Romanulu, ianuarie 1870 (Anul 14)
1870-01-16
ANULU ALU PATRU-SPRE JIECELEA Administrațiunea In Pasagiulu Roman, Ho. 1. — Redacțianaa Strada Colțea, No. 42, vineri, 1 6 ianuariu. VOE SCE ȘI VE PUTI’A Z.UBERNEAZĂ-TE ȘI VEI FX Pentru abonamente, anunțurî și reclame a se adresa In Bucuresci, în administrațiunea Jianului. In districte la corespondenții Jranului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halleî grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. Lei n. Lei n. Pe anii....p. capitală 48 p. distr. 58 Pt> șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « " 12 « 15 uă lună ,« 11 5 « o Unü esemplarü 24 baril, Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria . fior. 7 val. aust .A. NU INTIUBILE Linia de 30 litere......... 40 bani laser puni și reclame, linia.. 2 lei nou SERVICIUL TELEGRAFIC Alils HV MOILKI. MADRID, 26 Ianuarie. Alegerea ducelui de Montpensier, ca rege, este improbabile. PARIS, 26 Ianuarie. Se desminte retragerea câtorva miniștrii. S’a depusă în corpulü legiuitorii proiectule de lege, care încredințezi juriului judecarea proceselor de presă. Bucurescî, \\ Cälendarü. Avemü datoria se ’ncepemu revista prin a ’nregistra că guvernul i’ a propusu, și majoritatea camerei a votată ieri, unu nou imposită de doui leî noul pentru fiecare pogonat de vite. Unu imposită nou, vătămătorii și nedreptu, din mai multe punte de privire, cere se-i consacramü unu articlu speciale, mai nainte d’a intra și in sala ședințelor senatului. Avendu derű a ne împlini acestă datorie, ne marginimu, cumu diserămu, a ’nregistra ș’acestă noű faptu alu guvernului ș’alîi majorității séle, ce este întru toté după chipu ș’asemenare. Vorbindu despre majoritățile camerei, suntemu firesce conduși a ^ice și noî ceva despre starea de frământare, în care se află ele. Scimii toți starea de frământare in care se află ministeriulü. Acea frământare se coborî acuma între senatori și deputați, cu singura osebire că frământarea dintre miniștrii scimű ca adusü asupra lom ne’ncrederea și derîderea, și nu scima, nici cutezăm a astăzi a ne ’ncerca se prevedemu, se deducemu ce va aduce ea între deputați și senatori. Amü facutu cunoscuta că Adunarea Națională și Presa atacară ♦» cu turbare aliancia, ce totü ele au spusu că s’ar fi făcută între d-nii Ion Ghica și N. Ionescu, adică între partitele aî cărora cel mai de căpetenie membrii sunt acești douî bărbați politici. Arătarămă ieri că noula cramă politică, Informațiunile, denunță reorganisarea dreptei, suptă numele de juna drepta. Se mai facemă cunoscută, — ceaa ce ne-a scăpată ieri din vedere — căci numarulă de la 10 ianuarie Informațiunite trecu între membrii junei drepte pe d-nii A. Lahovary, C. Blaremberg, P. Mavrogheni, Văcărescu, C. Grădiștenu și A. Balșiu, și spune caceștia vom „centralizarea și dependința comunei.“ Așia dejii avemü, după organele guvernului, nă partită, compusă prin unirea celor a doue partite represintate pân’aci de către bol. Ion Ghica și N. Ionescu. Altă partită, reformată, suptă numele de juna dreptă, cea-a ce ne facă două. Avemă uă partită numită stânga séu Roșie, cumă ifică, cu atâta inteligință, amicii guvernului și ai dinastiei, cea-a ce ne facă trei. Avemu apoi partita, ce se numesce stânga Cogălnicenistă, cea a ce ne facă patru. Perfaci merge, și nu este multa greă pentru cineva d’a înțelege ș’a s’orivita. încurcătura ânsă devine mare, cândă vedemă că Presa astăzi se năpustesce asupra unui dijmă, pân’aci amicii devotată ală guvernului actuale ș’ală căruia directore este unulă din deputații de la Marte 1869. Și ce ne pustire, ce atacuri și ce spresiuni alese din vocabulabulă bandeloră! „Bâtrână „cochetă de mahala, cocona ș’a „schimbațu capriciulă, tocmela s’a „schimbatu, adoratorea lui 2 Maic“ și în sfârșită toba cea grasă, trompeta cea mare, trăsnetul ă numită „anti-dinastica!“ Și câtă ne vomă afunda într’uă încurcătură și mai mare, și mai uriașiă, de vomă asculta afirmarea ce se face despre compunerea încă a unei partite, ai căreia membrii fondatori se susține cară fi doi. Gheorghe Cantacozino, Esarcu și Petre Grădiștanu ? E că ne dară cu șese partite, fără se mai vorbimă de cele de la Traianu și Democrația, și fără se scimű, despre cele mai multe, pentru ce s’aă fracționată, ce scapă urmărescă și cumă se învoiescă partitele de la ministeriă cu tote acestea noile fracțiuni sau partite! Câtă despre noi, nu ne mirămă d’acastă fracționare, zăpăcelă și felurite tendințî, ce pe flăcare di se manifestă cuă îmboldire crescândă. Cândă guvernulă s’a compusă afară din legile domnitore și căndă elă anegată pe deplină drapelulă suptă care s’a presiotată camerei; cândă dup’acea-a miniștrii au începută a s’ataca unii p’alții ș’a conspira unii în contra altora; cândă bandele de es-pușcăriași și gendarmii deghisați au devenită temelia puterii esecutive și degradarea iei merse pén’a se injura miniștrii intre dânșii în birturile camerelor; cândă se pună biruri ilegale și ucidétorie pentru dinastiă; când ă plastografiile, jafurile, prădările, bătăiele, violările și uciderile sunt la ordinea clilei, in totă țara,— este logică se vedemă că națiunea se află în acea periodă a zăpăcelii, în care omul începe a se pipăi ș’a pipăi, ș’apoi a căuta se s’acațe mai ântâiă de ce-î va eși nainte, ca se se maniiă unu momentă în piciore, pâne ce se se descepte pe deplină și se potă cugeta și cunosce ce este de făcuții? Nu ne mirămă dură d’uă situațiune, care este consecința logică a operațiuniloră ministeriului, începute de la 28 ianuarie și conduse la capelă prin bandele de es-pușcăriași, dară avemu datoria d’a o constata și a dice, cu mintea îngrijată și cu durere, puterii esecutive : „aletele dintru ale tele.“ Diariulă guvernului Pressa, în numerula seă de astăzî, reproduce după le Gaulois un articlu care începe cu Finis Poloniae. Diariulă guvernamentală din Francia spune în acestu articlu că ocasiunea îmnmormântării junelui Noir era, după densula, uă ocasiune propice pentr’uă revoluțiune și că nu s’a făcută că ânșii Rochefort și alții au vorbită poporului și i-au recomandată liniștea. piarulă francese mai adauge, și ce este mai frumosă, totă Pressane o spune, că: „Revoluțiunea nu s’a facutü, nu pentru că cazarmele suntu pline cu soldații și soldații sunt armați cu pusei Ghassepot, nu are pentru că tunurile ’și augurele deschise pe piețele nóstre publice, și pentru că forturile, care înconjora Parisulu, sunt pline de munițiunî asecurătore. „Aceste precauțiunî sunt utile, o seia bine, și ar fi nebună guvernamentulu acela, care nu 1- ar Înmulți. Déru scima asemenea ce greutate au. In ziua aceia, cându dreptulu se rădică și cândă are indosula lui unu poporu Intrega. „Soldații suntu devotați și oficeriî suntu bravi, déru stau la índouiéla, și șefii ’și erdu mințile. Nu este nimicit, prin ea însășî, acea forță morală, care nasce din bunuri dreptu. „Ea nu se póte nici vedea nici pipăi, ea nu se manifestă prin nici unu obiectu pârtiei larü de atacu sau de apărare; și cu tóte acestea câtă esci slabă, cândă n’o al tu tine și pentru tine! Tóte guvernăm în tele, câte aăcățită la noi, ară putea spune multe ti p ’ivința, acésta.“ Și cliarură miniștrilor, Dumitru Ghica și V. Boerescu ne elice nouă: „Recomandămă mai cu semă acestă articlu pretinsei partite liberale și mai în speciale d-lui C. A. Rosetti.“ In facia frământării despre care vorbirămă, în facia prădărilor, de care, cumă dicea Opiniunea, țipă :îială în pântecile mamei, în facia unui guvernă reclimată pe bandele de ei-pușcăriași și a unoră miniștrii carii își dică unii altora în birtură Camerei. „Bătrână desfrânată“ s. c. 1. Foia ministeriale ne spune nouă se Dăgămă la papă, că guvernele nu se susțină prin armate, ci prin puterea morale ! Foia guvernului spune, și spune astăzi, națiunii că „acolo, unde lipsesce guvernului puterea morale, soldații și oficiălii stau la îndoială, își perdă mințile, și că tote guvernemîntele, câte aă cădută în Francia, ară pute spune multe în privința acesta.“ Bravo! Inteliginte și mai cu semă forte dinastică este Pressa guvernului! Aicii dorii, mergeți, domni miniștrii, și ’npliniți-ve misiunea, fiindă că astăferă voiți; numai se fie bine constatată că noî neamă împlinită datoria până ’n capetă și culpa nu este, nu mai póte fi decâtă a acelora, carii nu redă și n’aud, sau, cum ă jică Informațiunile lui Joue, care ascultă pe cei carii îl dlică : „Măria Ta, poporulut întregă este fericită: toți nă fracuri, mănuși și cravate albe, și toți înconjură guvernul în serbătorî!“ ANULU 1 §09. Bilanțiri politice. 1) IV înțelepciunea umilirii a atrasă asupra guvernului romănă favorea guvernelor străine. Și cumă se nu’î o atragă, căndă ele n’aă de cătă a dori ceva în România, pentru ca guvernulă romănă se se grabesca d’a le ’mplini dorința ș’apoi se se fălescă ca reeșită în politica esterioră! Guvernul austro-ungurescă ceruse necontenită, prin organele sale de publicitate, disolverea Camerei. Ii trebuia disolverea acestei camere care, ori ce se va elice, ori ce imputare 1) A vedé Romănulu de la 4, 5—*6 și 11 ianuariu. i se va puté face, dérii nu i se va pute tăgădui nici oă dată că era eminamente naționale. Cumă vei jurămă, cererea austro-maghiară ,a satisfăcută, și multă timpă organele guvernelor din Viena și Resta clocotiră de laude pentru adulă guvernului din Bucuresci, consiliându’lu âncă a lucra cu vigore și energie în alegeri, spre a-și aduce uă cameră, care la tote acele guvernului se călite unăison ingușitoră. Deja în curândă Austro-Ungaria trecu de la calea de consiliu la calea de faptă . D. C. Racoviță de la Tecuci fu ștersă la 1 Fevruarie din listele electorale, după cererea starostelui austro-ungurescă de la Focșani. Ună felă de vertejă, de deliră cuprinde pe miniștrii; rușinea este pentru dânșii ună cuvântă, pe care nu’lă mai înțelegă; nu mai vor- 3Îmă de constituțiune, de legi, de drepturi. 2 Masă se tăvălesce cu nerușinare pe mormântul ă soră, sigilată cu ajutorulă chiară ală aceoră a, cari s’aă născută din resternarea regimelui de la 2 Mas, la 1 Fevruarie. Mortale rătecire! Totă vântulă de împilare și despotismulă care suflă, la ’nceputul anului, în întrega Europă, pare că s’a concentrată în Romănia. Pe ruinele moralității triumfătore la 11 Fevruarie, se resfață din nooă îmmoralitatea lui 2 Masă, care ’și restună de tote lovirile cea suferită. Ună lanță de crime și fărădelegi, care ar fi fostă d’ajunsă pentru a doborî mai multe imperie, apasă și ’ncarcă numai nefericita Romănia; crima iei este că la 11 Fevruarie s’a măgulită că restomă immoralitatea și călcarea legilor, pentru a aduce în loculă loră moralitatea și respectulă legiloră. 11 Fevruarie reabilitază acumă pe 2 Masă. Aci trecemă cu precugetare în tăcere asupra mai multor loviri grave, aduse armatei. In posițiunea în care ne a adusă guvernul, în garva situațiune, pe care a creat-o ș’o mă aține, cehi puțină acumă speramă că miniștrii vom înțelege ș’apreția tăcerea nostră. Trecemă déji la faptele nari însemnă fiecare momentă ală epocei electorale, ele suntü énse arătă de numerose, în cătă ne-ar fi peste putință a le semnala tote în cadmiu restrînsă ală unui articlu de siabă și ne vomă mărgini a enumera, cătă se va pute mai pe scurtă, pe cele mai principale și mai netăgăduite. Compania electorale se ’ncepe, luândă tote caracterele cinismului celui mai nerușinată. Chiară de la 3 Fevruarie, trei zile după disolverea Camerei, scandalură ce sateliții guvernului se ’ncerca a face, într’uă întrunire publică la Slătineanu, anunciă terei că dreptulă constituțională de 'ntrunire în curândă nu va mai esiste în faptă. Funcționarii sunt schimbați de la mică și până la mare, fără nici ună cuvântă. La 5 Fevruarie, adică cinci zile după disolverea Camerei, se cunosceru deja în Bucuresci 16 noue numiri de prefecți. La unele prefecturi toți funcționarii sunt destituiți și înlocuiți în corpore. In cursă de treizeci de zile de la disolverea Camerei, singură ministrulă de interne face 500 de numiri, cinci sute de zăvoi infometăți, căroraa li se dă totă puterea mblica, spre a se arunca asupra alegătorilor independinți. Ministrul justiției nu face rușine colegului seă de la interne, și, déci între dânșii nu se ’nțelegu de locă, căci certa se incepuse de la 27 Ianuarie, chiară în ședință publică. De banca ministeriale, ei sunt o unghie și carne pentru a comite împreună fără-de-legi. La 6 Februarie s’anuncă României întregi uă nouă descoperire pe orisputere seă politică: bandele electorale de foști pușcăriași și de aginți deghisați ai puterii publice. Cea d’ântâiă încercare se face sa îfidiescî întruă întrunire publică, terminată prin intrarea în sală și prin loviturile de ciomege ale bandelor de ciomăgașî. Prefectură necunoscea atâtă de bine organisarea acestoră bande, în câtă consiliase de ma î nainte pe preotulă Ioachimescu se nu mergu la întrunire cu antihulă celă uuoă. Salutândă apărerea și escesele bandelor, ca farulă care ne arată purtarea întregei administrațiuni de la ministru și pene la pomejnică, trecemă nainte. Miniștrii lui Carol I, proclamată prin revoluțiunea de la 11 Fevruarie, nă voită se serbeze acastă aniversariă printr’ună faptă, care arăta cea mai de pe urmă turpitudine a administrării unei fereiei ordinară magistraților, justiției a asculta întru tote ordinile prefecțioră, în totă timpul campaniei electorale. La 11 Fevruarie 1866, triumfal justiției asupra puterii brutale și corupte, la 11 Fevruarie 1869, triumful puterii brutale și corupte asupra justiției! Nefericită 11 Fevruarie! pentru ce ai mai fostă făcută! .... Acestă strigătă pleca din poplilă celor 2 mai mulți... și 2 Masă, cu mănecele sumese, rînjasce de fericire. Pentru a trece mai iute nainte, nu vomă vorbi despre mergerea d-lui ministru de interne la Ploiescu, despre declararea ce făcu acolo, că va aduce 70 de deputați din Moldova și vre 30—40 din Muntenia, că Austria își resbmă de Sadova asupra României, că ea voieșce desființarea Constituțiunii, că pușcele staă întinse spre fruntaria României și că n’avemă a le opune de câtă 1000 de omeni armați, nu vom vorbi nici despre bătaia unui comerciante de către administrațiunea locale, nici despre primirea pe care cetățenii Prolescenî o făcură pre puțintelui ministru. Importanța acestoră fapte s’a discutată pe largă în publicitate atunci, când ele s’aă sevârșită. La 8 Fevruarie, d. Petre Grădișteanu, cunoscută deja ca unulă din capii poliției electorale și secrete, contestase înscrierea în listele electorale ale colegiului al treilea 883 de alegători, suptă motive unulă mai stransă decâtă altulă; cetățeni din cei mai cunoscuți erau declarați că nu există. La Fevruari, tribunalulă nimicesce prin sentința sea manopera d-lui Grădișteanu. —— —-—•