULUI. CELE TREI piliE GLORIOSE * * 1830 - dDA 1 DOUA, DOUE-peî ȘÎ OPTU IULIU I TARGULDINOCINȚILORU Alț 15-lea ușiară primesce ordine da merge în târgula Inocințiloră. Pe strada Monnaie, pe strada des Prouvaires baricade. Se facă somațiunî. Insurginții alergi spre soldați, luândul de mână: — In numele libertății, fiți cu noî! le strigă dânșii. — La ochiă! . . . respunde colonelulu. i Soldații seau la ochiă. Insurgințiî se -ntorcă la barricadă. Trupa nu trage, Inainteza încetă spre baricade. Insurgințiî tragă. Soldații se respundă, se răpedă, vesbescă prin înfricoșatele grămădiri. Déri din tóte părțile isbucnesce uă trn*pușcătură spiÍosentizare. Șefu ă batalionului este rănită, calulă colonelului cade. Colonei fulă se redii. Elă simte ca, doar mai stărui, ar sacrifica în deșertă nisce omeni de inimă. Se opresce. împușcarea incetezi. Or … * A vede aamegiila de la 2, 3, i 5, și 6 Augustă ! SIn VICIU TELEGRAFICUL , ALIl ROMA-MIH. < t ODESA, 17 Augustă. Principele Carolă a 1 sosită ieri diminuță aci. Sora a plecată la Livadia pe batelulă de resbelă Casbeck. " ^ PARIS, 17 Augustă. In comisiunea Senatului s’a stabilit ă Înțelegerea asupra tutorămunteloră Senatul-consultului. ( onă retragerea. Nici uă dătătură de pușău mai plecă de la luptători. » # _ * Apoi generalul Quinsonnas primesce prin de a occupa tărgulă. Focă pentru focă. olona câștigă terema. Luptă împușcătura are oiaciméza ea se face stăpînă pe prai. Generalulă se mtărește pe dénsa, și bastiónele sale,se răpedă d’aci prin ulițile înscinate. * * * Intre uă oră di doué după ameni, trei ite de ameni din garda națională intră In rada des Prouvaires. Cumă intră. Intămină foculă trupei de linie, așațjată la capul acestei strade, in partea răspântiei lui'.Honoré.Cele trei companii se reagă ln dată. Douî gardiști énsa nu vor urmeze acestă mișcare de retragere, și mănă singuri în milocul stradei. Ună aia doilea focă de plutonă isbesc o pe fulă dintr’o ușii și să așterne mortă. Gelo-1altü s’adăpostesce In colțul fl unei Tțî, apoi revine de s’așâdă ca unu venàru în mijloculă șoselei. Aci primesce aă doua descărcare a plotonului de linie, canulă atinge âncă. Se intorce apoi séra sparta, unde e rănită la pulpă de mă iață, care sări din anghiulă opusă celuial lă adăpostia. Acesta vitéza este ună dieÎnO le 60 de ani. mSSSKBBS BB S S BSSM5BBStaBHSSgBS3StSat S3BSS3 SSSBBSat BBB S Bf S S S BS SS ! CARTIERUL SA1NT-HONORÉ. Aici este ună caracteră specială. Apărare că nu atacă ! Gardiștii naționali s’aă gru iată ca se ocrotesca proprietățile amenințate. Ală 6-lea de gardă e trimisa se’ischime. Se ’ncepe să cérta vila. Déju garda naionala sa retrage. Lângă biserica Madalenie face mă atacă In contra gardei. Insuriații suntă împresurați în biserică. Se grămădescă paie și voră sei pură focă, ca se 0ță d’aci. Alți luptători alerga șii scapă să tină locotente din regimentulu alü 6-lea I. Ferrand, e ränita de marte pe strada Saint-Honoré. Celară ce vina se-i dea asupră nu sc ie se logică de câtü arătă: „Lăați-mă, asta mi se cade. Mi-au ordonatu si rugu în frații mei; ar fi trebuită se’mi dai emisiunea, și n’am făcut-o. Lăsați-mâi“ Și lacrimile 1 curgă șir0ie pe obrază. In zidară voră se lă transporte. Elă se împotiivesce din tóte puterile vieți ce mai remânea. In lupta acesta își dă ultima suflare, dimreună cu aceste vorbe: Eramă ună omă onestă; și m’aă fărță se moră ca una ficotori de rele!“ Martin, nisce copii, urcați pre ’uvălișiurile anoră monuminte, facă se plai asupra trupei uă grindină da petre. Trupele sunt compacte. — La baionetăi strigă colonelulă Colóna naviteza, dorü uă grozavă baricadă se redică la porta St. Martin. Tunurile 8 s ’ndreptă. Dnă băiată raruncă asupra artileriloru și descarcă d’aprópe ună pistoli. Cărticele ’mprăștia baricada. Din tóte casele, din tóte colțurile stradei isbucnescă descărcăturî, cari lovescă și omori fără cruțare. Colóna ’na viteza mereă. Insurgințiî o primescă cu aclamațiuni, luptândă totă d’uă da- i ti și strigându- se se unesci cu poporul. Sosesce ’n piatra Bastiliei. Ai uă grămadă de femei: Până, pâneli strigă ele. ! D. de Saint-Chamars Inaintéza singură și i ■mparte nenorocitel oră toți banii, ce are cu i sine, Apoi pleci spre suburbea St. Antoniă, o mătură și se 'ntorce iarăși în pie$la Bistiglieî, unde stau ală 50-îea de linie și cuidrasierii, se mcaieră in strada Sf. Antonim., d Lupta ’î oribile! Din verfuri cagjîoră cadă c petre de paragră, sfărâmă, sdrobescă pe soldați... Oale, bușteni, mobile, sticle sparte... uă plaie de mortel Baricadele sunt numeróse cavaleria c’opresce. Caii se ologescă de sticlele de care paragială e acoperită. Cu câtă trupa trece ’nainte, se redica un bari* cadă, care i închide retragerea. . * * » Portari! sa facă și ei părtași retroratiiH. doborîndă arbori cei mari, cari Iună vederea etajelorfl inferiore ale caseloră. Spiritul» de speculațiune se găsesc« pretutindeni*. Colonete se retragă în bună ordine. Inpotrivirea poporului se e«a!*i defehAoda. Numerul luptătorilor. « ’pjedt O. D. de Saint Chaman» renunță ]a uă victoriă peste putință. Ele se indreptezi spre Sena, și, dup’uă mergere ’ncâtă și anevoiasă, își duce iarășî la Tuileriî haUrapele mostenite # * * Pe piatra Bastille?, cu tóte ci trapele suntu la șiruri de bătaiă, d. Manteau, alegotorii, nu se sfiiesce d’a se arăta ’n uni*urmă și d’a chiăma la arme pe guardiștii naționalî, camarazii și. Luată cu violență din așa d-soră Chatelain și Pharon, cari 1 deschiseseră porțile, d. Manteau erca *« cad#uptă loviturile geandarmiloră, deși se de lese prinsă, cândă d. Tibert, doctoră în medicină, și ună comisară de poliție, interve, linde, facă ca se le fie dată pe mâna loră, să declară ca prisoniară pe promisiune f; stă-felă li sapi vieța. GENERALUL U RESCOALEI Nisce stranii imprimate circulă .* — „Patria, didiele, pastrezi unii bastonii BASTILIA Generaliulă Saint-Chamans merge spre Baslia, La fmtevardele Saint-Denis și Saint-