Romanulu, februarie 1870 (Anul 14)
1870-02-14
VINLU ALU PATRU-SPRE-PECELEA Administrațiunea în Pasagiu lú Roman, No. 1. — Redacțiimea Strada Colțea, No. 42. VOESCE ȘI VEI PUTEA Levi. Jjeîn-Pe anü.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pegese luni « « 24 « 29 !Petreî luni « « 12 « 15 uă lună « * 5 « 6 Unü esemplarü 25 banî. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust ARTICLELE Trimise și Nepublicate SE VORU ARDE. — REDACTORI Respunz etor EUGENIU CARADA SAMBATA 14. FEVRUARIE. LUMINEAZĂ-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anuntiuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea diariului. In districte la corespondinții diabtului prin poștă. La Paris la D. Darras-Rallei grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ANT1SITITRIX.3S Linia de 30 litere.................. 40 bani Insersiuni și reclame, linia.. 2 lei nou ATENEULU ROMANI Duminecă, 15—27 Februarie, 8 ore precise, conferința d-lui V. A. Urechiă despre Blavia-Valachi. Acestă popore bravo, care impln lumea de curenda cu numele sef, bătendă totă puterea austro-maghiară, este ele Românü ? D. Urechiă ne va spune. SFIRVITIULI TELEGRAFIC ALII nORMAIVI'Iilfl. BERLIN, 24 Fevruarie. In parlamentulu federale Bismark, combatendu resoluțiunea propusă de d. Lasker, to privința intrării in confederațiunea Nordului a ducatului de Bade, spune că acesta intrare este actualminte neoportună. Chiară daca ducatulu di Bade aici cere acesta intrare, Prusia va rtsjpunde aretândăuă altă epocă mai favorabile. Risoluțiunea a fost retrasă. PARIS, 24 Fevruarie. Camera a adoptat ordinea țjiktî pură și simplu asupra interpelării relativă la politica interiora. După Pasci, va fi un Întrevedere la Viena Intre regele Italiei și imperatul Austria. (Servvitulu privata ală Monitorului) PARIS, 22 Fevruarie.— In corpulă legislativă, Jules Favre a interpelată ministerulă asupra politicei interiore. Eia a esprimată mulțămirea că capulă Statului recunosce că voința națională, era nu voința personală trebue se domine inr soluțiunile sale. Numai suveranitatea naționale trebue se comande a<ât; oricare minoritate personală sau colectiva, care ar voi se resiste, trebue se fie combătută până la cea din urmă picătură de sânge. Interpelatorulă a cerută ca ministerulă se declare decà va urma programa centrului drepte seii centrului stângă. Buffeta respunsă că va urme pe amândouă. Jules Favre impută ministerului că a făcută se severse sânge, blameză arestațiile, cere revigia legei militare, reorganisația guardie civilice, disoluția corpului legislativă. Termină o iéndică guvernală, care va Împlini aceste reforme, va fi susținută; eră oianținerea guvrnului personală va afla to doi adversari nereconcilăbil. După câteva cuvinte ale lui Piccad, contra lui Fivre, desbaterea sa amânată pentru a^î. WASHINGTON, 21 Feb ru*ris.— Camera represintanților grăbesce resoluțiunea d’a mări circulațiunea bileteloră de bancă ta 50 milione dolari. PARIS, 123 Fevruarie.— S’a telegrafiază de la Sion că ieri Don Carlos a venită și a avută uă întrevedere cu ducele de Modena, care venia de la Roma. Don Carlos avea pasportă austriacă. Autoritățile francese ’I aă d’a’i vedea comunicată că guvernul doresce prelungindă locuința sea Intrunită din orașele nordice, daci nu preferă a părăsi acesta țară. Don Carlos a plecată îndată pentru Geneva, piariulu le Gaulois, vorbindă despre scriptele că guvernulă spaniolă mediteza u o lovire de Stată cu intenția d’a proclama pe Montpensier rege, 3 ce că suntă fără fm Lmentu.l PARIS, 24 Fevruarie.— In corpură legislativă, respuntf co da la uă interpelare asupra candidaturilor oficiale, Chevandrier de Valdrome și Ollivier au declarată că ministeriulu va observa oă strictă neutralitate, dară că ’și reservă dreptul de a face cunoscută preferințele sale. Bucurescî, H Făurarii 1870. Guvernul a anunțată că la 25 Ianuarie face nouă alegeri pentru șapte membrii de la comuna Bucurescî. La 29 Ianuarie d. Lăzărescu, deputatei, membru al comunei ș’alegetorui, scrie și dă ministrului de interne dă protestare prin care areta modulă ilegale cu care s’a fabricată ș’acasta alegere. D. Lăzărescu, în protestarea sa, publicată în Românulu de la 1 Fevruariu, aretă, dovedesce că: „s’aă violată articol 38 și 42 din legea comunale. „Secțiunea 1, (Roșii) n’a putut vota. „Noptea, pe cândă se retrăseseră toți alegătorii, urna a fostă deschisă. „Vestitulă Țicu a fostă în permanență, însoțită de două comisari comunali, carii conduceau pe alegători. „Trei copiști străini, fără dreptă de alegători, daă biletele celoră conduși de Țicu. „Secretarii fură aduși d’acasă de către președintele ilegale, între carii Luca Panu, argintară, mnula dintre ilustratiunile bandei de la Marte * și Maiü, mulți trecuta.“ Ministrulă din întru, îndată ce citi acesta protestă, îndată ce află «’alegerile s’aă făcută și d’astă datâ conformă principiului Popa-Tache, de către Țicu și ceilalți membrii ai bandei, întări alegerile, și, ca se le deauă solemnitate și mai mare, le mtări prin consiliul de miniștri. Guvernul ni se spune că numi de primară pe umilă din nouii aleși al d. Țicu, pe domnu Diamandescu. Nu scimă decă d. Diamandescu cunosce modulă cu care a fost alesă și prin urmare deca primită a administra capitala, în virtutea mandatului ce i-a dată banda de es-pușcăriași și miniștrii loră; cea-a ce scimă ânsă este că d. Lăzărescu a dată și d’astă dată pe faciă operațiunea bandei și ni se spune ca și demisionatu. Cea-a ce mai scimă este că d. Efrem Gherman ș’a dată asemene demisiunea, și ni se spune încă c’a vorbită verde și romănesce ministrului, despre căușele care să facă a nu priimi a fi alesulă bandeloru. Informațiunile spună astăzi că d. Petre Grădiștenu este supărată pe ministrul din î.dru, că nu l’a numită pe domnia sea primară și pe d. zisă prefectă ală poliției. După noi, supărarea este dreptă, și d. Golesu-Lambru, în acesta cantaté, a comisă uă greșială, a călcată mă principia, și’i aducemă aminte că cei carii nesocotescă principiile, cărora datorescu a loră e sistință, nici uă dată n’aă avută și nu potă ave sfârșită bună, refusu, ca se și dă póta pleca și ’n facia crimeloră comise. Se scie camă publicată atâtă raportulă colonelului Cornescu, câtă și dechlarările medicului. Se scie c’acele acte constată că crimele s’au comisă și că s’aă comisă atunci, cându se aflaă presinți autoritățile administrative și judiciarie. Astă ci dobândirâmă în sfârșită să copiă și după procesulă verbale, închiăiată de către procurorele curței de Apelă din Bucurescî, în capulă căruia citimă: „Procesă verbale, închiăiatu la comuna Măcăi, cu arătările a 35 de locuitori, stricăciunile venite la casele loră, și semnele găsite pe trup.“ D’aci începă apoi mărturirile cu grămada și constatările, făcute de către procurore, de „lădi sparte, ușile pimnițiloră și magazieloru sparte, ferestele sparte, buți sparte, urme de rachiă vărsată, domnindu în tote, adauge procurorele, atâtă în întru casei câtă și ’n afară uă completă ruină.“ In acestă procesă verbale procurorele spune: „Am găsită pe Constantin Zăbavă, culcată într’uă grădină, și, întrebându-să ce are, ne a arătată și am văzută mă mâță roșiu plină de sânge, eșită afară. Acesta, ne-a spusă suferințele, că provine de la Dorobanții ce aă venită, căci dânșii l’aă bătută și dau pisată până ce i-aă eșită mațele." Procesulă verbale, închiăiată de procurorele curții, arată că toți martorii bătrâni, juni și femei, aă deehiarată caceste s’aă comisă, — precum și uciderea pruncului în pântecele mamei sale— în ziua de Joul, 25 Septembre. „Neamă pomenită cu d. prefectă, cu d. suptă prefectă, procurară, judecătoră de instrucțiune, d. Haciulea și cuă mare câtă de dorobanți. Sosindă camă pe la doua jumătate, aă șezută până sera întunerică cu toții, ș’aă comisă mai multe stricăciuni, după cumă ânșiră dumnevostră va fî încredințată din propriă vedere.“ Guvernulă a ’nvăluită și in jeluie tóte aceste crime. Ce pute dorü asceptată națiune de la ună guvernă, care se declara în facia ei de protectorele jafuriloră și crimeloră ? La ce capetă crede puterea esecutivă că va ajunge, când ea protege crimele? La ce pericle este espusă uă societate, atâtă de d’amară bântuită de bandele de ei pușcăriași și chiar de către administrațiune și justiția? te posibile a prevede. Cine, ’n adeveră, nu scie la ce póte conduce uă națiune nisce introdusă intriga miniștrii, cari au chiară în sînulu soră? Ș’acestua este ună adeveră ce nu se mai póte nega, căci enșii acei miniștrii se denunță acumă unii pe alții, și mergă încă pen’a spune națiunii că ei au introdusă intriga chiară în paiață. Cine nu póte iei la ce resultate póte ajunge lă națiune, cândă puterea esecutivă și cea legislativă nu mai emană de la națiune, ci de la buna voință a unor bande de espușcăriașî? Cine nu pote iei la câte pericle este espusă că națiune, cândă, după retragerea miniștriloră cu intrigele, este cârmuită d’ună ministeră compusă de dol. A. G. Golescu- Lambru, Zizin Cantacuzin la financie și D. Cozadin la lucrările publice ? Cine în sfârșită nu pate prevede periclele la care este espusă că națiune, cândă intriga, corupțiunea, jafurile și uciderile o guvernă în întru și are la castele iei pe Austria și pe Rusia, cari veghieză și lucreza? Vorbindă de bande și de fostulă prefectă de Argeșiă, d. A. Zissu, îndată vine în mintea oricui Cuca- Măcăi. Se scie că miniștrii n’au voită a da deputaților o dosariulă ce conținea procesele verbale, închiriate de către procurorele curții, de către medică și de către colonelă Cornescu. Se scie că majoritatea Camerei ș’a plecată capulă, în facia acestui a AJ Noua Presă Liberă de la 15 Fevruarie publică un corespondință a sea din Bucuresci, cu data 11 Fevruarie, care începe astăferă: „De vre opini jile, situațiunea nóstră a devenită era forte neplăcută. Intrigi și conspirațiunî—é cá parola bilei. După ce miniștrii au intrigată între dănșiî, acumă a ’ncepută a conspira boemiî, ére roșii se agită. „Se vorbesce forte multă despre uă catastrofă. In ce modă se va desvăli a doua edițiune a catastrofei române, acesta acesta pentru moim nti, în capsulă și ’n învălmășiala de ideie, ce asistă astăzi,mî este imposibilă a o prevedea.“ Noue ne apărută și ne pare fer SITUR PRILE FINANCIARE ȘI BUGETUL D-LUI h. G. GOLESCU. D. fostă ministru de finance arsă și a repetată: „Că predecesorii săi s’a servită ,in elaborarea bugetului cu espe„clientulă comodă d’a imila resursele „fiscale, ascundendă adeverata situație a tesaurului, ceia ce, după „d-sa, a dată locă la crescerea de„ficiteloră și a detoriei flotante.“ Asupra acestoră declarațiuni, noi credemă a face uă serviți □ d-lui A. G. Golescu, servițtă de care altă dată n’a voită a ține comptă, spuindu’I, în cată privesce contribuțiunile directe, că veniturile n’au fostă imflate prin nici ună budgetă și că tocmai d-sea a căzută în acestă eróre, cu pensiunea pregătirea bugetului de venituri pe anul 1870. Ca se ajungemă a convinge, de se va putea, pe fostul ministru de finance, de cele ce amă <jisă, ne vomă servi în desvoltările nóstre chiară cu cifrele date de d-lul prin tabloul u de la pagina 43 a proiectului de bugetă, pentru 1870 și cu cele publicate prin Monitorul No. 61 anulă trecută. In aceste două tablouri se găsescă evaluările bugetare și constatările definitive ale fiecărui ană, alese de d. Golescu după deducerea scurjămintelor și însumarea adauselor, urmate între contribuabili. Aceste evaluări și constatări sunt prevăzute astăfelă: Evaluări bugetare Constatări Escedinte g an. 1866 17,777,777 18,103,074 325,297 r „ i 867 17,083,703 17,572,180 488,477 o- „ 1868 17,010,296 18,000,198 983,902 Din aceste sume sperămă că vericine se va încredința, nu numai că evaluările bugetare n’au fost imftante, precum ă a pretinsă fostulu ministru de finance, dară încă că ele dă lăsată escedente și prin urmare deficiturile imaginate sunt în proporțiune fictive. Aceste <ase în privința evaluării pră bugetare pe anii trecuți, se renimă la modulă cumă d-sa, din erare negreșită, a imflată evaluările bugetului presintată pentru anulă 1870. Pentru acestu ană d. Golescu a prevedutu, supt titlulu de contribuțiuni directe, suma de lei 20,226,766, pe căndă pentru anulă 1869, totă d-sa a constatată, după calcule, pe acela de lei 19,156,312, ce figura în bugetul acelui ană, și a susținută că adevăratele venituri nu s’ară pute urca de câtă la 17,994,138. Admițăndă că alegarea făcută în anulă trecută de d. Golescu fostă exacă, punemă întrebarea: de a unde a luat d-sa că în 1870 contribuțiunile directe să se sporescă peste acelea ale anului 1869,în care s’au aplicat a doue recensimente) cu însemnata sumă de lei noui 2,232,628? Sene esplice d-siucumă se numeșce acesta exagerată sumă de venituri? D. Golescu trecândă apoi cu vederea cele ce-a susținuta la Mda 1869, prin proiectul a presiunata camerei, pentru rectificarea budgetului acelui anu, ne aduce acumă cu totulü alte cifre. Astfel, pe do uă parte d-sea, la pagina 31 din budgeturu pe 1870, ne aretă că evaluările de 19,156,332, prevedute prin budgetulu anului trecuta, suntii admise, era pe de alta, la pagina 43 din același proiecta, ne spune că constatările anului 1869 sunt numai de 18,758,195, peste care mai prevede una adausa eventuală pentru 1870, de lei 1,468,570, și formâz o astfel o totalulă de 20,226,766. In vederea arătoră ciudate conbinațiuni de cifre contradictorii, că ași ruga pe cei ce pot ă înțelege necontenitele variațiuni aretate de d. Golescu, se binevoiască a veni să lumineze opiniunea publică, ca se scimă cu toții cari suntă adeveratele resurse budgetare? Totă ce putemă spune d’uă camdată d-lui Golescu, consistă în: a’lă ruga se reducă evaluarea contribuțiunilor directe pentru 1870, celă puțină cu suma de 900,000 lei noul, pentru că, chiar de a mă admite cifra de 18,758,195, ca representândă adevăratele constatări ale anului 1869, totuși în asemenea casă va trebui se excludemă din acesta cifră peste 400,000 lei noul, proveniți din contribuțiile ambulanților, ce nu se înscriu în roluri și cari potă figura numai în adausulă propusă pentru anul 1870, era nu și la rezumatulü volunioru, alesă ca punctă de plecare la începutul acestui an. Asemenea va trebui ca exageratură adausă propusă pentru 1870, în sumă de 1,468,570, se fie redusă cu celă puțină 500.000 lei noui, pentru că acestă ană venindă îndată după ană recensemântă generală, aplicată în 1869, nu va putea produce pentru 1870 nici două treimi din adausele propuse de d. Golescu. Dămă aceste lămuriri dreptă a verifica veniturile celor în prevăzute în budgetilă anului 1870, indemnându-i a examina cu multă atențiune binele ce a servită fostului ministru de finance, la evalua-