Romanulu, ianuarie 1870 (Anul 14)

1870-01-14

ANULU ALU PATRU-SPRE­ DECELEA ministrațiunea In Panagiulu Roman, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. MERCURI, 14 IANUARIU. VOE SCE ȘI VEI PUTEA Levi. Lev­i. Pe an­....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe gese luni « » 24 « 29 í>etrei luni « 11 12 « 15 uă lună « o 5 » o Unu exemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru nr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust LIMINEAZĂ-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anunțiuri și reclame a se adresa în Bucuresci, în administra­­țiunea pariului. In districte la corespondinții pariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halleî grain, rue de l’ancienne comedie No. 5' A­NTINTIXTEN­.E Linia de 301 litere......... 40 bani ARTICLELE Trimise și Nepublicate SE VOR ARDE.— REDACTOR Respunz etor EUGENIU CARADA inserțiumgi reclame, linia.. 2ieinou Domnulu Vasile Sturza, fostu loco­tenenții domnescu alt Moldovei In 1858, primu-ministru și președinte alü curții de casațiune, a repausatu tu Domnulu pe la orele 12, în noptea de 10 spre 11 Ianuarie, în orașulu Räcaö. II. II. Domnulu și Domna, îndată ce au primită trista scrie, s’au gră­bită a areta condoleanțe­lorü văduvei bunului cetățânQ. Guvernulu a dată ordine a se face repausatului onorurile cuvenite unui bărbații, care a fostă chrămată a con­duce destinatele țetei în timpurile cele mai critice, și care, în tóte impregiu­­rările prin cari­a trecută, a dată do­vedi de patriotismulă celă mai luminată și mai neinteresată. In ședința de astă­­zi, Adunarea de­­putaților ei a fostă încunosciințată prin domnulu ministru de interne de per­­derea ce a făcută România. Corpulü legislativa, îndată și în unanimitate, a votată urmatorea moțiune, propusă de domnii C. Boerescu, A. Papadopolu Cali­­machi și alț­i representanțî : „Camera, manifestândă via­mea pă­rere de rea pentru perderea eminen­tului bărbată Vasile Sturza, care, ca locotenentă domnescă, a bine meritată de la patrie, apărândă drepturile tezei și lucrândă pentru realisarea unirii, invită pe domnulű președinte a esprime socie- sele, din partea camerei, pro­funda sea mâhnire, și că adunarea de­­putaților­ României se asocieză la du­rerea resimțită de familia defunctului. SERVICIUL­ TELEGRAFIC AIV fTOMASU­L II. CONSTANTINOPOLE, 2­4 Ianuarie. D. Ran­­gabe, ministrul­ Greciei de la Paris, este rechi­mată; elă ar fi destinată a ocupa ună­poștă importante la Atena. BERLIN, 27 Ianuarie. Arh­iducele Aus­triei, Carola Ludovico, a sosită aci Duminecă și fostă primită de către principele eredi­tariă. — La Creizot lucrătorii ș’au reluată lu­crările loră; crisa este terminată. MADRID, 24 Ianuarie. Intraă Întrunire­a majorității camerei, s’a respinsă propunerea republicană, prin care se cerea escladerea de la tronă a Burbonilor­. (Serviciul­ privată ală Monitorului) PARIS, 22 Ianuarie.— In afacerea faru­lui la Marseillaise, preveniții au fost­ con­damnați la lipsă: Rochefort la 6 luni de în­­chisore și 3,000 franci amendă; Pascal Grousset la 6 Iudî da închisore și la uă a­­mendă de 2,000 franci. In adunarea majorității, Prim a combătut proposiția republicană de escludere a Burbo Di­oro. Amintit serviciile importante ce Mont­­pensier a făcută revoluției, ajutândă guver­nul­. „Nu susțină pe Montpensier,— <Jice Prim,— deși aflu proposiția de escludere injustă.“ A mai vorbită în favorea lui Mont­pensier, și Tapete. După mai multe alte dis­cursuri, adunarea a deci să se respingă pro­posiția de escludere. Bucuresci, 25 Calendaru­­ pitală, este acela­ a ce vă­diniera bise­rice- funcționari, ordinați a urma pe mem­­rone în discursul ă seă, ce ținu contra lui brii bandeloră de es-pușcăriașî ? Pisone. „Nu sciî tu, monstru odiosu, nu vețji tu că tótu lumea se plânge de figura ta cea Inșielăto­rie.?“ Și Adunarea d'Naționale, în Du­minica trecută, după ce atacă din nou și cu ’nvier și m­are po­d. Ion Ghica, apoi dice: „Și cari sunt fi, amă vrea se scimți,­­i­­cele violări de constituțiune ? Deplina liber­tate, ce i se lasă a critica totu ce nu-î­ila o fiă bună, fiă reă'! Și carii suntă acele căi­cărî de legi, de cari se plângă mereu ? Im­punitatea, la adăpostul ă cărei­a se află pusă prin lipsa proceselor­ de presă, ca ’n dilele regimelui trecută ?“ Eî bine, putem­cî miniștrii, se mai vorbimu, fiindă­că negreșită o do­riți, și se ne silimű se ne ’nțele­­gemu, se ne lamurimu, decă ve dă măna. Nu s’a votată alaltă­ ieri și ieri centru d. Zisu. Pre bine. Déru n’a ostu pre­uă luptă între Pressa și unii din miniștrii, pentru candida­tura Ducelui de la Cuca-Măcăii? Ș’apoi cumu — întrebamu din nou și pe orî­cine — cumu alegatorii din Bucuresci se ințeleseră se voteze toți pentru d. Lazar Calenderolu ? Nu dlicemti unu singură cuventu de reă contra alesului. Mergemă și mai departe, admitemu culegerea este din cele mai nemerite; climă case, întrebămă pentru a treia oră, alegotorii din Bucuresci se ’nțele­­seră între dânșii, pentru a vota cu toții pentru d. Lazar Calenderolă ? Nici uă întrunire, nici uă sfâtuire, nici unu chiar­ă măcară nu puse nainte numele acestui bărbată po­litică. Cumu dorit, chiară décá toți amă fi voită se votâmă pentru domnia-mea, amu fi putută sei că este candidatulu asupra căruia gă­­sirămu că este bine se concentrămă voturile nostre ? E că ce ceremă se ni se spuie în tienă, se ni se de­­monstre lămuritu, ș’atunci vomă dice și noi că alegotorii din Bucurescî aă votată în adevĕru pentru d-nu Lazar Calenderoiu. Și se se bage de semn că întru­nirea voturilor e, prin intuițiune, a­­supra d-lui Calenderolu, a fostă mare. Asta­fel­, ni se spune că la colorea de roș­u resultatulă despu­­iării scrutinului a fostă­celă ur­­mătoră: Déci totă lumea este eu guver­nulă, pentru ce la 7 Ianuarie m­ă numără forte mare de comercianți și proprietari au salutată, prin te­legrame și adrese, pe d. Ion Bră­­tianu ? Pentru ce 366 de cetățeni, co­mercianți și proprietari din Craiova, i-au trimisă în acea efi uă adresă de felicitare ș’un copiă la diavulă Romănulu.? Eram h­otărîți a nu pu­blica nici una din acele adrese, cari tóte ni s’aă trămisă în copie; dérit, fiindă că miniștri nu voră se -nțe­­agă, le vomă servi chiară aci a­­dresa celor­ 366 din Craiova, pe care o putemă publica cu atătă mai bine, cu câtă este cu totulă po­litică : „D-lui Ion Brătianu. „Pe cândă invidia te persecută și voi­­seria­­ Jilei voiesce a te înnegri înnaintea na­țiunii, cetățenii Craiovenî te felicită cu bu­curia, pentru­­ jina numelui dumitale, și-țî trămită urările cele mai cordiale. „Faptele dumitéle facă astă-țiî parte din viața nóstru naționale, și trecutulü dumitale fiindu cea mai bună garanția pentru viitoriă, totă ce-țî putemă ura mai bine, este de a­ țî țjire: — Nu mceta d’a pregăti calea liber­tății ș’a progresului. Calcă dére cu coragiu P’acésta cale, apărătoră cu progresului ro­mană, căci tirania fiindujfrunctul­ minciu­nii, va peri în facia dreptății, care ne­apă­rată va ’nvinge.“ Ș’asta-feră din Ploiesci, Râmni­­culă-Vâlcea, Slatina, Butea, Brăila, Târgoviște, Romană, Iași, Tecuci, Drăgășianu. Se fiă d­e aceste manifestări fă­cute de poliție, după ordinară și recomandarea guvernului în genere și ’o parte a d-lui Cogâlnicenu ? Și, fiindă­că guvernulă nu póte dire­da, se spuie elă ce are suntă a­­cestea, de nu sentința cea mai osîn­­ditorie pe care națiunea o pronun­ția contra miniștrilor­, contra acte­­loru loră ? Și manifestarea de la Brăila, acea poliță ce spună alegetorii c’nă voită se platescá guvernului, pentru că a calomniată cu cea mai mare ne­rușinare, nu este ea are uă sentință din cele mai ucide torie pentru gu­vernă, pronunțiată de către unul­ din cele mai de căpetenie centralî ale comerciului romănă ? Suntă are doi, miniștrii arătă de orbiți, încătă se nu vede și se nu ’nțelegă că totulă este generale și politică în asemene manifestări, și nimică per­sonale ? Ca se ’nlesnima guvernului ca­lea deșceptării, se­ î punemă luptă ochi­ancă una, din cele patru de­­pește, ce s’aă trămisă ieri­seră din Brăila redacțiunii acestui diam­ă: „Intunericulă, de care eramu orbiți, a dis­părută astății. Getățoaiî Brăileni ș’au recu­noscută erórta , grații bărbațiloru carii au dreptu divină,— voiesce și voî puté. „Oprea Vizirenu, Andrei Dobrescu Stoian Tom­a, Alesandru Vasilescu, Niță Chirilescu.“ Și organulă speciale ală d-lui Cogâlnicenu, Adunarea Naționale, de ce voiesce mereă a sufla în focă? De ce întrebă: carii suntă violările de constituțiune și de legi, comise de guvernă ? Se spuse: fost-aă scu nu bandele electorale compuse de es puscăriașî? Décá maă fostă, pentru ce Po­” ----- **■ puțiu esc nu ni cir jL­eca nau losiu, pentru ce ro­ca deputată la colegiulu alu III—le din ca-.voteză nimene, afară din câți-va pa­radie este proto­popă, și ancă sî trage ața, cumu elice Romă­­nulu, sen li s’a făcuțui domniloru miniștrii. Nu voră, uă măcară, se ne lase, făr’a ne sili și îmboldi, ca se ne ocupamu de dumneloru și de faptele dumneloru. E că cumu ne zorescu astăzi prin Pressa dum­­neloru: „Respunsulu cela mai bună, ce putemă da d-lui G. A. Rosetti, acuma căndă toți cetățenii capitalei putură vede că nici n’a fostă vorbă de candidatura d-lui A. T. Zissu. Votanți 90 D. Lazar Calenderoiu 84 Principele Nicolae Bibescu 3 D. C. A. Rosetti 1 Niță Hamalu ! Calin déru — întrebamu pentru a patra oră — se ’nțeleseră, d’uă dată și prin intuițiune, acei 84 și vo­tară toți pentru d. L. Calinderoiu? întrebămă apoi, pe ce temeiu, miniștrii s’adreseză, cu ocasiunea acestei alegeri, către d. C. A. Ro­setti și, credende póte car vorbi între dânșii, îi dică: „Nu sciî tu, monstru odipsă, nu vei fi tu că totă lumea se plânge de figura ta cea Înșelătorie ?“ Totă lumea! Cuvântulă este ma­re, dérü nu ni se spune cumă do. miniștrii dobândiră acestă convin­gere. Déci totă lumea este contra partitei din care face parte și d. C. A. Rosetti, pentru ce nu mai fără decretă, și toți Geambașii, Ha­malii și treimea cunoscută în re­gistrele temnițiloră, suptă numele Leontin Murășianu- Constantinescu , suntă funcționari ai statului ș’ai comunei ? Se spuie: fostaü sea nu, cu voia și ’ncuviințarea sea, birulă ilegale ș’anti-dinastică din Vlașca, împo­dobită cu plastrografîe ? Déce n’a fostă, de ce n’a dată în judecată pe cei pe carii noi i-amă denunțată, cu chitanțele în mână, doveditóre de imposită silnică și plastografia? Și nu numai că nu i-a dată în ju­decată, dară încă ei funcționază ca suptă-prefecți. Ion Fălcoianu fost­ a séa nu tri­misă la Dobrovétzu, în contra le­gii ? Da, căci este presinte protes­tarea a șase legiste și procurori. Dobrovétzu nu este sau nu uă scor­bură, uă pesceră? Da. Guvernulă scia scă nu că Ion Fălcoianu este bolnavă? Da. Și după mortea lui, oprit­a, prin cea mai ilegală scamotare, d’a se face uă sinceră analiză chimică? Da. La Cuca-Măcăi prădatu-s’au ca­sele, ucisu-s’a pruncură în pântece­le mamei, violatu-s’aă femeile, și tó­te aceste în presința autorităților­ administrative și judiciare? Da, căci o decilară oficiale, prin raportă că­tre ministru, colonelul­ Cornescu. De ce dorii nu s’aă trămisă acu­­zați î­naintea justiției? Primeșce ministrul, reclamări, plângeri, strigări din mai multe județe, de jafuri, bătăi, casne, și totă felulă de prădări ? Da, căci noi înși-ne­amă publicată mai multe asemeni reclamări din Argeșit, Mus­­celă, Teleorman, Oltă, și publicămă și astăzi mai la vale una din Dâm­­bovița. Déca guvernul ă nu s’aso­­ciézá cu tóte aceste infamie, de ce nu face cercetări sincere și nu dă în judecată pe cei acuzați ? Imprumutul ă­lotârnă este sau nu în contra legii ? Da, căci ânsu­șî ministrulu de interne a făcută ofi­ciale­­ acésta dechiarare. Primulă pro­­curare­ală curțiloră a cerută ase­mene de la ministrulu justiției se­ră autorise d’a-și împlini datoria, și mi­­nistrulă l’a oprită. S’a dechiarată în Cameră că mem­brii comunei au votată împrumu­­tur ă-lotăriă, pentru că aveau în bu­­zunară banii concesionariloră. Și mi­niștrii și majoritățile camerelor ă aă tăcută și tacă!... Aceste ore, ca se nu mai amin­­timă multe altele, nu suntu violări ale Constituțiunii, ale legii și uci­dere pentru moralitatea publică? E că ce trebuie se ne spuie organele d-lor miniștrii, și se ne spuie categorică, limpede și curată, fără fraie, în­­tortochiărî, injurii și calomnii. Și miniștrii, dd. V. Boerescu și Cogâlnicenu, certatu-s’aă, înjuratu­­s’aă ’n birtură camerei? Ministrulu justiției dis’a celui de interne, în birtură camerei,— „bătrână des­frânată,“ — ș’alte asemenea epitete, demne de capulă ministeriului Po­­pa-Tache și Leontin Mureșianu-Con­­stantinescu? Se se respumsă cate­gorică; se se­dică — nu! ș’atunci vom face apelă la deputați. Démit, fiindă că nu se pate elice nu, cine nu vede că imoralitatea piștesce după puterea esecutivă, cumă pica umo­­rjala pe Fălcoianu de pe zidurile Dobrovățului, încă una nouă și demnă de mi­nisten­ă. Câți­va locuitori din comuna Co­­bia, districtul­ Dâmbovița, au fostă chiămați la judecătorele de pace, la 23 Decembre, pentru a mărturi cea­a ce sc­ă în privința unoră buți, ce m­ă domnă ,Catalan le-ar fi dat cu chim­ă unui domnă Dimitrie Co­­copulo. Pomaci lucrurile mergă du­pă regulă. E că ânsă ce citimă în interogatoriulă făcută de d. jude­­cătoră de pace: „Jurați voi c’acele buți au fostu așia du­pă cumu țlicețî? „Jurați pe casele vóstre, pe copiii voștri­? „Se fiți voi ai dracului cu muierile vóstre? „Se nebuniți voi pen’acasă, de n­eți fi spusu adeverulu, și se află casele pe voi? Cândă miniștrii aprobă torturile, jafurile și hoțiele." Cândă puterea esecutivă se de­grada, pân’a se’njura în birtură Ca­merei . Cândă miniștrii jură pe tribună și invocă trăsnetulă ș’apoi își calcă jurământulu pân’a ucide națiunea, căci se ne mirămă că judecătorii de pace se nu dea dracului pe bieții creștini, cu soarele și cu copiii lor­?!.. Și mai credeți, domni miniștrii, că veți mai pute guverna multă timpă acesta națiune? Ară fi nebuniă și celă mai mare delicu de corupți­­une, dac’ațî mai puté ave­aă ase­menea credință! Astă­zi administrațiunea diarului Romănulu a fostă lăsată pustiă de către judecătorele de instrucțiune d. Dimitrescu. Administratorele Zi­arului și toți impiegații administra­­țiunii au fostă două­dată toți luați, cu mandată de aducere, a­vândă poftă justiția ministeriului bandelor­ de es-pușcăriașî se ș0lă de vorbă cu acești impiegați ai Românului. Constatămă faptulă și prevenimă pe d. judecătoră că vomă cere sa­tisfacerea și despăgubirile ce ne permită legile a cere. CĂTRE CETATE ® ALEGETORI AL COLEGIULUI ALU ILI-lea DIN BRAILA, Bucuresci, 12—24 Ianuarie 1870. Cetățeni alege­tori, Amu primită astă séra telegrama vostră, prin care mi-ați făcută ono­­rea a-mî anunția câți alesă persona mea, pentru a face cunoscută gu­vernului și națiunii opiniunile și credințele vóstre politice. Eramă secură că unul­ din cele de căpetenie cămine ale comerciu­­lui română nu va ’ntârzia d’a se manifesta, d’a s’afirma, d’a dovedi că este, că simte, că cunosce, că scie și voiesce, dérit, nici ună mo­­mentă nu mi-a venită prin minte ce se ’mi dați mie greu la mandată d’a spune cea­ a ce sunteți și cea­ a ce de secură veți fi, pentru că voiți a fi. Sciă că ’n alegerea vostră nu vați gândită ună singură momentă la individă, ci numai la principii și, dec’ași fi putută se n’o soiă, te­legrama vostră a spusu-o clară, a­­șia cumu vorbescă totă deuna cel cari sc­ă ce voiescă și suntă târî

Next