Romanulu, decembrie 1869 (Anul 13)
1869-12-03
958 . ROMANULUI DECEMBRE 1860 norocirea se avemü In București medici me jdaliari In Paris, cari au mâncată lofa din badgetil Francei, era dreptu a n asemenea omeni ’ncuragiațî. Sminte, medicii străini, fără esaminü, esersie medicinamțeră. De cândă avemu medici români renumiți, acesta a ’ncetatű. Da câțîva ani presa română s’a ocupată de inființarea facultății și cu dreptu cuvent. Cine póte nega că eram acestă ramură de soloță, de une interesă vitală, uă anarhia mare că ’n 35 de județe nu surită medici destui, că sunt aste, care nici n’aă verjută medici? Era trebuință dera d’uă facultate ce medicina ’n Bucuresci, fâți omeni veniau la guvernă aveau intențiunî bune, erau în pedicațî de diferite obstacole; causa na cea ce ’mpedică totă la noi în țară, înființarea facultății era visule d-sele, continue d. Boleacu; n’a vrută s’o agite 'n presă, ci se informa de mersul a cestiunii. In fine facultatea se face, și afișe se lipescu pe porți, prin care se ’ndamnă solariî la anarcie. Facultatea s’a ’cfiintatu, onore acestui guvernă ! Asemenea fapte íntaresce dinastiele, e și drumulă de seră, déru facultatea de medicină e multă mai importantă; trei din profesorii facultății sunt renumiți și aă mâncații léfá din bugetulu Franciei, cumva mai Jisit. Acuma vină interpelări. . . . Amü fi dorită se Dă și personele care interpelă, déra a fostă surprinsă de pedicele citate de d. ministru; suntu pedici legale, care facă ca adevărata justiție se tacă uneori. Suntu intrige diferite. Au fost oameni disperați, cândă aă aflată ci M. S. a subsemnată decretulă înființării facultății. Déra facultatea de mediciDi esistă, profesorii suntu din cei mai buni. Aci e invidia străinului, care vine se se amestece; cu tóte că nu crede că persana, care a interpelată se se facă instrumentală invidiei străinului, pare cea dorită ca faptulu se fie din cele mai perfecte; dére asta e imposibilă. Ară dori dorit ca se nu se stiodă mai departe diluțiunea, deorotul e fiiudă sancționată de Domnă, căci s’ar da de lucru unora și sar șicana și d. ministru de culte și instrucțiune. D. A. Lahovari arăta că nimeni nu contestă oportunitatea Înființării facultății de medicină, cea ce marcheza progresulu sciinței la noi. Déra care e genială fatală, care ne spedică se simțimă și noi fericirea pe care o simte d. Boleacu ? Unde staă lucrurile la noi ? Ce era se se facă, ca se se concilie meritele persónelor, cu prescripțiunile legii? éra ce va studia. Legea, in art. 253, a prevedulă transformarea scalei de medicină In facultate Erau doue căi: sau se consider înființarea ca una ce nou, sau se proceda treptată prin suprimarea scólei. Calea luată de d. ministru nu e nici una nici alta, ci e calea arbitrariului. Ce se păstraă profesoriloră posturile loră, n’ară fi fostă ilegalitate. Déru a se -ncepe una ce noe, cu ómeni noi, e uă eróre, uă ilegalitate și art. 369 și 368 sunt forte clare, care nu put fi interpretate, și interpretate orefl. Décá facultatea de medicină se considera din nou înființată, catedrele erau vacante tote —căci Dimica nu e mai vacantă, ca posturile unei noui instituțiuni și se anunța atunci una concursă generală; Aspiranțî erau destul. Cine a putută are dispensa pe d. ministru de a institui concurse ? D. Ministru a g îsit că n’a făcută concursă, căci cutátóra le lipsia titlurile de practică -n țară, altora studied de liceă etc. Dérű cine oprea pe d. ministru se nu -i respingă pe aceia și se i opresc d’a pută face parte dintre aspiranții, cari se pr svitau la concursă ? Nu erau alți aspiranți tu numără de 15 cu condițiunile prevăzute de ]egpt pe cari sei fi numită prin concursă ? Déju se va face — amu alesă pe cei medaliați, dintre cei cari aă mâncații léfá din bugetulă Franciei!, ca intern in spitale, după espresiunea d-lui c, Boleacu... parc’arți fi trébi mare a manca cineva léfá din bugetulă Franciei! . . . Póte fiș'asta, suntu nume ilustre printre cei numiți. Dérà cine a datö d-lui ministru dreptură dadice că cutare domne e o ilustrațiune, eră cutare nu ? Putea a fi și alte ilustrațiunî, și numai în concursă se vedeaă adiveralele ilustrațiuni și titluri. Nu e una singură articlu m lege, care se permită ministrului ca, la uă catedră vacantă, se număscă pe cine vrea, după apreciarea sea personală. Legea cere séa scrieri importante In ace materie, séfi titlul de propenimente publice, séö concursulă — tóte astea judecato de o comisione, érü nu d’une ministru in cabinetulă seă, sub influința șaptelor, de care sună Înconjurați cei puternici, o comisiune, era nu una omö, fie ele macare și ministru. Dera care comisiune se examineze ? Facultate la Iași nu e. Concursă trebuia cu tote acestea se se facă. Aci era dificultatea insolubilă; în fața ei însă trebuia ore se se proceda arbitrară ? Nu, ci legală, cumă speră a se face. Trebuia se se vie c’una proiectă de lege naintea camerei, singura chramată a deslega dificultățile. D-sea n’adusă pe d. ministru de instrucțiune, căci toți miniștrii au iscălită jurnalul privitoră la cestiunea facultății. Se nu fie certe, nedorabilî, plângeri. Puneți-vă pe calea concursului, d-nî miniștrii, și ilustrațiunile voră fi și mai sigure s’ajungă departe pe calea concursului și ele voră fi mândre d’a perveni prin merită, era nu prin ună secretă de favore !. . Mulți, ce e dreptu, ară fi tăcută, mulți din cei ce nu suntă între profesori, dăcă ar fi și ei puși pe lista celoră7 numiți profesori la facultate. Derű ce pute scăpa de plângeri ? Concursul ă. Erau dificultăți? Camera era aci. Cere derii a se aduce unoi proiecte de lege in acestă cestiune. D. ministru de culte ziice că la numire s’a conformată legii, a luată dintre profesorii scólei de medicină. D-sea nu e contra concursului. Consiliul de miniștrii a aprobată concursulă și ba și autorizată a forma și presinta ună proiectă de lege In acesta afacere. Legea actuală nu cere concurși, deci se cere ună noă proiectă de lege, care e formată. D. Voinovă arăta că d. ministru se refjrmă pe art. 253 din lege. Acestă articlu însă prevede „reformarea catedrelorű scólei.“ Dérű a trece profesorul de la scóla de medicina la facultate e o reformare ? Profesorii la facultate urmeza a se numi numai prin concursă. D. Bacaioglu, s’adisă, nefiindă medică, deși fórte invățată, nu pate fi numită profesore la facultate. Una din două cnsă : sau profesorii scalei trecă directă la facultate, sau eî daă concursă. Programul scalei asemenea, ca orice programă, trebuia făcută conformă legii, trecându prin consiliul permanenta de instrucțiune. D. ministru întrerupe și declară că consiliul permanente a fostă consultată. D. Voinov ii continuă și susține că concursul e e cela mai bună , dérit, décà d. ministru nu ba crezuttt bună, intrebi : facultatea e creată de comuna Bucuresci sau de țera Intrega ? E dreptuare ca la facultatea de medicină se figureze numai medicii cari au fostă lu jurulă d-iul ministru și se nu fie nici unulă din cei de dincolo de Mihcovă ? Acolo suntu profesori buni, cari au terminată licență, aă obținută în străinătate gradul de doctori în medicină .... nu pot;n Parisă, căci nu numai Parisulă e in stare a face pu cineva se fie bună profesore, bună medică..............și din eî nici unulă n’a fostă chiămată. D ministru. Erau numai 7 locuri ș’o se le vie rendule. D. Voinovă. Giodă se zice că voră ave vreme, de ce se nu ’ntrebămă și noi, pentru ce însă nu acestora, celoră numiți, se duce fi venită atunci rândulă ? E doctorulă Fotu, Burada, Ciucureni etc. etc., medici destulă de eminințî. Ore numai cei cu clientelă se fie numiți, cei cari au mai mulți cunoscuți ? D. Voinovă termină, rugândă pe d. ministru a se uni cu propunerea d-lui Lahovari, ca se yrec’ună proiectă de lege, care se reguleze module concursului și ală numirii profesorilor la facultatea de medicină. D. ministru de culte responde că măsura propusă de d. Voinovă era contrară legii: nu putea lua pe cine vrea, ci numai din cerculă profesoriloră scólei de medicină din Bucuresci. Câtă despre cei ce n’au clientelă, precum ă s’adisă că suntă medici în străinătate, cari n au clientela și cu tóte astea suntă profesori, d-sea amintesce că acei medici au dreptul ă a esercita medicina ’n ’era ; că tu despre d. Esarcu d lui n’are acestă dreptă. Pentru proiectulu de lege, mesagiulă prevede acelă proiectă, și ară fi de prisosă a se mai da de către cameră unu volu espresü pentru acesta. Se face propunerea ca atâtă transformarea scalei de medicină ’n facultate, câtă și numirea profesorilor, se se facă printrună proiectă de lege care sa fi presintată ea mersî,— propunere susținută de d-ni. Esarcu, Lahovari, Cerchez, Serendache și Voinovă. D. ministru de culte declară ca mesagiul s. prevede acesta și propunerea e prea târziiă venită. Se face uă scurtă discuțiune pentru ’nchiderea incidintelui, ceea ce nu se aprobă. D. D. P. Gradiste nu iea cuventură și arăta că d. Esarcu a făcută 3 imputări: timpulu înființării, neadoptarea unuia din sistemele menționate de d-sea, adică ’ntrebuințarea unui sistemă bastardă, și ’n fine legalitatea. In privința celor 2 d’ântăiă, va trece repede. Despre mopostrelitate, inconvenientulă d’a se ’nființa la mijilocul anului facultatea nu o are ela cu multă mai mied, de câtă a nu se fundă de locă ș’a se lăsa medicii de contrabandă, trimișî prin județe din scala de medicină, ca se omora ómenii, pe cândă ei n’aveaă altă consulațiune, decâtă că morți !□ regulă ? Cea mai gravă imputare e a legii. Aci se învocă nu ce ifici legea, ci cea a ce ar trebui se ifică legea. Cândă e vorba de concursă și d-sea e pentru ele. Déra elă óre era prevăzută în lege? Legea, e violată ea saö nu? Nu; art. 20 ijiie că nici uă modificare nu se face n programă, fără avisura consilielor școlare, ală consiliului permanentă și ală celui generală de instrucțiune. Ministrulă nu e legală d'a cere acele avisuri; le póte cere, are facultatea acesta. Art. 368 și 369 prevădă vacanțele catedrelor; art. 253 e însă la oposițiune directă cu aceste article, căci elă nu prevede concursul ă, când e vorba de transformarea școlei de medicină în facultate. Probă că nu e legală concursul ă, e că legea nu prevede concursul ă, precum ă prevede la alte catedre. Legea prevede că juriul a se compune din profesorii de la facultatea din Iași, déra ea nu era; trebuia déjit se nu se facă nimici? Nu se se înființeze facultatea; ea s’a înființată și bine s’a procedată. Discuțiunea se Închide și, puinduse la votă, se respinge propunerea motivată de trecere la ordinea țilei, treccndu-se pură și simplu la ordinea țjilei. Ședința se ridică; însă după acesta serü se deschide. D. Leonida Sterie desvolta interpelarea d-sele, anunțată d-lui ministru de resbelț, constatându mai inteiă că trebuia a o desvolta naintea d-lui Esarcu, fiind anunțată maî nainte. D-sea apoi arăta că, cu ocasiunea votului contingentului anului trecută, s'a rugată ministrulă a aplica bine legea, ce se ’ntămplasase la districtulu Cahula ? Din acelă districtă urma a se lua 55 recruți și din totă județul a 2 comune doi recruți: Cahulă și Leova. Din toți aceștia jumătate erau Ebrei. Ei bine, din 55 numai 13 s-au luată, și aceia din cei schilodi, din cei condamnați pentru furtă și mnulă. Samoil Antohie de 40 ani s’a luată în oștire. Asemenea ilegalități au sat oprită aci. Din 60 luni s’au esclusă cel mai bunÎ, intre care unulă procurară la Cahulu , d-nulü Varlam , și Bujorénü, declarați ca slabi de constituțiune, eram î maî forțî juni ebreică scăpată. D-sea a anunțată d-lui ministru de resbelă prin telegramă acesta. Maiora Murguleță a făcută asemenea raporte că bânuiesce pa medicală primară, căci junii cei buni se escludă și cei reî se țină. De ce d. ministru n’a luată nici uă mesură ? D. ministru a cerută numai procesele ver bale. DérC din ele se putéö vedé cei es cluși ? — Trebuia se numesc auă anchetă seria sa, prin care se treca și cei aleși și cei esclușî, căci, comparăndu-se cei esclușî și cei admiși, resultă uă diferință notabilă. D-sea s’a credută detoră a face acesta interpelare și rogă pe d nn ministru a crede că nu e făcută din spirită de oposițiune, căci pe miniștrii Diet nu’î CUHO8CO bine personal minte; se binevoiéscá case a da ln judecată pe consiliul de reviste, după ce va numită anchetă, care se constate cine suntă culpabil. D. Ministru de resbelu respunde că crede că acesta nu merita a face obiectulă unei Interpolări. Districtulü Calculă avu se dea 55 și rra dată de câtă 12. D-sea e spune c’a luatu și alte mesuria oprită pe medicii primari a lua parte la consiliul de revisie, trămițăndă medici militari. In Cahul însă nu s’a putută numi medici militari, ci s’a adresată la d. Muntenu, mediculă primară. Caca între recruți suntă unii bătrâni, erorea nu e a comisiunii de revisie, ci a celei de recensemânte. S’a putut lua un urmă de 40 ani din causa erorii provenite de la recensementă. Câtă despre escluderea celor 3 tineri forțî , citați de d-na Steria, d-luî cuDósce casulă. A cerută procesele verbale se văd jă pentru ce S'aă esclusă. Din ele se vădă că s’aă esclusă pentru ca tinerii aceia sunt declarați de debili, incapabili de oștire. D-sea a numită apoi uă comisie medicală care se va transporta la fața locului și va constata adeverulă; de voră 1 buni, se voră lua; consiliul de reviste Insă va fi pusă la respundere, deși elă e fără apele. Cestiunea închiriendu-se, D. Cuță Nicolescu arătă ca d. S. Mihălescu persistă în demisia sa din comisia bugetară. D. P. Grădiștenu anunță d-lul ministru de finance uă interpelate, asupra jurnalului consiliului de miniștrii de la 30 Noembre, publicată în „Monitorul Oficială“ de astăzi, prin care se deschide cindiluia de 13 mii lei, plata unui advocatü la curtea de apelă din Focșani, ca se pledeze 3 procese aie Statului, pe când era d. Voinovă advocat al Statului. D. C. Aslan anunță d-lui ministru de esternetă interpelare, privitóre la votarea a 2 Monitóre( 1) pe Dunăre de câtre Camera ungară, cestiune de importanță capitală pentru noi. Se procede ia alegerea unui membru in comisiunea bugetară la loculă d-lui Simeon Mihălescu ș a unuia, în comisiunea de petițiuni, în locul d-lui Ion Marghiloman. Demisia în corpore a profesorilorü scalei de medicină către domnule ministru alű indtrucțiunii publice. Domnule ministru, Luptă Însemnații, profesori titulari și supleanți ai șcalei de medicină, considerându că poliția, ce ni s’a creată — prin înființarea a douî ani de facultate și prin numirea profesorilor ei, precum s’a făcută, — este cu totulă umilitóre pentru noi, punăndu-ne în categoria secundară și intențra, In față cu profesorii facultății cu care, pene acumă, eramă în condiții ecuate și chiară superiore unora din domnia loru prin propenimente și vechime. Considerându că domnia vostră n’arî binevoită a lua în somn petiția nóstrá din 19 ale curentei luni. Considerându că la instituirea facultății nu s’a luată în somn procesele-verbale ale corpului profesorală ale șcalei de medicină, votate cu unanimitate la 10 și 29 Decembre 1864, de la 3 și 24 Ianuarie 1865. Considerândă asemenea că nu s’a ținută la sema procesulű-verbala ală consiliului permaninte de instrucția publică, din 9 iuliu 1865, în care se hotărasec programulă și modulă transformării scalei de medicină actuală În facultate. (1) Vasa dirijt. Considerându că consiliul generală de instrucția publică din 1866 a hotărâtă că se va institui. In interesul instrucțiunii, corpul II de profesori agregați, aveme onore, domnule ministru, a ve ruga să bine-voiți a primi demisiunile nostre din funțiunile de profesori ai șcalei secundare de medicină, din anulă I, IV și V, arătându-se totă d’uă dată, domnule ministru, că atâtă profesorii acestoră ani, câtă și cei desființați, din anii II și III, nu potă primi a fi numiți profesori agregați provisoriu la facultatea de medicină, in condițiile create prin decretulă de la 25 Noembre, publicată la Monitorul Officială cu No. 260. Bine voițî, ne zugarați, domnule ministru, a primi încredințarea prea osebitei nóstre considerațîunî. Doctori: Atanasovici, Sergiu, Proticî, Sutzu, Fiala, Drăghiescu, Măldărescu, Vlădescu, M. P. Trandafirescu, Scheiber, Veleanu, T. Trandafirescu, Romnicenu. Ucmoșia domnului doctoru Teodori. Domnule ministru. In urma publicației în Monitorul Officială din 26 Noembre, anulă curentă, a înaltului decretă domnescu , venându-me netrecută între profesorii numiți la facultatea de medicină, deși amânórea a fi dintre cei mai vechi profesori ai scólei și, neputeodă pe de altă parte accepe posiția de profesorö ală scalei secundare de medicină, în condițiile determinate prin minuție natură decretă, credă de a mea datorio, domnule ministru, a vĕ ruga respectuoșii se bine-voițî a primi demisia mea din funcțiunea de profesorö, ce am acceptatu la sala de medicină ln timpu de aprópe 10 aniî. Bine-voițî. etc. Dr. Theodoru. Dimisia d-lui profesoru Greceseu. D-le ministru, Sub insemnatură, profesoră provisoriu de Botanică la scala de medicină și șefii ale gradinei botanice, reijendu ca posiția mea, prin Înființarea a doui ani de facultate și prin numirea profesorilor m ei, precursrea apărută la „Monitorul oficială“ de la 12 ale curentei luni, este acumă folosită, mai alesă la faclă cu unul din numiții profesori ai facultății, cu care până acumă creamă la condiții precum mai superiore, prin propenimente și titluri . Considerândă că nu s’a luat în vedere lucrările consiliului generală de instrucțiune publică, ale consiliului permanente de instrucția și ale consiliului profesorală, relativă la transformarea graduată a actualei scóle la facultate . Consi rândă că d-vóstră n’ați bine-voit, a lua în somn petiția profesorilor actuali ai scólei secundare de medicină, de la 19 Noembre, anulă corenla, ama onore, domnule ministru, a ve ruga se bine-voitî a primi demisia mea din funcțiunile ce ocupă la scala de medicină, declarându-ve totă d’uădată, domnule ministru, că nu potu primi a fi numită profesoră agregată la facultatea de medicină, in condițiile create prin decretul de la 25 Noembre (art. 1, aliniatul 3) , publicată In Monitorulă Oficială cu No. 260. Bine-voiți, etc. Dr. Grecescu. Demisia domnului doctorü Fotino, supt directorulu scolei secundare de medicină. Domnule ministru. De la 1861, am continuată pene acumă a da cursuri gratuite eleviloru scolei de medicina. In urma transformării acestei scoli in facultate de medicină, ve facil pe două parte cunoscută că se coteză de a mai da aceste cursuri, era pe de alta verogă se considerau acesta ca uă demisiune din parte-mi, din postură de sub-directoră ală scolei de medicină, ce ocupă. Binevoițî, etc. Dr. Fotino.