Romanulu, octombrie 1869 (Anul 13)

1869-10-19

AMILU ALU TREI-SPRE-ț­ECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Le­­n. Le­n Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 * 29 Pe trei luni« « 12 « 15 pe uă lună « * 5 « 6 Unu exemplarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust CALEA FERATA Se face cunoscute că, pentru inaugurarea deschiderii drumului ferată. In diua de Du­minica viitóre, toți domnii aceia, cari au pri­mită bileturî de invitațiunî, suntu ruga și se asiste cu familiile, d-lori la acesta serbare la gara Filareta. Se pune la disposiția dómneíorü etajulö de süsü alü garei. Din causă casü a numerului restrânsit de vagone de clasa I-ia și a II-a, ce posedă linia, nu vor f ü admiși a călători la Giurgiu de câtă acei invitași cu bilete, și astü­fel, biletele sunt­ personale. (1 Comunicații). SERVICIU TELHOGRAFICÜ ALK­ KOHAALIL SII. VIENA, 29, Bucuresci 30 Octombre. MADRID, 29. Alegerea ducelui de Genua, ca rege al­ Spaniei pare forte probabile. Va avea In favóre’i 166 voturi din 209 de­putați. BERLIN. Ministerulü de finance celü noü a dec­laratv In Cameră că nu pote pre­­sinta expunerea situațiunii financiare. Camera a amânatii desbaterea bugetului. Bucuresci, 30 Brumarelu. Serbarea de mâne, pe care ne-o a­­nunciă comunicatulü de mai sus­, este una din cele mai mari și ade­­vărate serbări pentru uă națiune. Mâne, pentru prima oară în Româ­nia, omul­ și producerea sea vor­ fi transportați prin puterea și iuțela aburului. Măne Romănulu va ve­de realisatu cea-a ce din prund­ ă i­élű visase, și cea-a ce, din causa nesciinței unora ș’a corupțiunii al­tora, a rostu remasü pen’acumu pen­tru dênsulu unu simplu visu, unu simplu basmu, în care numai smeulu avea unu calu care mânca juraticü și versa p’uă nară apă iertă și p’al­­ta foca. Măne Romănulu serbeză dobândirea unei­a din cele mai mari descoperiri ale geniului omului, e­­gală cu descoperirea busolei ș’a im­primeriei. Mâne, în sfîrșită, omulu devine și ’n România smea, mâne începe se umble și la noi apela calu, care mănâncă juraticü și care duce cu sine, pe unde trece civilisarea, avuția și solidaritatea între omeni și î ntre popóre. Și cu tote aceste, iemi­âncâ ne ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANO, No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA­No. 42.1 Diarulu Traian, în revista sea de Jour, după ce ne amintesce minu­­nele ce a făcută numérulü șapte, ne spune apoi că șapte suntu și miniștrii, și ne aretă șepte pecate ale era. E că cumu însemneză acele șapte pecate : „Asia dorü resumăriii. Amu Înregistrată : „I. Scandalulu cu lotăria, plus plata fai­mosului acomptu. . . „II. Arestarea celora cinci călugări nemtenî: „III. Aruncarea In temniță a celora 100 gendarmî. 1) „IV. Memoriulu In contra țerei, trimisu pe la puteri. 1) Ecă­tumu Traian relatezi acesta faptă : Una sută gendarmî, își implinescu terme­­nulu serviciului; totuși ei con­tinuă a servi mai multe luni peste termeni. In cele după urmă, penjéntla răbdarea d’a se mai vedea liberați, să duca la d. ministru de resbeli și, în numele legii și alü unui drepta câș­tigată, ceru dreptatea. Aci, în idea de drep­tate și lege, si aștepta altă­ceva : iurele și temnița, plus cualificarea de rebeli, pentru că astăzi, in adevĕru, rebelă este legea, re­­rebela este constituțiunea , numai și numai pentru că voru se esiste.“ VI 1 roma romanului CASTELULU NEGRU() CAP. VIII. Descoperirea. In­­ fiori, Alva se sculă; cându se sui pe covertă, ven Ju pe Condon și Doile spălându­ scândurile, ambii aveau fisionomiî de ban­diți. Fără îndoială scăpaseră din pușcărie, și prin urmare aveau mare sperianță In mese­ria de omontorî. Cându trecu pe lângă ei, Doile­gi șiopti că Ambrose ar avea sa’î vor­­besca ceva. Alva se duse la cela-1­alte ca­­petü ala corăbiei și se rechimă de castelu; căte­va minute In urmă, Ambrose veni lân­gă densula și ’și făcu ceva de lucru. — Uiteze In altă parte, ca se nu simță nimeni că vorbimu, <lise Ambrose. Ai îngri­jită de pistolele din Cabină? — Nu âncă, n’am avutu ocasiune pană acuma; déru le voiu lua negreșită după prăj^u. 1) ▲ vedé „Romănulu“ de la 11, 12, 13, 14, 15­,­ 16, 17 si 18 Octombre. — Bine. Doru veiji se le ai ’nainte d’a­­ însera de totu. Totulu este gata, și D-ta? — Și eu! — Bine. Fii cu băgare de semn. Noi vomă fi cu toții la ora fișată pe covertă,­uă oră și jumătate după ce ronduru de la mied­ulă nopții se va fi schimbată. Noi avemu pis­­tole și cuțite in lărjile de alături, și vomu veni la ora fișată înarmați. Alva­lü asecură că nu va lipsi d’a veni și mai așteptă apoi căte­va minute. După ce vei ju că nu mai prinesce nici unu respunsu, se intorse, și vei ju că sceleratulü dispăruse. Atunci se cobori și ela In Cabină, și ’mce­­pu In sufletulu sea­ră luptă teribile despre ceia ce trebuia se facă. Celu d’ânteiu lucru, ce trebuia se facă, era d’a pune mâna pe rebeli, nainte de mierjulu nopții și cu tóte acestea se temea a spune căpitanului com­­plotulu, temendu-se ca nu cumü­va acesta se se tradea prin vru­u gusta seu prin vr’un cuvêntu; cu tóte acestea se hotărî In fine a’i descoperii după prănilu toții complotulu. Abia târziu după prănilă, eroulu nostru găsi ocasiune a 11 singură cu capitanulu, pe cându toți ceî­l­alți se aflau ocupați pe Covertă. Sî și opti:­­— Căpitane, am se’țî spuiü ceva teri­bilu; déru fără se simți oservați. Culcă-te dér­ín patulu d-téle, și ți voiu spune ceva In­­speimêntatorii. Nu mĕ Întreba nimicű, ci cul­că te câtă se va putea maî curându. Capitanul­ înțelese, după tonula alterată cu care li vorbi junele că ’n adevéru tre­buie se șcie ceva forte insemnata, și se culca îndată fără a’i face cea mai mică în­trebare. Alva luă uă carte și se puse la căpăteiul­ patului, pe care era culcată capi­tanulu. Elü deschise cartea, și se prefăcu că citesce, urmându cu degetul­ rândurile, déri istorisi căpitanului totu complotulu. — Nu face celü mai micu semnü, și nu are ta prin celü maî micu gestii că scii ceva până ce vei fi pregatitu totu. Se aplecă și mai multă pe carte ș’adause. — Eu mi-am­ formată planulu cumű se prindemu fără ver­­sare de sânge pe acești scelerați. Ascultă!... și ’î spuse totu planulu seu. Capitanula, de­și remăsese înmărmuriți­, cândü audi acesta complota teribile, totuși își redobândise erășî totu curagiulii, căci lucrulu era atâta de clară. In catu nu putea fi cea mai mică In­­douiéla. — Aî unu pistolu? 4ise capitanulü. — Da. — Negreșită Încărcată! — Da. — Bine! Ascunde-mu, și dute pe covertă, ca și cându nu S’ar fi intémplatu nimica. Vei vedea însuși cândü vomă avea trebuință de ajutoră, căci eu mĕ vom­ conforma în­tocmai instrucțiunilor­ d-tele. Fără a’î face uă altă observațiune, Alva Iși Închise cartea și plecă pe covertă. Mai ’nainte de a inopta, unii privitorii bă­­getorii de somn arü fi putută observa că ma­­gazinerul­ și matrozii erau intrând mare neastâmpără, de­și se sileau din tóte pute­rile a ascunde acesta. Căte­va minute după cinci ore, cârmaciulu alț doilea se sui pe covertă și tăiă câte­va funii, cari țineau pân­dele catargului din mijlocii. Uă jumătate oră în urmă se urcă capitanul­ pe covertă, și strigă îndată ce verju funiile tăiate: — Ce este acésta?“ d-le Ottis n’ai oser­­ vatü că câte­va funii sunt­ tăiate ? Cârmaciulü se uită la susă, și se prefăcu că se miră forte. — Unde este Tom ? strigă elü. — Aici, respunse matrodulo. — Unde este Filips? — Este josü. DUMINICA, 19 OCTOMBRE 1869. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa in Bucuresci, la administra­­tiunea­­ Jianului. In districte la corespondinții pariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Hau­t grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNȚIuRILE Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei noul elicea cine­va că căile ferate vor­ ruina cu totulü Romănia. Iemi âncă ni se dicea că căile ferate, cari voru obliga-o a plăti nu­mai seima câ­te milióne pe fîe-care anu, voru ruina-o, voru perde-o, căci nu va avea de unde se mai plătescă. Ser­­manii omeni! Ei nu sciu că numai până la 1851 Enghitera plătise pen­tru căile ferate șese milione de franci, și cu tote aceste avuția generale crescu mtrită proporțiune uriașiă. Déru tote aceste rătăciri voru în­cepe, de mâne chiarű, a se resipi, și unu anul duói, după ce smeulü va merge de la unu capătă la celu l’altu alüi țerei, ele voru peri cu to­­tulu. Calea ferată de la Giurgiu la Bu­curesci este singurulu actu bunu alu lui Vodă-Cuza, singurulu actu bunu alü lui 2 Maiu. Ea a fostu póte carnü scumpa plătită, căci ast­­­felu se platescu tóte actele despo­tismului; dérü s’a facutu, și, prin urmare, mulțămindă fostului Domnu și ministeriulu seü, pentru acestü sin­­gura actu bunu, ce­a făcută, sa­lutăm ü cu fericire deschiderea căiei ferate de la Bucuresci la Giurgiu. „V. Bătăile, Închiderile și arbitraritățile de la Vitana. „VI. A dom espedițiune a bandei elec­torale , sub­ comanda ilustriloră Gâmbașu și Hamalu. „VII. Scandalulü descoperită de Popovici, chiarü In temniță fiindu, adevĕrulu marturiŭ stiü chiarü subü apăsarea călcâiului guver­namentală. „Acum a avu­t-a ma seu nu dreptate de a dice că cifra 7 jóca unu mare rolu In sór­­tele nóstre ?“ Traianu, pentru a-șî susține ideia sea cea frumosa despre nurverul a șapte, uită, séu îi plăcu se uite, pe cele­lalte 90 de păcate ale guver­nului actuale. Nu le vomu mai a­­minti ânsă astă­ dî, căci nu credemu că este nici timpulu nici trebuința. Dému vomu strica numerulu de septe alu lui Traianu, facendu-i cunos­­cutu unu alui optulea păcatu , nou și torte însemnată. Una cetățenă din Pitescu, d-nu Haciulea, a cumpărați­ uă moșia în județului Argeșiu. Domnia-sea crede că acșau moșia este călcată de vecinii sei săteni. Guma dérü se lichideza asemene afaceri ? Cerce­­tându-se actele de posesiune ale fie­cărei­a părți și apoi regulându-se a­­facerea prin stârnicie. Cuma se pro­­cede în comuna Măcău­ din plasa Oltului, districtulu Argeșiu . La 20 Septembre trecutu, a mersu acolo d. Haciulea, împreună cu d. judecatorii G. Protopopescu, portă­­relulű, d. Tom­a Stătescu, supt­ pre­fectula, d. Elefterie Zamfirescu, în­soțiți de 37 de gendarmi. Intrebama mai ănteiu: pentru ce d. supt­ prefectu a venită cu 37 de gendarmî, pentru a asiste la mesu­­rătorea unei moșie ? Acésta între­bare pusă, s’audima ce spună toți sătenii din­­ jisa comună: „Dumneloru au Intratu singuri în moșie ș’au luată mesura nu de unde țjice Hriso­­vulu, ci au pusu ca 200 stînjinî din otarulu Cotmenii. Așia déru parte din moșteni, déca aü aurjită. S’au dusă și s’au rugatu ca se Intorcu lanțulu înapoi și 83­ la pue de unde 1jice Hrisovulu. D. judecatorii avea bu­nă voință; déru d. supt­ prefectu n’a voită, ci a poruncită gendarinilor sl­­ujiceadu-le — „Luați la goni— “ și noi amu fugita și i­ama lăsată. „La 2­4 Septembre ne­amu pomenită In comună cu d. Dumitru Haciulea, cu d. pre­fects cu d. procurorii, și cu d-niî supt­­prefecțî Zărărescu și Drăgoțescu, însoțiți de 254 de gendarmî, și, intrându în comună, d’anteiü au pusu măna pe primarii comune­­loru, apoi pe preoții bisericeloru și pe cei mai fruntași aî sateloru și, după arestarea a­­cestora, au datu voie gendarmiloru se facă jafu , carii au și facutu precumu s’aretu.“ Deja cititorii nostril au înțelesă că sătenii au fost­ încusați de ne­supunere, de rebeliune la esecuta­­rea mesurătorii. Rebeliunea este la ordinea­­ jilei, de la Februarii­ și pen’acuma. Fiă cnse; s’admitemu ca fostă rebeliune, în contra hota­rului ce-o plăcea d-lui Haciulea. S’admitemu rebeliunea, cumu se va plăcea d-loră miniștrii. Intrebamü énse, chiarü în acestă casă. Sătenii sculatu­ s’au cu arme în contra ce­lora 254 de gendarmî ? Câtă timpu a ținută lupta ? Câți gendarmî au fostă răniți ? Și chiaru décaru fi așia, chiarű déca satulu s’a luată prin asaltu, prin luptă, ce au făcută autorită­țile, după ce au învinsă pe rebeli? Negreșită c’a arest tu pe cei mai de frunte, i-a trimis î naintea justi­ției și oștirea s’a retrasă în liniște și în bună ordine Asia se face chiar­ în resbelu contra unei na­țiuni străine. Ei bine nu­ era cu mű se procese, după sistema d-lorű Dumitru Ghica și Cogâlnicenu: „Mergéndu la casa lui Ion Radu Miulescu, ce era lângă drumu, d. prefectu și d. pro­­curoru au­stată cu căruțele in drumu, era d. supt-prefectu Zarafescu, cu d. Dumitru Haciu­lea, afi mersu In casă cu mulțime de gendarmî, au pusu mâna pe socia numitului ș’a bă­tut-o. Și, găsindu d. sub-prefectu țjece gal­beni și cinci napoleoni lutrunü ciorapu, și ciorapulu. In iminea, pusu pe nă poliță, so­ția lui Ion Radu a pusu mâna ca se nu’i ie banii, crü d, sub­ prifecta Zărăfescu a inceputu ai da cu bicîu peste ochi și peste burtă. Femeia fiindu însărcinată, a lepădată copilulu și este la grea zăcere. „Și s’a spartu pivnița și s’a versată unu butoiu cu vinu, luăndu-se și 5 găini. „La casa lui Stanciu Gh­ergușî, adjutorui de primară, totu asemenea prefectură și pro­­curorulu au statu In drumu; și d. Haciulea cu sub-prefectura și gendarmii au spartă ușa cash, au spartă lada ș’au luatu 200 galbeni, cisme și totu ce au găsită în casă. „Apoi au spartă ușia casei lui Dumitru Rădulescu și i-au luată 22 napoleoni, 13 galbeni, 6 iconari, osebită de pânze ș. c. 1. și cându mama lui a pusu mâna pe chimirară cu bani, gendarmii Lisandru și Matei, cu să­biile ’i-au tăiată mâna, și alții au pus’o josă ș’aă jucată cu piciorele pe dénsa și ’i-aă eșitu mațele.“ Jafulu In paseri și in tonu a urmată. „Lui Ion Florea i-aă luată 2 icosari, 10 găini, 2 curci, uă gîscă, 2 vedre rachiu, 3 vedre vină, 40 oca de cepă, și nutrimen­tul după unu pogonit de locu. „Lui Michaî i s’a versată 25 vedre de rachiu de prune și s’a luată 7 găini. „Luî Preotu Ión asemene jafu, și i s’au luată âncă și acte de 2200 lei, și lan 102­5 lei vechi. „Luî I­lie Gârbă bătaie și 5 găini. „De la Marin 6 găini și 2 vedre vinu. „De la Gg. Curma 5 găini, 2 gâșce, 10 napoleoni și au dată drumu la 30 vedre rachiu. „De la consilierulu Grigore 7 găini și 12 poli. „De la Florea Mutu 10 găini, unu cor­­telu nou și 4 bănuți porumbă. „De la Marin Michai, 3 gâsce, 2 găini. „De la Florea Vlad 5 găini și 2 banițe porumbă. „De la Ion Gg. Mausa, 7 găini/ „De la preotesa văduva patru găini. „De la Primaru Michaî Marin 40 vedre vina versată, 20 vedre rachiu, 1000 lei vechi ai satului și 500 ai sei; tóte recepisele de dare de bani, 31 găini, 70 gâsce, și dâge de trei buțî le-au arsu. „De la Florea Mutu, 23 poli, 7 galbeni 8 icosari, totu ce era lu casă și 26 găini, 9 curci, 6 gășce. „De la Ion Florea Nița 5 găini. „De la Nicolae Florea lăcătușulă 15 na­­poleni, 2 lire, 9 galbeni, 2 ruble, 6 sfanți; și tóte aceste, aci ca pretutindine, prin spar­­­gerea ușiloră ș’a Hrfilora. Aci, pe căndă femeia era legată, gendarmii guvernului luară 2­2 găini, 7 curci, 9 găice și mai multe obiecte și haine. „De la Stancu Ciucă, 12 poli, 10 găinî și jufuitura închisă. ..De la Nicolae 5 galbenî, 3 napoleoni, 6 banițe porumbă, unu cortelu nuou și 6 găine.“ Cându la 13 Septembre 1849 Turcii năvăliră în Bucurescî, beți de sângele ce i-au făcută se verse eroicii Pompiari, Bașibuzucii chiaru făcură multu mai puține cinsimi și jafuri, de câtu făcură, 20 de ani în ur­mă, la 24 Sept. 1869 bași-buzuciî d-loru Dumitru Ghica și Cogălni­­ceni. Se ’nsemnămă âncă că, ’n urma acestoră ucideri, spargeri, ja­­fuiri și predări, sătenii au recla­mată și nici pen’acuma justiția n’a — Chiămați’lă, ș’apoi legați funiile la locu. Intr’unu momentu, toți matrozii fură pe covertă și începură a lega funiile. După uă înțelegere luată de mai inainte, Ambrose și complicii sei fură puși la unu locu și, cându începură a lega funiile, capitanulu Clark făcu unu semnu. C’uă lovitură teribilă, cel dete în capă trânti pe Ambrose la­­ pământă. Totu ase­menea făcu și Ottis cu Condon, pe cându cârma­ciulu alu Ill-lea și Alva puseră mâna pe Doile și Tate, erü cârmaciulu alu III-lea și cu trei alți matrozi stau gata cu funii în mâni a lega Îndată pe acești scelerați. To­tul­ fusese așta de bine combinată și se e­­secuta c’uă iuțâlă atâta de mare. In câtfi rebelii se verfură prinși și legați maî ’nainte d’așî veni In fire. Invelmâșâla durase numai câte­va momente, asta­felü In câtă Ambrose, cându simți că cade ceva greu pe capul ă seu, nici c’avu timpu se véd 3 cumu cățiuri și Complicii săi. După ce fu legată și se âesmetici, privi scena și se aruncă — da și era legată de mâni și de piciore — ca unu tigru asupra lui Alva Burton. Ele se sili din tóte puterile a rupe legături, fi­e, dérü în deșertă.

Next