Romanulu, octombrie 1869 (Anul 13)
1869-10-19
AMILU ALU TREI-SPRE-țECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Len. Len Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 * 29 Pe trei luni« « 12 « 15 pe uă lună « * 5 « 6 Unu exemplarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust CALEA FERATA Se face cunoscute că, pentru inaugurarea deschiderii drumului ferată. In diua de Duminica viitóre, toți domnii aceia, cari au primită bileturî de invitațiunî, suntu ruga și se asiste cu familiile, d-lori la acesta serbare la gara Filareta. Se pune la disposiția dómneíorü etajulö de süsü alü garei. Din causă casü a numerului restrânsit de vagone de clasa I-ia și a II-a, ce posedă linia, nu vor f ü admiși a călători la Giurgiu de câtă acei invitași cu bilete, și astüfel, biletele sunt personale. (1 Comunicații). SERVICIU TELHOGRAFICÜ ALK KOHAALIL SII. VIENA, 29, Bucuresci 30 Octombre. MADRID, 29. Alegerea ducelui de Genua, ca rege al Spaniei pare forte probabile. Va avea In favóre’i 166 voturi din 209 deputați. BERLIN. Ministerulü de finance celü noü a declaratv In Cameră că nu pote presinta expunerea situațiunii financiare. Camera a amânatii desbaterea bugetului. Bucuresci, 30 Brumarelu. Serbarea de mâne, pe care ne-o anunciă comunicatulü de mai sus, este una din cele mai mari și adevărate serbări pentru uă națiune. Mâne, pentru prima oară în România, omul și producerea sea vor fi transportați prin puterea și iuțela aburului. Măne Romănulu va vede realisatu cea-a ce din prund ă iélű visase, și cea-a ce, din causa nesciinței unora ș’a corupțiunii altora, a rostu remasü pen’acumu pentru dênsulu unu simplu visu, unu simplu basmu, în care numai smeulu avea unu calu care mânca juraticü și versa p’uă nară apă iertă și p’alta foca. Măne Romănulu serbeză dobândirea uneia din cele mai mari descoperiri ale geniului omului, egală cu descoperirea busolei ș’a imprimeriei. Mâne, în sfîrșită, omulu devine și ’n România smea, mâne începe se umble și la noi apela calu, care mănâncă juraticü și care duce cu sine, pe unde trece civilisarea, avuția și solidaritatea între omeni și î ntre popóre. Și cu tote aceste, iemiâncâ ne ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANO, No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEANo. 42.1 Diarulu Traian, în revista sea de Jour, după ce ne amintesce minunele ce a făcută numérulü șapte, ne spune apoi că șapte suntu și miniștrii, și ne aretă șepte pecate ale era. E că cumu însemneză acele șapte pecate : „Asia dorü resumăriii. Amu Înregistrată : „I. Scandalulu cu lotăria, plus plata faimosului acomptu. . . „II. Arestarea celora cinci călugări nemtenî: „III. Aruncarea In temniță a celora 100 gendarmî. 1) „IV. Memoriulu In contra țerei, trimisu pe la puteri. 1) Ecătumu Traian relatezi acesta faptă : Una sută gendarmî, își implinescu termenulu serviciului; totuși ei continuă a servi mai multe luni peste termeni. In cele după urmă, penjéntla răbdarea d’a se mai vedea liberați, să duca la d. ministru de resbeli și, în numele legii și alü unui drepta câștigată, ceru dreptatea. Aci, în idea de dreptate și lege, si aștepta altăceva : iurele și temnița, plus cualificarea de rebeli, pentru că astăzi, in adevĕru, rebelă este legea, rerebela este constituțiunea , numai și numai pentru că voru se esiste.“ VI 1 roma romanului CASTELULU NEGRU() CAP. VIII. Descoperirea. In fiori, Alva se sculă; cându se sui pe covertă, ven Ju pe Condon și Doile spălându scândurile, ambii aveau fisionomiî de bandiți. Fără îndoială scăpaseră din pușcărie, și prin urmare aveau mare sperianță In meseria de omontorî. Cându trecu pe lângă ei, Doilegi șiopti că Ambrose ar avea sa’î vorbesca ceva. Alva se duse la cela-1alte capetü ala corăbiei și se rechimă de castelu; căteva minute In urmă, Ambrose veni lângă densula și ’și făcu ceva de lucru. — Uiteze In altă parte, ca se nu simță nimeni că vorbimu, <lise Ambrose. Ai îngrijită de pistolele din Cabină? — Nu âncă, n’am avutu ocasiune pană acuma; déru le voiu lua negreșită după prăj^u. 1) ▲ vedé „Romănulu“ de la 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17 si 18 Octombre. — Bine. Doru veiji se le ai ’nainte d’a însera de totu. Totulu este gata, și D-ta? — Și eu! — Bine. Fii cu băgare de semn. Noi vomă fi cu toții la ora fișată pe covertă,uă oră și jumătate după ce ronduru de la miedulă nopții se va fi schimbată. Noi avemu pistole și cuțite in lărjile de alături, și vomu veni la ora fișată înarmați. Alvalü asecură că nu va lipsi d’a veni și mai așteptă apoi căteva minute. După ce vei ju că nu mai prinesce nici unu respunsu, se intorse, și vei ju că sceleratulü dispăruse. Atunci se cobori și ela In Cabină, și ’mcepu In sufletulu seară luptă teribile despre ceia ce trebuia se facă. Celu d’ânteiu lucru, ce trebuia se facă, era d’a pune mâna pe rebeli, nainte de mierjulu nopții și cu tóte acestea se temea a spune căpitanului complotulu, temendu-se ca nu cumüva acesta se se tradea prin vruu gusta seu prin vr’un cuvêntu; cu tóte acestea se hotărî In fine a’i descoperii după prănilu toții complotulu. Abia târziu după prănilă, eroulu nostru găsi ocasiune a 11 singură cu capitanulu, pe cându toți ceîlalți se aflau ocupați pe Covertă. Sî și opti:— Căpitane, am se’țî spuiü ceva teribilu; déru fără se simți oservați. Culcă-te dérín patulu d-téle, și ți voiu spune ceva Inspeimêntatorii. Nu mĕ Întreba nimicű, ci culcă te câtă se va putea maî curându. Capitanul înțelese, după tonula alterată cu care li vorbi junele că ’n adevéru trebuie se șcie ceva forte insemnata, și se culca îndată fără a’i face cea mai mică întrebare. Alva luă uă carte și se puse la căpăteiul patului, pe care era culcată capitanulu. Elü deschise cartea, și se prefăcu că citesce, urmându cu degetul rândurile, déri istorisi căpitanului totu complotulu. — Nu face celü mai micu semnü, și nu are ta prin celü maî micu gestii că scii ceva până ce vei fi pregatitu totu. Se aplecă și mai multă pe carte ș’adause. — Eu mi-am formată planulu cumű se prindemu fără versare de sânge pe acești scelerați. Ascultă!... și ’î spuse totu planulu seu. Capitanula, deși remăsese înmărmuriți, cândü audi acesta complota teribile, totuși își redobândise erășî totu curagiulii, căci lucrulu era atâta de clară. In catu nu putea fi cea mai mică Indouiéla. — Aî unu pistolu? 4ise capitanulü. — Da. — Negreșită Încărcată! — Da. — Bine! Ascunde-mu, și dute pe covertă, ca și cându nu S’ar fi intémplatu nimica. Vei vedea însuși cândü vomă avea trebuință de ajutoră, căci eu mĕ vom conforma întocmai instrucțiunilor d-tele. Fără a’î face uă altă observațiune, Alva Iși Închise cartea și plecă pe covertă. Mai ’nainte de a inopta, unii privitorii băgetorii de somn arü fi putută observa că magazinerul și matrozii erau intrând mare neastâmpără, deși se sileau din tóte puterile a ascunde acesta. Căteva minute după cinci ore, cârmaciulu alț doilea se sui pe covertă și tăiă câteva funii, cari țineau pândele catargului din mijlocii. Uă jumătate oră în urmă se urcă capitanul pe covertă, și strigă îndată ce verju funiile tăiate: — Ce este acésta?“ d-le Ottis n’ai oser vatü că câteva funii sunt tăiate ? Cârmaciulü se uită la susă, și se prefăcu că se miră forte. — Unde este Tom ? strigă elü. — Aici, respunse matrodulo. — Unde este Filips? — Este josü. DUMINICA, 19 OCTOMBRE 1869. LUMINEZATE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa in Bucuresci, la administratiunea Jianului. In districte la corespondinții pariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Haut grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNȚIuRILE Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei noul elicea cineva că căile ferate vor ruina cu totulü Romănia. Iemi âncă ni se dicea că căile ferate, cari voru obliga-o a plăti numai seima câte milióne pe fîe-care anu, voru ruina-o, voru perde-o, căci nu va avea de unde se mai plătescă. Sermanii omeni! Ei nu sciu că numai până la 1851 Enghitera plătise pentru căile ferate șese milione de franci, și cu tote aceste avuția generale crescu mtrită proporțiune uriașiă. Déru tote aceste rătăciri voru începe, de mâne chiarű, a se resipi, și unu anul duói, după ce smeulü va merge de la unu capătă la celu l’altu alüi țerei, ele voru peri cu totulu. Calea ferată de la Giurgiu la Bucuresci este singurulu actu bunu alu lui Vodă-Cuza, singurulu actu bunu alü lui 2 Maiu. Ea a fostu póte carnü scumpa plătită, căci astfelu se platescu tóte actele despotismului; dérü s’a facutu, și, prin urmare, mulțămindă fostului Domnu și ministeriulu seü, pentru acestü singura actu bunu, cea făcută, salutăm ü cu fericire deschiderea căiei ferate de la Bucuresci la Giurgiu. „V. Bătăile, Închiderile și arbitraritățile de la Vitana. „VI. A dom espedițiune a bandei electorale , sub comanda ilustriloră Gâmbașu și Hamalu. „VII. Scandalulü descoperită de Popovici, chiarü In temniță fiindu, adevĕrulu marturiŭ stiü chiarü subü apăsarea călcâiului guvernamentală. „Acum a avut-a ma seu nu dreptate de a dice că cifra 7 jóca unu mare rolu In sórtele nóstre ?“ Traianu, pentru a-șî susține ideia sea cea frumosa despre nurverul a șapte, uită, séu îi plăcu se uite, pe celelalte 90 de păcate ale guvernului actuale. Nu le vomu mai aminti ânsă astă dî, căci nu credemu că este nici timpulu nici trebuința. Dému vomu strica numerulu de septe alu lui Traianu, facendu-i cunoscutu unu alui optulea păcatu , nou și torte însemnată. Una cetățenă din Pitescu, d-nu Haciulea, a cumpărați uă moșia în județului Argeșiu. Domnia-sea crede că acșau moșia este călcată de vecinii sei săteni. Guma dérü se lichideza asemene afaceri ? Cercetându-se actele de posesiune ale fiecăreia părți și apoi regulându-se afacerea prin stârnicie. Cuma se procede în comuna Măcău din plasa Oltului, districtulu Argeșiu . La 20 Septembre trecutu, a mersu acolo d. Haciulea, împreună cu d. judecatorii G. Protopopescu, portărelulű, d. Toma Stătescu, supt prefectula, d. Elefterie Zamfirescu, însoțiți de 37 de gendarmi. Intrebama mai ănteiu: pentru ce d. supt prefectu a venită cu 37 de gendarmî, pentru a asiste la mesurătorea unei moșie ? Acésta întrebare pusă, s’audima ce spună toți sătenii din jisa comună: „Dumneloru au Intratu singuri în moșie ș’au luată mesura nu de unde țjice Hrisovulu, ci au pusu ca 200 stînjinî din otarulu Cotmenii. Așia déru parte din moșteni, déca aü aurjită. S’au dusă și s’au rugatu ca se Intorcu lanțulu înapoi și 83 la pue de unde 1jice Hrisovulu. D. judecatorii avea bună voință; déru d. supt prefectu n’a voită, ci a poruncită gendarinilor slujiceadu-le — „Luați la goni— “ și noi amu fugita și iama lăsată. „La 24 Septembre neamu pomenită In comună cu d. Dumitru Haciulea, cu d. prefects cu d. procurorii, și cu d-niî suptprefecțî Zărărescu și Drăgoțescu, însoțiți de 254 de gendarmî, și, intrându în comună, d’anteiü au pusu măna pe primarii comuneloru, apoi pe preoții bisericeloru și pe cei mai fruntași aî sateloru și, după arestarea acestora, au datu voie gendarmiloru se facă jafu , carii au și facutu precumu s’aretu.“ Deja cititorii nostril au înțelesă că sătenii au fost încusați de nesupunere, de rebeliune la esecutarea mesurătorii. Rebeliunea este la ordinea jilei, de la Februarii și pen’acuma. Fiă cnse; s’admitemu ca fostă rebeliune, în contra hotarului ce-o plăcea d-lui Haciulea. S’admitemu rebeliunea, cumu se va plăcea d-loră miniștrii. Intrebamü énse, chiarü în acestă casă. Sătenii sculatu s’au cu arme în contra celora 254 de gendarmî ? Câtă timpu a ținută lupta ? Câți gendarmî au fostă răniți ? Și chiaru décaru fi așia, chiarű déca satulu s’a luată prin asaltu, prin luptă, ce au făcută autoritățile, după ce au învinsă pe rebeli? Negreșită c’a arest tu pe cei mai de frunte, i-a trimis î naintea justiției și oștirea s’a retrasă în liniște și în bună ordine Asia se face chiar în resbelu contra unei națiuni străine. Ei bine nu era cu mű se procese, după sistema d-lorű Dumitru Ghica și Cogâlnicenu: „Mergéndu la casa lui Ion Radu Miulescu, ce era lângă drumu, d. prefectu și d. procuroru austată cu căruțele in drumu, era d. supt-prefectu Zarafescu, cu d. Dumitru Haciulea, afi mersu In casă cu mulțime de gendarmî, au pusu mâna pe socia numitului ș’a bătut-o. Și, găsindu d. sub-prefectu țjece galbeni și cinci napoleoni lutrunü ciorapu, și ciorapulu. In iminea, pusu pe nă poliță, soția lui Ion Radu a pusu mâna ca se nu’i ie banii, crü d, sub prifecta Zărăfescu a inceputu ai da cu bicîu peste ochi și peste burtă. Femeia fiindu însărcinată, a lepădată copilulu și este la grea zăcere. „Și s’a spartu pivnița și s’a versată unu butoiu cu vinu, luăndu-se și 5 găini. „La casa lui Stanciu Ghergușî, adjutorui de primară, totu asemenea prefectură și procurorulu au statu In drumu; și d. Haciulea cu sub-prefectura și gendarmii au spartă ușa cash, au spartă lada ș’au luatu 200 galbeni, cisme și totu ce au găsită în casă. „Apoi au spartă ușia casei lui Dumitru Rădulescu și i-au luată 22 napoleoni, 13 galbeni, 6 iconari, osebită de pânze ș. c. 1. și cându mama lui a pusu mâna pe chimirară cu bani, gendarmii Lisandru și Matei, cu săbiile ’i-au tăiată mâna, și alții au pus’o josă ș’aă jucată cu piciorele pe dénsa și ’i-aă eșitu mațele.“ Jafulu In paseri și in tonu a urmată. „Lui Ion Florea i-aă luată 2 icosari, 10 găini, 2 curci, uă gîscă, 2 vedre rachiu, 3 vedre vină, 40 oca de cepă, și nutrimentul după unu pogonit de locu. „Lui Michaî i s’a versată 25 vedre de rachiu de prune și s’a luată 7 găini. „Luî Preotu Ión asemene jafu, și i s’au luată âncă și acte de 2200 lei, și lan 1025 lei vechi. „Luî Ilie Gârbă bătaie și 5 găini. „De la Marin 6 găini și 2 vedre vinu. „De la Gg. Curma 5 găini, 2 gâșce, 10 napoleoni și au dată drumu la 30 vedre rachiu. „De la consilierulu Grigore 7 găini și 12 poli. „De la Florea Mutu 10 găini, unu cortelu nou și 4 bănuți porumbă. „De la Marin Michai, 3 gâsce, 2 găini. „De la Florea Vlad 5 găini și 2 banițe porumbă. „De la Ion Gg. Mausa, 7 găini/ „De la preotesa văduva patru găini. „De la Primaru Michaî Marin 40 vedre vina versată, 20 vedre rachiu, 1000 lei vechi ai satului și 500 ai sei; tóte recepisele de dare de bani, 31 găini, 70 gâsce, și dâge de trei buțî le-au arsu. „De la Florea Mutu, 23 poli, 7 galbeni 8 icosari, totu ce era lu casă și 26 găini, 9 curci, 6 gășce. „De la Ion Florea Nița 5 găini. „De la Nicolae Florea lăcătușulă 15 napoleni, 2 lire, 9 galbeni, 2 ruble, 6 sfanți; și tóte aceste, aci ca pretutindine, prin spargerea ușiloră ș’a Hrfilora. Aci, pe căndă femeia era legată, gendarmii guvernului luară 22 găini, 7 curci, 9 găice și mai multe obiecte și haine. „De la Stancu Ciucă, 12 poli, 10 găinî și jufuitura închisă. ..De la Nicolae 5 galbenî, 3 napoleoni, 6 banițe porumbă, unu cortelu nuou și 6 găine.“ Cându la 13 Septembre 1849 Turcii năvăliră în Bucurescî, beți de sângele ce i-au făcută se verse eroicii Pompiari, Bașibuzucii chiaru făcură multu mai puține cinsimi și jafuri, de câtu făcură, 20 de ani în urmă, la 24 Sept. 1869 bași-buzuciî d-loru Dumitru Ghica și Cogălniceni. Se ’nsemnămă âncă că, ’n urma acestoră ucideri, spargeri, jafuiri și predări, sătenii au reclamată și nici pen’acuma justiția n’a — Chiămați’lă, ș’apoi legați funiile la locu. Intr’unu momentu, toți matrozii fură pe covertă și începură a lega funiile. După uă înțelegere luată de mai inainte, Ambrose și complicii sei fură puși la unu locu și, cându începură a lega funiile, capitanulu Clark făcu unu semnu. C’uă lovitură teribilă, cel dete în capă trânti pe Ambrose la pământă. Totu asemenea făcu și Ottis cu Condon, pe cându cârmaciulu alu Ill-lea și Alva puseră mâna pe Doile și Tate, erü cârmaciulu alu III-lea și cu trei alți matrozi stau gata cu funii în mâni a lega Îndată pe acești scelerați. Totul fusese așta de bine combinată și se esecuta c’uă iuțâlă atâta de mare. In câtfi rebelii se verfură prinși și legați maî ’nainte d’așî veni In fire. Invelmâșâla durase numai câteva momente, astafelü In câtă Ambrose, cându simți că cade ceva greu pe capul ă seu, nici c’avu timpu se véd 3 cumu cățiuri și Complicii săi. După ce fu legată și se âesmetici, privi scena și se aruncă — da și era legată de mâni și de piciore — ca unu tigru asupra lui Alva Burton. Ele se sili din tóte puterile a rupe legături, fie, dérü în deșertă.