Romanulu, februarie 1870 (Anul 14)

1870-02-23

166 lui, d. Costache Bogdan. Câțîva cetățeni onorabili, surprinși de culoarea d’a se sărbători printr’un banchet, dalii de municipalitate UDÜ Domnitorii gonita de națiune, ad părăsiții sala, spre a nu lua parte și d î la acesta scandale. Neliniștea și bănuielile suntii mari, omenii, cari ținti la domnia principelui Carol, se ’ntrăbă: ce va mai fi ș’asta? M. Negulescu. Ploiect 20 Februariu 1870. CUNOSCEȚI-VE DREPTUL CIOSCEÎI-VE PUTEREA SI VETI sFi SI Domnule redactare, Cetățenii ploitsceni, alegători al colegiului IIUlea, convocați pentru alegerea unui deputatQ la adunarea legiuitóre. In locuia rcmasu prin demisiuma d-lui Antoniu I. Arion, au ținut câte-va întruniri intr’unii localii puțini Încăpătorii și comodi, (uă cafenea) din causă că, grație bunei-voințe a guvernului Popa-Tache, marele număru de alegători din Prahova, chiămați a se ocupa de destinele țerei, sunt și lipsiți de localele lor proprii, de șalele scalelor, în care se adunau pene acum și ’ncari puteau incăpă câteva sute de alegători pentru a se consulta de cele mai importante afaceri publice, înainte chiaru de a se apăra aici d. Antoniu I. Arion, vechiul lord deputatu, cu acea dare de stimă și apeîn către alegători, pe care ați publicat o d-văstră in Românulu de la 16—17 Februarie curentu, cetățenii ploiescenî, avendd cunoscința de gravitatea împrejurăriloru ce au silitd pe deputatul lord se se retragă din cameră— deciseseră realegerea d-lui Arion. Și toto d’uă dată, preocupați de ispitele de care fu incercatd curagiuld lord la Marte trecută, luară decisiunea In adunare publică a adresa urmatórea telegramă:# DOMNULUI MINISTRU DE INTERNE Bucureâcî Si copie redacțiunilor Românului și Troian !) „La 18 cuvinte este alegerea unui deputat”. „Sub semnațiî respectuosd vă rugămu a ne încredința dăcă bandele electorale de espuscăriașî și de dorobanțî deghizațî nd se funcționeze din nod cu acestă ocasiune, și dăcă desordinile ce ele ard produce se vord pune ârășî în socotela pacinicilord cetățeni. — Dorimd se aflăm d acăstă de la d-văstă, spre a sei și noi ce trebuie se facemd.“ Venirea aici a d-luî Arion, cipurirea ce făcu despre situațiune și citirea dării de sămă mai adauseră la îngrijirea cetăținitoru și,otărîțî a resiste și acumd cu tărie contra oricărord violențe guvernamentale, se despărțiră în preziua alegerii strigând: „se trăiască deputatului nostru Arion.“ Ce este dreptu în țilele alegerii nu să vădu nici oă mișcare de ingerință a guvernului prin bandele săle de la Marte ar.uld trecutd. Cu tote acestea oficialii prin suburbiile mai depărtate toți ad făcută se se împedece concursului a mai multor votanți printr'uă îndoită propagandă ce făcură. țicăndd pe d'uă parte că alegerea s-a amânate, ca se se facă d’oă dată cu acelorelațți doui deputați ai aceluiași colegiu, demisionați mai In urmă , crd pe de alta că o se se intemple la alegere ărășî bătăile de la Martiri. Resultatuld In fine fu cunoscute după patru ora ale țjileî de urî, 19 Februarie. D. Antonie I. Arion fu proclamații de deputati, alese cu 474 voturi din 478 votanți. Biurourile de la cele tru secțiuni insoite de mai mulți alegători, presiulând d d-lui Anon actul d de alegere, ti ținură urmaarea scurtă, dării bine simțită cuvântare, prin d. C. S. Parapănu, președintele biuroului secțiunii centrale. Domnule deputatü, Colegiuld ale 3-lea aid orașului nostru alegăndu-ne din nod deputatu, a voiții ’avei) Redacțunea „Românului n’a primită nici féu§ a-i seea copie. Tot al redacțiunii satisface pentru insultele ce vi s’ad făcutd, apărendd causa poporului. Aprobând d Intru tóte vederile d-vóstre, pe care ni le ațî impărtășito prin darea de somn, v’amd dalu din nod mandatuld, tn tameiuld căruia suflețî obligată a păși și cu mai multă caragie pentru a asecura domnia legilor, prin guvernămentuld poporului. Trăiăscă România ! Se trăescî, domnule deputată ! La acestea d. Arion improvisă următoruld respunsfi, care fu primită cu vii aplause: Cetățeni alegotori, Vă rogd se transmiteți, tutord membrilor, ce facd parte din aceste colegiu, că trecutulu medie este uă garanție pentru piosinte și viitoru, și, deplină satisfăcută de verdictul d d-vostră și de oDÓrea ce mi-ațî făcută, mai încredințându-un ală vostru mandată pe care Ud primesed cu recunoscință, st’l asecurațî că ’mi voii indoui puterile ca se contribuused a face se triumfe principiile ce d-vostru ați manifestată cu tărie, in facia oricărord eventualități la care ară mai putea 0espusă causa poporului. Le trăiți, d-lord alegători ! Trăiască PioUsceniî, ca se serve de modelă celord ce ți’ad credința în vitalitatea poporelor. ! Se trăiască constituțiunea țerei ! Aceste relatări credendu-le necesarle, d-le redactare, a fi cunoscute de țără , ve rogd binevoiți a face se fie publicate într’una din colonele (j<arhim d-vóstră, ca uă satisfacere a silințelor) ce ve dau pentru luminarea și desvoltarea drepturilor) poporului. Primiți, etc. X, Bucurescî, 23 Fevruariu, 1870. Domnului directore alu ROMANULUI Stimabile domnd, Subsemnatura, plină de simțimentuld dătoriei câtre scumpa mea Patria adoptiva, România, aderă cu vilă fervare la sublima și justa idea a respectabilul î cetățănd română, d. Dumitru Brătianu, coprinsă în emanulu de la 21 ale curentei June, și, esprimându cordialmente profunda mea recunoștință frățescă onorab lilord cetățioî Ploiesceni pentru demni lor, conduită civică, în fața tristei situațiunî ce ne strivesce, vnd a te ruga sa bine-voiescî a priimi și de la mine nă suta lei nuo, pentru subscripțiunea medaliei ce, la adeveri, o merită urbea Ploiești, ca urbe de elită a României. Salutare și frăția Dr. Keresteny. COMO SE AMAGESCE CAMERA In ședința camerei de la 18 Februarii, publicată în Monitorulii de la 22 Februarie, amii citind discuțiunea bugetului, urmată în privința diurnii de 1770 de lei pe anu, ce subsemnaturii primesce ca directore alü museului de istoria naturală. In acea discuțiune d. Esarcu, onorabilulü rnea colegii la Universitate, cere suprimerea de aceleî diurne, dându se se înțelagă că diurna ce primiamii era să favóre, era în contra legii. Ca se justifice acestă aserțiune, d-luî, cu intențiune sau din necunoscință absolută de lucru, citeza regulamentul a acestui museu, în care se zice, susține d-lui, că directorele trebuie se fiă onorificii. Ven énda în acesta declarațiune a d-lui Esar eu unű ataca, atâtu în contra mea, ca mulți ce ași mânca banii Statului pr'n favore, câtu și a onorabilului domnui D. Gusti, foștii ministru alu instrucțiunii publice, care mi-a făcută onorea de a mă preferi, numindu-me directore ala acestui museu, ca favoritorii și călcătorii de legi, prin risipirea banilor publici, mĕ vedu siiitu se puiu aci, fața in față cuvintele din cameră ale d-lui Esarcu, cu cari combate pe domnulu raportatore și ROMANULU 24 FEVRUARIE 1870 Regulamentulu museului, pe d. ministru, cari susțineau reintegrarea acestei diurne, și cu regulamentulu museului, spre a vede arătu camera cumu a fostu amăgită, cuinii și țera și mai cu semă alegătorii d-lui Esarcu, ce mici la ce întrebuințeză d-lui spre a convinge camera. E că acesta paralelismu. D. C. Esarcu, Donenilord, esistă und regulamonto pentru museumu de științe naturale din Bucuresci, și în aceld regulamentd se lămurită că „funcțiunea directorului este onorifică“ și nu vede de ce se se facă acestui adausd. (Ședința din 18 Februarie— „Monitorul“ din 22 Februarie) Decă d. Esarcu a alergată la acesta argumentă, n’a fostü neapărată de câtu se și satisfacă pasiunea . . . ... de a face câtu mai multe economii statului. Articolul IV. Directorele museului de sciințe naturale va fi unul dintre profesorii de sciințe naturale de la facultatea de sciințe. „Pentru acestă sarcină se va prevede fără un bugetu numai vă diurnă.“ (Monitorulü din 1/23 Decemb. 1864) Grigorie Ștefănescu ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința din 21 Fevruarie 1870. Președința d-lui Gr. Batsch. (Urmare) La bugetulu suplimentară ale ministeriului de interne, art. serviciului sanitar, d. Brăiescu propune a se trece aci suma de 24.000 lei pentru reparațiunile și Douele construcții la ospiciele dependințe de casa Sf. Spiridon din Iași. Cându aceste ospicie erau dependințî de monastirile ținute de călugării greci, ele nici că se putea dice că esistau, erau in cea mai deplorabile stare, ieși donatorii specificaseră a se țină la bună stare. Se intentase chiar procese. Cuvernul s tu sine luă elu acele moșii, acele monastirî, și ospiciele dependințe de ele. Însă guvernulu n’a datu nici elu nici and band pen De și nu e din Iași, d-sea ’și face o dătorie de consciință a ’otreba: de se vord lăsa totu în astă stare aceste ospicie, are moștenitorii nu vor retrage moșiele lord? Guvernuld prevedere suma necesară în budgetd pentru Întreținerea ospidielor, de la Galata, de la monastirile Neamțu, Golia etc. Epitropia casei Sídului Spiridon trecuse 242,055 lei. D-sea sprijină deji amendamentul; propușii d’a se aloca acesta cifră de 242,055 lei Fără Epitropia va refusa d’a mai susțină acéte ospide, ce va face statulu ? D. Iepurenu spune că simpatisă ca și d. Brăiescu de asemenea institute filantropice. Nu admite lasă amenințarea că se vor retrage moșiele de câtre moștenitori. D-sa e unulți din eî și sole pene unde i se pdisui dreptulu s ei). Puterea supremă in statalui nostru e camera. Ce se cere aici? A se lăsa ca moșiele se fiă neatins ? Nu. Ele o parte s’ad vânduții, alta s’a ipotecații, alta... D. Voinov. Donațiunile! D. Iepureni. Donațiunile, drumurile de iern etc. Se lăsămd dărd pe strămoși nostril n liniște, pe ei cari am avutu naivitatea de a crede că donațiele lord vor d fi neatinse. Comisia bugetară a făcuta parte dreptă, a lasatd venituri pentru Întreținerea acelor dospune, dărd , făcuții și reduceri. D. Voinov se unesce cu d. Iepureni că moștenitorii nu pot reclama retragerea averilor donate, căci averile s’au secularisatu. D. Iepurenu — preocupată mereu de încurcarea financielor d — cată a face pe cameră se facă reduceri și unde nu se póte. Cu luarea averilor monastirescî, statulu s’a silitd ca averile căpuțieloiu la cestiune se se întrebuințeze câtu mai bine. Strămoșii d-luî lepurenu d’aru Învin ațiî, nu credi cară și de părerea d-’uî lepurenu se se desființeze scólele și cele alte și vorndice că drumurile de ferü nu simtă bune. D. lepurenu. Se I întrebămă. D. Voinov. D. Ieprenu nare d câtă se plece se le dea avisulu, căci d-luma vorbită de strămoși. S’adresaid subvențiuni la școli luterane, protestante etc. și la ospițielc romanesc! se nu se dea subvențiunî, conforme cu disposițiunile testamentare? Când d se pecătuesce a se acorda sume și unde nu e necesitate, se fie permisă a întreba: cându ați luat d asupră-ve averile, ați înțelesd că aveți se le Întrețineți ori nu? Dacă ațî ințelesu că da, dați-le fonduri; de unde nu casa Sf. Spiridon refusă d’a mai purta de grijă acelor stabilimente și țăra remăse se dea gloria celor ce ați incurcita bugetele și financiele țetei. D. Câțu Niculescu. Faceți procesul a cuiva ? D. Voinov termină susținendd a se aproba amendamentulă propusă. D. Câțu Niculescu spune că d. Voinovd s’a pusu p’und teremoi forte redi, căci, daca toți ard face ca d-sea, toți ard cere sume Însemnate pentru monastirile de prin județiele lord. Astd-fel d d-sea ar cere uă sumă pentru episcopiele de Râmnicu-Saratu și de Buzed unde, din causa reducerilor, nu se mai pute da ospitalitatea tradiționale, lăsată de donatori. Însă comisiunea a avută in vedere economic și de acea a d. Nicolescu nu cere pră multă, ci se mărginesce a ruga pa Cameră se acorde oă sumă strictă necesarii. D. Gr. Stuza propune und miijlocu de ’mpăciuire, care este d'a ’mpărțitn două lucrările ce se cerd neapărată; reparările se se făcă anulă acesta și construirile din mod se vord face anula viitoru. Așia dărd, ori Camera se dea uă sumă necesariă pentru ca stabilimentele îndăunate se nu cadă la ruină, ori se’șiie darui dnapoi și se administreze guvernul cumd scie stabilimentele de sub eforia spitalului sântului Spiridon. D. Cogălnicenu propune a se da 82.000 lei pentru reparare, cu condițiunea însă ca la anulă viitoru se se dea restulu sumei până la 240.000 leî. După orecare desbatere, comisiunea și camera respingd amendamentul d-lui Brăiescu și primesed a se aloca cifra de 82.000 leî. După acesta se votăză fără discuțiune că * " J *— Lemvtîîț,i‘nR^ Bflűgrnfölrv*'^ și postelord. Se votăză bugetulu suplimentard In totale. D. prim ministru presintă und uuod capitală, care dice că s’a uitată cu totulu în bugetd, acesta este une creditu estraordinariu jle cinci milione de lei nouî, spre a se plăti d-lui Godillot, conformd convențiunii ce anticiăiald cu comuna Bucurescî. Jumătate din acesta credită sa va plăti de către stată și jumătate se va da comunei supt titluld de împrumutare, cu obligațiune din partea comunei de a restitui acestă sumă prin anuități în timpd de opt ani. D. Leon Fradide demonstra c’acesta fiind duă cestiune însemnată și cu rotul nouă, pe care comisiunea bugetară n’a cercetat- o, este neapărată ca ea se se trimită la aceste comisiune spre cercetare. D. ministru arătă că acestă credită este cerutu in virtutea unei legi votate în 1868; ensă se dice că municipalitatea capitalei n’a respectat acea lege ș’a lucratu intrând modu păgubitoru pentru stată și pentru comună. Aceste suntd cestiunî cari trebui seu lămurite naintea comisiuniî. Se nu se facă acumd nici uă desbatere și se se trămită creditu îu cĕrutu la comisiunea bugetariă. D. Primu-ministru spune că creditul i este cerut din virtutea unei legi, elu trebuie să facă parte din bugetul Statului, și prin urmare bugetuld ministeriului de interne nu pute fi considerată ca terminare până nu se va vota și acestu credită. D. Manolache Costache spune că un direditu nu se pote cere, de câtu In virtutea notî legi trecute prin cameră și prin senatd, însă aci legea n a tracutd prin smalü, prin urmare camera trebuie se cerceteze. D. Ministru spune că tocmai pentru că legea n’a trecută prin senatd, d’acea a cere creditulu ra straordinarid. După ce mai vorbescu și alții, d. Moldorogheni lămuresce că creditulă se cere în urma închrăiării unei convențiuni cu d. Godillot. Inse nici uă convențiune nu pate se esiste, data nu va fi ratificată de cameră și de sonată. Convențiunea dintre comună și d. Godillot nu este ratificată, prin urmare nu se pute vota daodată credituid de cinci milione, cerute de primul ministru; trebuie ca cestiunea se se desbătute de comisiunea bugetariă. Camera admite a se trimite credituid la comisiunea bugetariă. Primul- ministru spune că bugetul ministeriului de interne nu pote fi considerată ca terminatăr. Se suspende ședința pe 5 minute, dórii deputații plăcă, și președintele revine aprope sigurd la biurou pentru a declara ședința rădicală. Ședința din 23 Fevruarie. m După deschiderea ședinței, d. Vălănu retrage interpelarea d-săle. In privința celord doue moșii din Teleorman, vendute mai puțind de câtă valorad. D. Urechiă propune a se invita secțiunile se se ocupe și cu proiectul d de lege pentru calea ferată păne la portul d de la marea negru. Nefiindu nici unu ministru, ședința se suspende pentru câtdva timp d. Deschidăndu-se apoi îndată ședința, d. primministru citesce mesagiul pentru legea privitore la modificarea unor scripte la ministeriuld de finance. D. Vălănu anunță d. ministru de interne uă interpelare privitóre la excepția ce se face cu legea pentru tasele podurilor statutare. Se face uă lungă discuțiune privitore la ordinea IRUN-D. Horozoff anunță oă interpelare relativă la licitarea unor pămănturi din Basarabia romană ale coloniștilor( și în contra statutelor) acetord coloniști. D-nu G. Brătianu citesce manuscrisula d-lui Horozoff, conțiindă desvoltarea interpelării, care spune că s’a permisă Evreiloră a lui a licitare moșie d’ale statului. D. primii, ministru respunde că, precum a găsitu arendate unele pământuri de prisasă formând posesia statului, d-lui nu le putea da coloniștiloru și prin urmare le a arendatu. Câtu despre Ebred, nu s’a prevădut deschiderea lord de la licitare. Dăca camera vrea se iea o măsură pre care d sea o va aplica de ’odată. Nu cunosce ănsă de câtu unu Ebred arendașii). Propune sa se lase cestiunea păne se va face confirmarea acelord licitări. Se face o propunere d’a se trece la ordinea ijileî motivată pe votul d anterior d aid camerei de subd ministeriulu Ghica-Cogălni- Lănu d’a se aplica legile țereî, după cari Elertî n’au dreptd a lua parte la licitare. D. V. Boerescu Întrerupe că acesta e o cestiune ministeriale. D. Prim ministru declară că nu primeșce nici propunerea nici interpelarea, până nu sa va face licitarea și se va vede rezultatul deî. D. Lahovari face o altă propunere de ordinea dilei. După lungi discuțiuni, urmate asupra acestor propuneri — In cari d. Assan ruga pe ministru a primi propunerile, d. G. Brătianu susține propunerea, d. V. Boerescu iice că sopund propunerii e a se paralisa votarea bugetului (sgomotd) și a se da josd guvernul d, d. Codrescu protestă ’n contra oricăruia in voi se afirme ră Jidani ad dreptulă a la licitare (aplause) ori) d. prim ministru susține cu uă forte răstită voce că cestiunea acesta are de scopd a se face discuțiuni zadarnice și a se impedica votarea bugetului, imputându-se și guvernului și senatului că ar avea aceleași simțiminte patriotice— discuțiunea se inchide, se pune li vota în mari strigăte ale deputațilori) d’a se pune la votu cu bile, alții cu apold nominild etc., propunerea d-lui A. Lahovari că „în vedere c’adunarea nu póte de câtd cere respectarea legilor generale ale țezei în acestă cestiune ca un tóte, camera trece la ordinea b ile! “ și resultatulu este: Votanți 76 deputați. Bile albe pentru 54. Bile negre contra 22. Ședința de la 22 Fevruarie 1870. Făcându-se la ora una după a mărji apeluld Dominald, au respunsd numai 56 deputați și, prin urmare, ședința țină după cum se decisese, neputăndu-se să anunța pe mâne. Luni, 23 Fevruarid.