Romanulu, decembrie 1869 (Anul 13)

1869-12-03

958 . ROMANULU­I DECEMBRE 1860 norocirea se avemü In București medici me­ j­daliari In Paris, cari au mâncată lofa din badg­etil­ Francei, era dreptu a n asemenea omeni ’ncuragiațî. Sminte, medicii străini, fără esaminü, esersie medicina­mțeră. De cândă avemu medici români renumiți, acesta a ’ncetatű. Da câțî­va ani presa română s’a ocupată de i­nfii­nțarea facultății și cu dreptu cuvent. Cine póte nega că era­m acestă ramură de sol­oță, de une interesă vitală, uă anar­h­ia mare că ’n 35 de județe nu surită medici destui, că sunt a­s­te, care nici n’aă verjută medici? Era trebuință dera d’uă facultate ce me­dicina ’n Bucuresci, fâți om­eni veniau la guvernă aveau intențiunî bune, erau în pe­­dicațî d­e diferite obstacole; causa na cea ce ’mpedică totă la noi în țară, înființarea facultății era visule d-sele, con­tinue d. Boleacu; n’a vrută s’o agite 'n pre­să, ci se informa de mersul a cestiunii. In fine facultatea se face, și afișe se li­­pescu pe porți, prin care se ’ndamnă s­ola­­riî la anarc­­ie. Facultatea s’a ’cfiintatu, onore acestui gu­vernă ! Asemenea fapte íntaresce dinastiele, e și drumulă de seră, déru facultatea de medicină e multă mai importantă; trei din profesorii facultății sunt­ renumiți și aă mân­cații léfá din bugetulu Franciei, cumv­a mai­­ Jisit. Acuma vină interpelări. . . . Amü fi do­rită se Dă și personele care interpelă, déra a fostă surprinsă de pedicele citate de d. ministru; suntu pedici legale, care facă ca adevărata justiție se tacă une­ori. Suntu intrige diferite. Au fost o­ameni dis­perați, cândă aă aflată ci M. S. a subsemnată decretulă înființării facultății. Déra facultatea de mediciDi esistă, pro­fesorii suntu din cei mai buni. Aci e invi­dia străinului, care vine se se amestece; cu tóte că nu crede că persana, care a inter­pelată se se facă instrumentală invidiei străinului, pare cea dorită ca faptulu se fie din cele mai perfecte; dére asta e impo­sibilă. Ară dori dorit ca se nu se stiodă mai departe dil­uțiunea, deorotul e fiiudă sanc­ționată de Domnă, căci s’ar da de lucru u­­nora și sar șicana și d. ministru de culte și instrucțiune. D. A. Lahovari arăta că nimeni nu contestă oportunitatea Înființării facultății de medicină, cea ce marcheza progresulu sci­­inței la noi. Déra care e genială fatală, ca­re ne spedică se simțimă și noi fericirea pe care o simte d. Boleacu ? Unde staă lucrurile la noi ? Ce era se se facă, ca se se concilie me­ritele persónelor, cu prescripțiunile legii? éra ce va studia. Legea, in art. 2­53, a preved­ulă transforma­­­rea scalei de medicină In facultate Erau doue căi: sau se consider înființa­rea ca una ce nou, sau se proceda treptată prin suprimarea scólei. Calea luată de d. ministru nu e nici una nici alta, ci e calea arbitrariului. Ce se păstraă profesoriloră posturile loră, n’ară fi fostă ilegalitate. Déru a se -ncepe una ce noe, cu ómeni­ noi, e uă eróre, uă ilegalitate și art. 369 și 368 sunt­ forte clare, ca­re nu put­ fi­ interpretate, și interpretate o­refl. Décá facultatea de medicină se considera din nou înființată, catedrele erau vacante tote —căci Dimica nu e mai va­cantă, ca pos­turile unei noui instituțiuni­­ și se anunța atunci una concursă generală; Aspiranțî erau destul. Cine a putută are dispensa pe d. mi­nistru de a institui concurse ? D. Ministru a g îsit că n’a făcută concursă, căci cu­tátóra le lipsia titlurile de practică -n țară, altora studied de liceă etc. Dérű cine oprea pe d. ministru se nu -i respingă pe aceia și se­­ i opres­c d’a pută face par­te dintre aspiranții, cari se pr svitau la con­cursă ? Nu erau alți aspiranți tu numără de 15 cu condițiunile prevăzute de ]egpt pe cari sei fi numită prin concursă ? Déju se va­­ face — amu alesă pe cei medaliați, dintre cei cari aă mâncații léfá din bugetulă Franciei!, ca intern i­­n spi­tale, după espresiunea d-lui c, Boleacu... par­c’arți fi trébi mare a manca cine­va léfá din bugetulă Franciei! . . . Póte fiș'asta, suntu nume ilustre printre cei numiți. Dérà cine a datö d-lui ministru dreptură da­dice că cutare domne e o ilustrațiune, eră cutare nu ? Putea a fi și alte ilustrațiunî, și numai în concursă se vedeaă ad­iveralele ilustrațiuni și titluri. Nu e una singură articlu m lege, care se permită ministrului ca, la uă catedră va­cantă, se număscă pe cine vrea, după apre­­ciarea sea personală. Legea cere séa scrieri importante In ace materie, séfi titlul­ de propenimente publi­ce, séö concursulă — tóte astea judecato de o comisione, érü nu d’une ministru in cabi­­netulă seă, sub influința șaptelor, de care sun­ă Înconjurați cei puternici, o comisiune, era nu una omö, fie ele macare și ministru. Dera care comisiune se examineze ? Fa­cultate la Iași nu e. Concursă trebuia cu tote acestea se se facă. Aci era dificultatea insolubilă; în fața ei însă trebuia ore se se pro­­ceda arbitrară ? Nu, ci legală, cumă speră a se face. Trebuia se se vie c’una proiectă de lege naintea camerei, singura chramată a deslega dificultățile. D-sea n’adu­să pe d. ministru de instruc­țiune, căci toți miniștrii au iscălită jurnalul­ privitoră la cestiunea facultății. Se nu fie certe, nedorab­ilî, plângeri. Puneți-vă pe ca­lea concursului, d-nî miniștrii, și ilustrațiu­­nile voră fi și mai sigure s’ajungă departe pe calea concursului și ele voră fi mândre d’a perveni prin merită, era nu prin ună secretă de favore !. . Mulți, ce e dreptu, ară fi tăcută, mulți din cei ce nu suntă între profesori, dăcă ar fi și ei puși pe lista celoră­7 numiți pro­fesori la facultate. Derű ce pute scăpa de plângeri ? Concursul ă. Erau dificultăți? Ca­mera era aci. Cere derii a se aduce unoi proiecte de lege in acestă cestiune. D. ministru de culte ziice că la numi­re s’a conformată legii, a luată dintre pro­fesorii scólei de medicină. D-sea nu e con­tra concursului. Consiliul­ de miniștrii a a­­probată concursulă și ba și autorizată a forma și presinta ună proiectă de lege In acesta afacere. Legea actuală nu cere con­curși, deci se cere ună noă proiectă de le­ge, care e formată. D. Voinovă arăta că d. ministru se re­­fjrmă pe art. 253 din lege. Acestă articlu însă prevede „reformarea catedrelorű scólei.“ Dérű a trece profesorul­ de la scóla de me­dicina la facultate e o reformare ? Profeso­rii la facultate urmeza a se numi numai prin concursă. D. Bacaioglu, s’a­d­isă, nefi­­indă medică, de­și fórte invățată, nu pate fi numită profesore la facultate. Una din două cnsă : sau profesorii scalei trecă directă la facultate, sau eî daă con­cursă. Program­ul­ scalei asemenea, ca ori­ce programă, trebuia făcută conformă legii, tre­­cându prin consiliul­ permanenta de instruc­țiune. D. ministru întrerupe și declară că con­siliul­ permanente a fostă consultată. D. Voinov ii continuă și susține că con­­cursul e e cela mai bună , dérit, décà d. ministru nu ba crezuttt bună, intrebi : fa­cultatea e creată de comuna Bucuresci sau de țera Intrega ? E dreptu­are ca la facul­tatea de medicină se figureze numai medicii cari au fostă lu jurulă d-iul ministru și se nu fie nici unulă din cei de dincolo de Mih­­covă ? Acolo suntu profesori buni, cari au terminată licență, aă obținută în străinătate gradul­ de doctori în medicină .... nu pot;­n Parisă, căci nu numai Parisulă e in stare a face pu cine­va se fie bună pro­fesore, bună medică..............și din eî nici unulă n’a fostă chiămată. D ministru. Erau numai 7 locuri ș’o se le vie rendule. D. Voinovă. Giodă se zice că voră ave vreme, de ce se nu ’ntrebămă și noi, pen­tru ce însă nu acestora, celoră numiți, se du­ce fi venită atunci rândulă ? E doctorulă Fotu, Burada, Ciucureni etc. etc., medici destulă de eminințî. Ore numai cei cu clientelă se fie numiți, cei cari au mai mulți cunoscuți ? D. Voinovă termină, rugândă pe d. ministru a se uni cu pro­punerea d-lui Lahovari, ca se yre­c’ună pro­iectă de lege, care se reguleze module con­cursului și ală numirii profesorilor­ la facul­tatea de medicină. D. ministru de culte responde că mă­sura propusă de d. Voinovă era contrară le­­gii: nu putea lua pe cine vrea, ci numai din cerculă profesoriloră scólei de medicină din Bucuresci. Câtă despre cei ce n’au cli­entelă, precum ă s’a­d­isă că suntă medici în străinătate, cari n au clientela și cu tóte astea suntă profesori, d-sea amintesce că acei medici au dreptul ă a esercita medicina ’n ’era ; că tu despre d. Esarcu d lui n’are acestă dreptă. Pentru proiectulu de lege, me­­sagiulă prevede acelă proiectă, și ară fi de prisosă a se mai da de către cameră unu volu espresü pentru acesta. Se face propunerea ca atâtă transforma­rea scalei de medicină ’n facultate, câtă și numirea profesorilor­, se se facă printrună proiectă de lege care sa fi presintată ea m­ersî,— propunere susținută de d-ni. Esarcu, Laho­vari, Cerchez, Serendache și Voinovă. D. ministru de culte declară ca mesa­­giul s. prevede acesta și propunerea e prea târziiă venită. Se face uă scurtă discuțiune pentru ’n­­chiderea incidintelui, cee­a ce nu se aprobă. D. D. P. Gradiste nu iea cuventură și arăta că d. Esarcu a făcută 3 imputări: timpulu înființării, neadoptarea unuia din sis­temele menționate de d-sea, adică ’ntrebu­­ințarea unui sistemă bastardă, și ’n fine le­galitatea. In privința celor­ 2 d’ântăiă, va trece repede. Despre m­opostrelitate, inconvenientulă d’a se ’nființa la mijilocul­ anului facultatea nu o are ela cu multă mai mied, de câtă a nu se fundă de locă ș’a se lăsa medicii de contra­bandă, trimișî prin județe din sca­la de medicină, ca se omora ómenii, pe cândă ei n’aveaă altă consulațiune, de­câtă că morți !□ regulă ? Cea mai gravă imputare e a legii. Aci se învocă nu ce ifici legea, ci cea­ a ce ar­ trebui se ifică legea. Cândă e vorba de concursă și d-sea e pentru ele. Déra elă óre era prevăzută în lege? Legea, e viola­tă ea saö nu? Nu; art. 20 ijiie că nici uă modificare nu se face n programă, fără a­­visura consilielor­ școlare, ală consiliului per­manentă și ală celui generală de instrucțiune. Ministrulă nu e legală d'a cere acele a­­visuri; le póte cere, are facultatea acesta. Art. 368 și 369 prevădă vacanțele ca­­tedrelor­; art. 2­53 e însă la oposițiune di­rectă cu aceste article, căci elă nu prevede concursul ă, când­ e vorba de transformarea școlei de medicină în facultate. Probă că nu e legală concursul ă, e că legea nu prevede concursul ă, precum ă prevede la alte catedre. Legea prevede că juriul a se compune din profesorii de la facultatea din Iași, déra ea nu era; trebuia déjit se nu se facă nimi­ci? Nu­ se se înființeze facultatea; ea s’a înființată și bine s’a procedată. Discuțiunea se Închide și, puindu­se la votă, se respinge propunerea motivată de trecere la ordinea ț­ilei, treccndu-se pură și simplu la ordinea țjilei. Ședința se ridică; însă după acesta serü se des­chide. D. Leonida Sterie desvolta interpelarea d-sele, anunțată d-lui ministru de resbelț, con­­statându mai inteiă că trebuia a o desvolta naintea d-lui Esarcu, fiind­ anunțată maî nainte. D-sea apoi arăta că, cu ocasiunea votului contingentului anului trecută, s'a ru­gată ministrulă a aplica bine legea, ce se ’ntămpla­sase la districtulu Cahula ? Din a­­celă districtă urma a se lua 55 recruți și din totă județul a 2 comune doi recruți: Cahulă și Leova. Din toți aceștia jumătate erau Ebrei. Ei bine, din 55 numai 13 s-au luată, și aceia din cei schilodi, din cei con­damnați pentru furtă și mnulă. Samoil An­­tohie de 40 ani s’a luată în oștire. Asemenea ilegalități au sat oprită aci. Din 60 luni s’au esclusă cel mai bunÎ, in­tre care unulă procurară la Cahulu , d-nulü Varlam , și Bujorénü, declarați ca slabi de constituțiune, era­m î maî forțî juni ebrei­că scăpată. D-sea a anun­țată d-lui ministru de resbelă prin tele­gramă acesta. Maiora Murguleță a făcută a­­semenea raporte că bânuiesce pa medicală primară, căci junii cei buni se escludă și cei reî se țină. De ce d. ministru n’a luată nici uă mesură ? D. ministru a cerută numai procesele ver­­ bale. DérC din ele se putéö vedé cei es­­ cluși ? — Trebuia se numesc a­uă anchetă seria sa, prin care se treca și cei aleși și cei esclușî, căci, comparăndu-se cei esclușî și cei admiși, resultă uă diferință notabilă. D-sea s’a credută detoră a face acesta inter­pelare și rogă pe d nn ministru a crede că nu e făcută din spirită de oposițiune, căci pe miniș­trii Diet nu’î CUHO8CO bine personal minte; se bine­voiéscá case a da ln judecată pe con­siliul­ de reviste, după ce va numi­tă an­chetă, care se constate cine suntă culpabi­l. D. Ministru de resbelu respunde că crede că acesta nu merita a face obiectulă unei Interpolări. Districtulü Calculă avu se dea 55 și rra dată de câtă 12. D-sea e s­­pune c’a luatu și alte mesuri­­a oprită pe medicii primari a lua parte la consiliul­ de revisie, trămițăndă medici militari. In Cahul însă nu s’a putută numi medici militari, ci s’a adresată la d. Muntenu, mediculă pri­mară. Caca între recruți suntă unii bă­trâni, erorea nu e a comisiunii de revisie, ci a celei de recensemânte. S’a putut­ lua un u­rmă de 40 ani din causa erorii provenite de la recensementă. Câtă despre escluderea celor­ 3 tineri forțî , citați de d-na Steria, d-luî cuDósce casulă. A cerută procesele verbale se văd jă pentru ce S'aă esclusă. Din ele se vădă că s’aă esclusă pentru ca ti­nerii aceia sunt­ declarați de debili, incapabili de oștire. D-sea a numită apoi uă comisie medicală care se va transporta la fața locului și va constata adeverulă; de voră­­ 1 buni, se voră lua; consiliul­ de reviste Insă va fi pusă la respundere, de­și elă e fără apele. Cestiunea în­chiriendu-se, D. Cuță Nico­­lescu arătă ca d. S. Mihălescu persistă în demisia s­a din comisia bugetară. D. P. Grădiștenu anunță d-lul ministru de finance uă interpelate, asupra jurnalului consiliului de miniștrii de la 30 Noembre, publicată în „Monitorul­ Oficială“ de astă­zi, prin care se deschide cindiluia de 13 mii lei, plata unui advocatü la curtea de apelă din Focșani, ca se pledeze 3 procese aie Statului, pe când­ era d. Voinovă advocat al­ Statului. D. C. Aslan anunță d-lui ministru de esterne­tă interpelare, privitóre la votarea a 2 Monitóre( 1) pe Dunăre de câtre Camera ungară, cestiune de importanță capitală pen­tru noi. Se procede ia alegerea unui membru in comisiunea bugetară la loculă d-lui Simeon Mihălescu ș a unuia, în comisiunea de pe­­tițiuni, în locul­ d-lui Ion Marghiloman. Demisia în corpore a profesorilorü scalei de medicină către dom­nule ministru alű indtrucțiunii publice. Domnule ministru, Luptă Însemnații, profesori titulari și su­pleanți ai șcalei de medicină, considerându că poliția, ce ni s’a creată — prin înființarea a douî ani de facultate și prin numirea pro­­fesorilor­ ei, precum­ s’a făcută, — este cu totulă umilitóre pentru noi, punăndu-ne în categoria secundară și intențra, In față cu profesorii facultății cu care, pene acumă, eramă în condiții ecuate și chiară superiore unora din domnia loru prin propenimente și vechime. Considerându că domnia vostră n’arî bine­­voită a lua în somn petiția nóstrá din 19 ale curentei luni. Considerându că la instituirea facultății nu s’a luată în somn procesele-verbale ale cor­pului profesorală ale șcalei de medicină, votate cu unanimitate la 10 și 29 Decembre 1864, de la 3 și 24 Ianuarie 1865. Considerândă asemenea că nu s’a ținută la sema procesulű-verbala ală consiliului per­­maninte de instrucția publică, din 9 iuliu 1865, în care se hotărasec programulă și modulă transformării scalei de medicină ac­tuală În facultate. (1) Vasa di­rijt. Considerându că consiliul­ generală de instrucția publică din 1­866 a hotărâtă că se va institui. In interesul i­nstrucțiunii, corpul II de profesori agregați, aveme onore, domnule ministru, a ve ruga să bine-voiți a primi demisiunile nostre din funțiunile de profesori ai șcalei secundare de medicină, din anulă I, IV și V, arătându-se totă d’uă­ dată, dom­nule ministru, că atâtă profesorii acestoră ani, câtă și cei desființați, din anii II și III, nu potă primi a fi numiți profesori agregați provisoriu la facultatea de medicină, in con­dițiile create prin decretulă de la 25 Noem­bre, publicată la Monitorul­ Officială cu No. 260. Bine­ voițî, ne zugarați, domnule ministru, a primi încredințarea prea osebitei nóstre considerațîunî. Doctori: Atanasovici, Sergiu, Proticî, Sutzu, Fiala, Drăghiescu, Măldărescu, Vlădescu, M. P. Trandafirescu, Scheiber, Veleanu, T. Tran­­dafirescu, Romnicenu. Ucmoșia domnului doctoru Teodori. Domnule ministru. In urma publicației în Monitorul­ Officială din 2­6 Noembre, anulă curentă, a înaltului decretă domnescu , venându-me netrecută între profesorii numiți la facultatea de medi­cină, de­și am­ânórea a fi dintre cei mai vechi profesori ai scólei și, neputeodă pe de altă parte accepe posiția de profesorö ală scalei secundare de medicină, în condițiile determinate prin minuție natură decretă, credă de a mea datorio, domnule ministru, a vĕ ruga respectuoșii se bine-voițî a primi de­misia mea din funcțiunea de profesorö, ce am acceptatu la s­ala de medicină ln timpu de aprópe 10 aniî. Bine-voițî. etc. Dr. Theodoru. Dimisia d-lui profesoru Greceseu. D-le ministru, Sub­ insemnatură, profesoră provisoriu de Botanică la scala de m­edicină și șefii ale gradinei botanice, reijendu ca posiția mea, prin Înființarea a doui ani de facultate și prin numirea profesorilor m ei, precursre­a apărută la „Monitorul­ oficială“ de la 12 ale curentei luni, este acumă folosită, mai alesă la faclă cu unul­ din numiții profesori ai facultății, cu care până acumă creamă la condiții pre­cum­ mai superiore, prin pro­­penimente și titluri . Considerândă că nu s’a luat î­­n vedere lucrările consiliului gen­erală de instrucțiune publică, ale consiliului permanente de ins­trucția și ale consiliului profesorală, relativă la transformarea graduată a actualei scóle la facultate . Consi­ rândă că d-vóstră n­’ați bine-voit, a lua în somn petiția profesorilor­ actuali ai scólei secundare de medicină, de la 19 No­embre, anulă corenla, ama onore, domnule ministru, a ve ruga se bine-voitî a primi demisia mea din funcțiunile ce ocupă la scala de medicină, declarându-ve totă­ d’uă­­dată, domnule ministru, că nu potu primi a fi numită profesoră agregată la facultatea de medicină, in condițiile create prin de­­cretul­ de la 2­5 Noembre (art. 1, aliniatul­ 3) , publicată In Monitorulă Oficială cu No. 260. Bine-voiți, etc. Dr. Grecescu. Demisia domnului doctorü Fotino, supt direc­­torulu scolei secundare de medicină. Domnule ministru. De la 1861, am continuată pene acumă a da cursuri gratuite eleviloru scolei de me­dicina. In urma transformării acestei scoli in facultate de medicină, ve facil pe do­uă parte cunoscută că se coteză de a mai da a­­ceste cursuri, era pe de alta ve­rogă se considerau­ acesta ca uă demisiune din par­te-mi, din postură de sub-directoră ală scolei de medicină, ce ocupă. Bine­voițî, etc. Dr. Fotino.

Next