Romanulu, octombrie 1869 (Anul 13)

1869-10-18

t Măria Sea Domnulă, prin depeșărâtre d. ministru președinte, a bine-voită a prelungi încă cu 25 lile concediulă d-luî ministru ală justiției și interimală d-luî ministru ală culteloră și instrucțiune publice la ministeru ă justiției. (MunitorulăJ. (Comunicații)• CALEA FERATA Se face cunoscută că, pentru inaugurarea deschiderii drumului ferată, In țiua de Duminica viitóre, toți domnii aceia, cari aă primită bieluri de invitațiuni, suntă rugați se asiste cu familiile d-loru la acestă serbare la gara Filareta. Se pune la disposiția domneioră etajulă de susă ală garea. Din causă casa a numerului rustrinsă de vagone de clasa IIa și a II-a, ce posedă linia, nu voră fi admiși a călători la Giurgiu de câtă acei invitați cu bilete, și astăfelă biletele sunt personale. (Comunicații). ROMANULUI 18 OCTOMBRE 1869. tilerie și de un batalion de venetori, cu musica In capă, esecutândă imnulu națională ale Austriei. u. c. a necutä In revistă trupele , și in timpul reîmbarcării M. S. a bine-voit, a convorbi cu deosebiri funcționari, oficialî și notabili români. Călătoria a urmat, apoi neîntreruptă oi și nópte, pene la Rusciuk. M. S. a pornită de la Gura-Vălî Marii, la una oră după amerzi, și ieri, Mercurî, la orele 9 de diminață, ora și ajunsu la Rusciuk. Tote orașele și satele de alungul Dunării române, de la Vtreiorova penâ in fada Giurgiului, au rivalisată Intre ele prin arcurile de triumfă și salutările cu musică, cu detunări și cu vivate, era în timpul nopții, prin luminările ce au făcută în onorea augustului călebră ; numerose detașamente de grăniceri erau înșirate de alungul Dunării. Un canonadă, care nu avea sfirșită, a salutată flotila imperială in totă percursulă de la Verciorova, pene la Giurgiu. La Severin, cortegială imperială a fost salutată de bateriile română. Ștefanu celă- Mare și de tote vasele române, paroasate serbătoricesce. Tote porturile României, Izlas, Bechetă, Turnu-Măgurele, Zimnicea și chiară piquetele grănicerilor ăr«ă iluminate; din töte insă Calafatală s’a deosebită mai multă. Acestă orașă, care datoresce repedea sa desvoltare inteligințiî și industriei proprie sale populațiuni, era una adevărată munte de focă, înaintea Giurgiului, în momentul cândă flotila imperială 'și schimbă direcțiunea spre a putea desbarca la Rusciuk, uă bateria de artileria română, uă companie de grăniceri, tunurile și mantroțjii batelului liomăniană salutată pe M. S. La Rusciuk și chiară în capulă desbarcaderei principele Dimitrie Ghica, președintele consiliului de miniștri, însoțită de colonelă Solomon și Racoviță, avuonare a presenta M. S. uă scrisore autografă din partea I. S. Domnulă României. Deși încongiurată de antoii demnitari ai imperiului Otoman, intre cari marele viziră Ali-pașa și generalisimul Omer-pașa, deși grăbită de a’șî continua călătoria, M. S. totuși a avută grațiasa bunăvoință de a conversa îndelungă timpă cu primul ministru ală României; și, luându-șî congediă prin năstrângere de mână, ’înmulțămită pentru buna primire cea Întâmpinată de a lungulă țermuriloră nóstre. Un asemenea printre era naturală; ea intră în sentimentele ospitaliare și in marele interese ale României, cari suntă de a trăi în cea mai bună armonie cu ună puternică Stată vecin cu țara nóstru are atâtea intime și importante legături, care trebuie a se adopta în unele părți ale Italiei, pentru a se opune efectelor miasmelor palustre. Făcându-se înterpretată d-lui Samagnoli, susține separațiunea apeloră dulci de cele sărate. D. Dr. Cipriani de la Fiorenza deplânge legea din 1866, prin care se autoriză libera cultură a lizierelor, și care suntă focularele de miasme palustre în mare parte. Este de acordă cu d. Samagroli pentru formarea unei comisiuni, însărcinată de a studia specialmente ia locuia însuși, causele, efectele și remediile miesmelor palustre, astă-fulă rasă put a fi în stare de a presinta oă lucrare completă la viitorul congulă. Acesta proposițiune este adoptată. D. Dr. Herzen, profesore de Istoria naturală, espune că teorie confirmată prin experiențe autorisate, prin care susține că splina nu înfluențază intru nimică asupra digestiunii. D. Dr. Schiff, profesore la musculă regală de istoria naturală din Florenza susține aceiași teorie, sprijinită prin multele esperiente ale d-sele proprii. In timpul destinată pentru ședința de după amedi, membrii congresului au asistată la mai multe esperiențe de fisiologie, esecutate de d. Dr. Parlatori, profesore la musculă de fisică și istoria naturală. In ședința de la 28 Septembre, d. Dr. De Maria, vice-președinte, face cunoscută oă epistolă distinată congresului și adresată de d- Trescore d-lui Dr. Palasciano relativă la diferența de opiniune între d. Lussana și Dr. Herzen asupra modului de a estrage suculă gastricaptă pentru tratarea tumorilor cancerose. Dr. Gritti din Florenza dorește ca să fe numită uă comisiune din sânulu congresului ca se asiste la operațiunile ce va esecuta în spitalul Santa Maria Nicola, adică amputația genuchiului și ablația maxilarului inferior, după procederile d-sale. Acestă proposițiune este primită. A treia cestiune a programului veni la ordinea ijilei, care era formulată astăfelă: „Despre tratamentul plăgiloră prin arme de focă în raportă cu progresele artei de a vindeca.“ In acesta privință se distribuieă broșură a d-lui Dr. Mazzoni de la Roma. Președintele recomandă luarea in considerațiune a urmatorei propuneri, conținută în broșură : „Congresulă, considerândă grăbirea cu care diferitele guverne aă respunsă la votulă manifestată de congresul ă din Berlin, relativă la ajutorele vulneraților. In timpă de resbelă, manifestă dorința ca să facă un anchetă asupra miijlocelor, de a împlini insuficiențele serviciului sanitară ală armatelor în campanie “ Congresul aderă în unanimitate. Se mai distribue: lui broșură a d-lui Dr. Palasciano de la Neapole, intitulată despre nentralisațiunea vulnerațiloră, în timp de resbelu ,l textulă unui epistole, adresată de același autor, către d. comandatore A. Ratazzi, asupra revisiunii convențiunî de la Geneva, pentru nentralisațiunea vulnerațiloră; 3, ună estractă din deliberațiunele congresului de statistică din Florența, relativă la același subiectă. A patra cestiune din programă vine în discuțiune ; ea este concepută in acești termeni : „Despre condițiunile igienice ale spitalelor și despre valarea adjutarelor fi date la domiciliu.“ D. Dr. Mazzoni și Pantaleoni vorbescu despre spitale in generale, și în particulară despre regimul întrebuințată la Roma. D. Dr. Borsati de la Porderone (Venetă) se explică asupra inconvenientelor ei, ce resultă din aglomerațiunea maladielor în spitale și mai cu semn In privința amestecului de maladi tuberculoși cu cei fmiți. Propune congresului a emite uă dorință, tindendă a face să dispară acesta inconvenientă. D. Bogiotti de la Florenza comunică congresului publicațiunile făcute de municipalitate, relative la salubritatea publică, atestă tendința de a isola malacii cu diferite maladii. Eră preconisă sistemul de a trata pe malacii germane la domiciliu. D. Dr. Franz Seitz, profesoru la Munich, vorbesce despre condițiunile hygienice ale spitalelor și des^evajarea ajutorelor date la domiciliu, terminândă astăferă: „Spitalele cele mari, pe me de maladi de totă felulă, dereită să rea influență asupra cursului maladiilor intime și asupra vindecării plăgilor”. Mai bune insultate sunt obținute prin ajutorele date maladilor ii isolațî. Ajutorele date maladiilor se face la domiciliu suntă ună mijlocă în contra acumulațiuniî in spitale. „Noile spitale nu trebuiesc și a se construi, de câtă pentru ună mică numără de malaci, afară din orașe, de ea este posibilă, și pe locuri rădicate, espuse curenteloru de aeră. Aprope de spitale să se facă barace pentru a pune pe malaci în timpulă verii, pentru că mai cu semn în maladii se constată vechia tesă, că aerul este pabulum vitae. D. Tzimmermans de la Torino citesce un memoriu asupra sistemului urmată de d-sea, pentru tratarea tuberculoșilor. D-sea trimite clienți alternativi să respire vara aerulu de munte, și crna aerulă de mare. Citeza mai multe cazuri vindecate, explicândă vindecarea prin gimnastica pulmonară, urmată de activitatea actului de nutrițiune, secrețiune, absorpțiune etc. Umilă din secretele reușitei, observă d-sea, este oeseveranța acestei cure în mai mulți ani. După amiațiî, membrii congresului s’au adunată la musculă regală de fisică și istoria naturală, pentru a asista la nă conferință a profesorului Schiff, asupra tratamentului tumorilor, cancerase prin sucul gastric D. Schiff spuse că, fără a discuta asupra diverselorü metode, ușitate pentru tratamentul cancereloră, se va explica numai asupra acesta, care consistă în a distruge tumorile cancerose prin aplicarea sucului gastric. Este aprape una secolă, orice d-sea, de când acesta metodă este în iisagiu, déra descoperirea mijlocelor eficace pentru estracția sucului gastric utilit sunt de date recente. Profesorul explică seria acestor mijlce, enumera experiențele făcute de d sea, argumentată cu demonstrațiuni materiale, la care este ajutată de d. Herzen. Conclude în fine că introducțiunea sucului gastric in plăgi oferă mari pericole, pentru că acestă sucă, necruțândă nici decumă țesăturile, le distruge pe tate, coprindenda și arteriile, care pot da nastere la emoragii mortale. Preferă suculă pancreatică, care disolvă forte bine materiile albuminoide, fără a ataca membranele fibrose, prin urmare emoragiile sunt evitate. După aceste demonstrațiuni, dă în examinarea membrilor congresului ună fragmentă din bună canceră, care era pe jumătate digerată de sucură pancreatită, și ună altă fragmentă luidifiiu de sucală gastric. Presentază chiară uă femeie, cu uă tumoră cancerosala șină, la care se constată ameliorațiunea adusă pre acestă metodă. (Va urma.) fie care ană, câte 10—15 licențiați in farmacie. Ei bine cari suntă resultatele petițiunii ce vi s’a dată în consiliu ? Format ați vruă lege pentru farmaciștii Români, ca nu, peste 2-3 ani, se nu aibă cu ce se ’și câștige pânca, și străinulă se se ‘ngâmfe în țara românésca ? N’ațî fă ută nimică, d-loră. Sfirșimă, domniloră, prin a vă face cunoscută că, déca d-vóstra nu scrți că sala de farmacie a dată până acumă două deci și cinci farmaciști, cu drepturi d’a practica arta lor], conformă legii, bine-voițî a citi anunciurile direcțiunei scalei, publicate în Monitorulu oficială. Ore farmaciștii Români, cari au dată atâtea probe (concursul Eforiei de la 22 iulie) nu merită a fi egali cu farmaciștii străini ? Ca probă de cróze, n’aveți de câtă se -ntrebațî pe colegii d-vóstrá de la scala de medicină, care ne-au examinatu, și vă veți convinge de modulă cumă ne-amă făcută studiile. Sperămă că d’astă dată vocea nóstra va găsi mărtsunetă celă putină in inima unuia din onorabilii membrii ai consiliului medicală superioră, care se ia cestiunea suptă protegerea sea, și va lua măsuri contra farmaciștilor străini, ce inundă acesta germană Românie, și ’n contra drepturilor farmaciștilor d in România. Farmaciștii Români, vor oferi unora din ele, mai târzjiu, mijlóce de traiă, oră celora, cari aă fericirea d’a nu trebui se muncesca pentru esistență, acele ore, sacrificate artei, le voră fi recompensate cu dulci ore de plăcere și... cino scie chiară de consolațiune în jüee negre, cari nu lipsescă nimenuî, care nasce pe lume, înscrierea la clasa la care predă d-ra Ninitza, se face la direcțiunea conservatorului. Totă-uă-dată avemă mulțămirea a da bună scrie că d-eî primeșce se dea și lecțiuni particulare pentru domnele, cari nu potă urma cursurile gratuite ale conservatorului, să dorescă a avea pentru sine mai multă timpă de studio, împreună cu profesoreai Dorilor ee se potă adresa, pentru condițiuni și fișarea oreloră, podulă Mogoșăea, No. 39, în ori-ce <Ji de la orele 10—12. N SESIUNE Ținută la Florenza In ședința de la 25 Septembre, discuțiunea asupra miasmelor palustre se continuă. D. Dr. Pantaleoni de la Nizza dă explicațiuni asupra mesuriloră adoptate și celoră l A vedé „Românul“ de la 12 Octombre, Bucuresci, 1869, Octombre 14. D hă Redactori ală islamulu ROMANULU. Domnule Redactore. In Romănulu de la 13 și 14 ale curentei, in articolulă relativă la cestiunea d-lui Grigore Lahovari, vedindă trecută din erore numele meu, ve rogă se bine-voiți a face cuvenita rectificare. Primiți, ve rogă, domnule redaetore, asecutarea stimei mele. Gr. C. Lascu. Onorabila direcțiune a serviciului sanitaru-civilu. Onorabila direcțiune a publicată, In Monitorain Oficială No. 226, de la 12 Octombre, u listă de personalulă farmaceutică, ce are dreptul de a practica arta în România, listă în care nu figureza de câtă străinii. Are licențiații în farmacie sau magistru în farmacie Boucâoî nu au și ei dreptură la țara loră a ’și practica arta ? Ei bine ! ne mirămă cumă domnură Doctoru Capșa, directorele serviciului sanitară, permise să se omite, póte volontarmente, înscrierea nostră în acelă tabloă. Ne mirămă, dicernă, căci scala de care amă eșită numeră printre profesori și pe d-sea, cumă dorit vine și lovește în coleg î d-sele de la scala de medicină, care ne-am liberată diplome ? Știmă bine că farmaciștii Români nu suntă plăcuți onorabilei direcțiuni, era vă probă: In tota țara nu este nici uă farmacie Română. Și ’n anulă trecută amă rugată, amă petiționată , făcut-a c -va consiliulu medicală superioră ? Nimică, de totă nimică?!! Când spețî daca n’ați avută timpă, d-soră de la consiliulu superioră, că scala de farmacie, dirigiată de d. Doctoră Davila dă, pe LECȚIUNI DE CÂNTARE. Ca la căutarea duiosă a mamei, pănă la ultimulă țipătă sfășietorii de adio ală eternei despărțiri de cei ce iubimă, ori ce bucurie, ori de durere, de voióse petreceri, ori de solitudine négru. tóte făciele vieței inimei nóstre află în cântare: cea mai gravă manifestare a loră, cea mai dulce sprijinire și consolare. D’aceia cănteculă este totă așa de vechiă ca și insășî omenirea. Déri, déci vechi suntă originele cântecului, diferința ce este între cultivarea secolului nostru și intre acea a prunciei umanității, aceașî diferință e între cultură cântă ale poparelor culte din Europa și între îngânările monotone, ori cacofonice ale insularilor din Oceania. . . Se pute ams țfice unui poporă: „Cântă-mi cănteculă teu, fiți voiă spune cine esei.“ De aceia națiunile europene aă sclută bine ce aă de făcută și dau acestă respectă. Mari, imense suntă sacrificiele loră, pentru desvălirea la ele a musicei și in specială a cântăreț. Miliane aă costată și anualmente costă pe Germania, escepționala sea educațiune musicalâ, care a dotată poporul ei cu qualitățî așa de distinse și invidiabile. Romanii au înțelesă și ei ce făcută pentru desvălirea acestei sublime de foarte la sâpusă loră și In deosebi a cântului. Și In acesta înțelegire a datoriei loră, în astă convingere este explicarea înființărei scoaleloră nóstre din Bucuresci și Iași. La aceste scoli, ale cărora influințî silutariî începu deja a se simți între noi, în școli, la biserici, la teatru, în societate; la aceste școli,shcemă sunt clase speciale, gratuite de instrumente și cântă. Avendüonarea de a conduce acolo clasa de cântă pentru femei și, dorindă a fi câtă de multă folositare acestei clase, ce conduce și ln care deja se insâmnă câteva talente, d-ra Ninitza V. Alesandrescu ne rugă se invitămă pe junele nóstre demne a urma cursurile de cântă ale scolii, care le reclamă abia câteva ore pe septemănă, sepure fiindu că puținele ore, sacrificate artei: ___ 815 SOCIETATEA De SCIINȚE PHISICO-MATHEMATICE. Invită printracesta pe toți d-nî membri colaboratori, reședinți, se bine-voiesc a a onora cu presența d-loră deschiderea societăței pe noală 1869 — 70, care va ave locă Sâmbătă, 18 Octombre, la 7 și jumătate ore sera, în localul Academiei. Președinte, Bacaloglu. Secretară: I. Petraru. AEȘITA DE LUPTA TIPARU: NEPASAREA DE RELIGIE DE PATRIE SI DE DREPTATE LA ROMAUL de DIM. BOLINTINENU. Prețulă unui esemplară mă scă și 50 bani. — Cumperătoriloră de 25 esemplare pe bani gata, li se voră face mă scădemântă de 25 g. Asemenea a mai eșitu de supta tipari, de același autor. ROMANIA ROBA LA AUSTRO-MAGHIARD ? Prețură 67 bani. — Scurjamentu librariloru pe bani gata 25 g. Se afli de véngUre la tóté librariole. Â DOUA EDITIUNE A eșiti din presă și se află de veni are la redacțiunea respectivă, In strada Sfînților și No. 43, Edițiunea II, no. 1, din scrierea periodică universală, Intitulată: „ PORT TESAURII“ Red. Constantin Stefanide. (Edițiunea 1 fu la 8 Augustö, a. c.) Abonamentulü pe 12 broșure no. 1 — 12 este 5 lei noui — 1 broșs, 40 bani. Totunci se află de venisare: „Antivulcamdu“ — prafü probatű, pentru că clipă stingerea focului de coș, 1 hârtie 40 băni, precumu și interesantulu „Antistemit,arü“ séü noule prafit, unicii, securii pentru stîrpirea stolniț elorfi (păduchiloru de lemnu séu perete) prin futule acestui prafit, 1 sticluță 1 sfanți), sau 80 bani. A EȘITD DE SUPTU TIPARU: DE ULIAN GROSESCU EDATE PRIN EMERICU STANESCU. Unu frumosu volume conțiindu și portretulu autorelui. Se află de vânzare la librării. Prețulu 2 fiorini.