Romanulu, februarie 1870 (Anul 14)

1870-02-14

VINLU ALU PATRU-SPRE-PECELEA Administrațiunea în Pasagiu lú Roman, No. 1. — Redacțiimea Strada Colțea, No. 42. VO­ESCE ȘI VEI PUTEA Levi. Jjeî­n-Pe anü.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe­gese luni « « 24 « 29 !Petreî luni « « 12 « 15 uă lună « * 5 « 6 Unü esemplarü 25 banî. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust ARTICLELE Trimise și Nepublicate SE VORU ARDE. — REDACTORI Respunz etor EUGENIU CARADA SAMBATA 14. FEVRUARIE. LUMINEAZĂ-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anuntiuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­­țiunea diariului. In districte la corespondinții diabtului prin poștă. La Paris la D. Darras-Rallei grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. A­NT­1SITIT­RIX.3S Linia de 30 litere.................. 40 bani Insersiuni și reclame, linia.. 2 lei nou ATENEULU ROMANI Duminecă, 15—27 Februarie, 8 ore pre­cise, conferința d-lui V. A. U­rechiă despre Blavia-Valachi. Acestă popore bravo, care impln lumea de curenda cu numele sef, bătendă totă puterea austro-maghiară, este ele Românü ? D. Urechiă ne va spune. SFIRVITIULI TELEGRAFIC ALII nORMAIVI'Iilfl. BERLIN, 24 Fevruarie. In parlamentulu federale Bismark, combatendu resoluțiunea propusă de d. Lasker, to privința intrării in confederațiunea Nordului a ducatului de Bade, spune că acesta intrare este actualminte neo­­portună. Chiară daca ducatulu di Bade aici cere acesta intrare, Prusia va rtsjpunde are­­tândă­uă altă epocă mai favorabile. Ri­solu­­țiunea a fost­ retrasă. PARIS, 24 Fevruarie. Camera a adoptat­ ordinea țjiktî pură și sim­p­lu asupra interpe­lării relativă la politica interiora. După Pasci, va fi un Întrevedere la Viena Intre regele Italiei și imperatul­ Austria. (Servvitulu privata ală Monitorului) PARIS, 22 Fevruarie.— In corpulă le­gislativă, Jules Favre a interpelată ministe­­rulă asupra politicei interiore. Eia a espri­­m­ată mulțămirea că capulă Statului recu­­nosce că voința națională, era nu voința per­sonală trebue se domine in­r soluțiunile sale. Numai suveranitatea naționale trebue se co­mande a<ât; ori­care minoritate personală sau colectiva, care ar voi se resiste, trebue se fie combătută până la cea din urmă pică­tură de sânge. Interpelatorulă a cerută ca ministerulă se declare decà va urma programa centrului drepte seii centrului stângă. Buffet­­a respunsă că va urme pe amân­două. Jules Favre impută ministerului că a fă­cută se se­verse sânge, blameză arestațiile, cere revigia legei militare, reorganisația gu­­ardie civilice, disoluția corpului legislativă. Termină o iéndi­că guvernală, care va Îm­plini aceste reforme, va fi susțin­ută; eră oianținerea guv­­rnului personală va afla to doi adversari nereconcilăbi­l. După câte­va cuvinte ale lui Piccad, con­tra lui F­ivre, desbaterea sa amânată pen­tru a^î. WASHINGTON, 21 Feb ru*r­is.— Camera represintanților­ grăbesce resoluțiunea d’a mări circulațiunea bileteloră de bancă ta 50 milione dolari. PARIS, 123 Fevruarie.— S’a telegrafiază de la Sion că ieri Don Carlos a venită și a avută uă întrevedere cu ducele de Mo­dena, care venia de la Roma. Don Carlos avea pasportă austriacă. Autoritățile france­­se ’I aă d’a’i vedea comunicată că guvernul­ doresce prelungindă locuința sea Intru­­nită din orașele nordice, daci nu preferă a părăsi acesta țară. Don Carlos a plecată îndată pentru Geneva, piariulu le Gaulois, vorbindă despre s­c­­riptele că guvernulă spaniolă mediteza u o lovire de Stată cu intenția d’a proclama pe Montpensier rege, 3 ce că suntă fără fm­­ Lmentu.­l PARIS, 24 Fevruarie.— In corpură le­gislativă, respuntf co da la uă interpelare a­­supra candidaturilor­ oficiale, Chevandrier de Valdrome și Ollivier au declarată că mi­­nisteriulu va observa oă strictă neutralitate, dară că ’și reservă dreptul­ de a face cu­noscută preferințele sale. Bucurescî, H Făurarii 1870. Guvernul­ a anunțată că la 25 Ianuarie face nouă alegeri pentru șapte membrii de la comuna Bu­cu­­rescî. La 29 Ianuarie d. Lăzărescu, de­putatei, membru al­ comunei ș’ale­­getorui, scrie și dă ministrului de interne dă protestare prin care a­­reta modulă ilegale cu care s’a fa­bricată ș’acasta alegere. D. Lăzărescu, în protestarea s­a, publicată în Românulu de la 1 Fe­­vruariu, aretă, dovedesce că: „s’aă violată artico­l 38 și 42 din legea comunale. „Secțiunea 1, (Roșii­) n’a putut­ vota. „Noptea, pe cândă se retrăseseră toți alegătorii, urna a fostă deschisă. „Vestitulă Țicu a fostă în per­­manență, însoțită de două comisari comunali, carii conduceau pe ale­gători. „Trei copiști străini, fără dreptă de alegători, daă biletele celoră con­duși de Țicu. „Secretarii fură aduși d’a­casă de către președintele ilegale, între carii Luca­ Panu, argintară, mnula dintre ilustratiunile bandei de la Marte * și Maiü, m­ulți trecuta.“ Ministrulă din întru, îndată ce citi acesta protestă, îndată ce află «’alegerile s’a­ă făcută și d’astă­ datâ conformă principiului Popa-Tache, de către Țicu și cei­l­alți membrii ai bandei, întări alegerile, și, ca se le dea­uă solemnitate și mai mare, le mtări prin consiliul­ de miniștri. Guvernul­ ni se spune că numi de primară pe umilă din nouii aleși al d. Țicu, pe domnu Diamandescu. Nu scimă decă d. Diamandescu cunosce modulă cu care a fost­ alesă și prin urmare deca primită a administra capitala, în virtutea mandatului ce i-a dată banda de es-pușcăriași și miniștrii loră; cea-a ce scimă ânsă este că d. Lăzărescu a dată și d’astă­ dată pe faciă ope­rațiunea bandei și ni se spune ca și demisionatu. Cea-a ce mai scimă este că d. Efrem Gherman ș’a dată asemene demisiunea, și ni se spune încă c’a vorbită verde și romă­­nesce ministrului, despre căușele care­ să facă a nu prii­mi a fi a­le­­sulă bandeloru. Infor­mațiunile spună astăzi că d. Petre Grădiștenu este supărată pe ministrul­ din î.dru, că nu l’a numită pe domnia sea primară și pe d. zisă prefectă ală poliției. După noi, supărarea este dreptă, și d. Goles­u-Lambru, în acesta can­taté, a comisă uă greșială, a călcată m­ă principia, și’i aducemă aminte că cei carii nesocotescă principiile, cărora datorescu a loră e sistință, nici uă dată n’aă avută și nu potă ave sfârșită bună, refusu, ca se și dă póta pleca și ’n facia crimeloră comise. Se scie camă publicată atâtă raportulă colonelului Cornescu, câtă și dechlarările medicului. Se scie c’acele acte constată că crimele s’au comisă și că s’aă co­misă atunci, cându se aflaă presinți autoritățile administrative și judi­­ciarie. Astă­ c­i dobândirâmă în sfârșită să copiă și după procesulă verbale, închiăiată de către procurorele cur­­ței de Apelă din Bucurescî, în ca­pulă căruia citimă: „Procesă verbale, închiăiatu la comuna Măcăi­, cu arătările a 35 de locuitori, stricăciunile venite la casele loră, și semnele găsite pe trup.“ D’aci începă apoi mărturirile cu grămada și constatările, făcute de către procurore, de „lădi sparte, ușile pimnițiloră și magazieloru sparte, ferestele sparte, buți sparte, urme de rachiă vărsată, domnindu în tote, adauge procurorele, atâtă în întru casei câtă și ’n afară uă completă ruină.“ In acestă procesă verbale pro­­curorele spune: „Am găsită pe Constantin Ză­bavă, culcată într’uă grădină, și, în­­trebându-să ce are, ne a arătată și am văzută m­ă mâță roșiu plină de sânge, eșită afară. Acest­a, ne-a spusă suferințele, că provine de la Dorobanții ce aă venită, căci dân­șii l’aă bătută și dau pisată până ce i-aă eșită mațele." Procesulă verbale, închiăiată de procurorele curții, arată că toți mar­torii bătrâni, juni și femei, aă de­­ehiarată caceste s’aă comisă, — precum și uciderea pruncului în pân­tecele mamei sale— în­­ ziua de Joul, 25 Septembre. „Ne­amă pomenită cu d. pre­fectă, cu d. suptă­ prefectă, procu­rară, judecătoră de instrucțiune, d. Haciulea și cuă mare câtă de do­robanți. Sosindă camă pe la doua jumătate, aă șezută până sera în­­tunerică cu toții, ș’aă comisă mai multe stricăciuni, după cumă ânși­­ră dumne­vostră va fî încredințată din propriă vedere.“ Guvernulă a ’nvăluită și in je­­luie tóte aceste crime. Ce pute dorü ascepta­tă națiune de la ună guvernă, care se dec­lara în facia ei de protectorele jafuri­­loră și crimeloră ? La ce capetă crede puterea ese­­cutivă că va ajunge, când­ ea pro­tege crimele? La ce pericle este espusă uă so­cietate, atâtă de d’amară bântuită de bandele de ei pușcăriași și chiar­ de către adm­inistrațiune și justiția? te posibile a prevede. Cine, ’n ade­­veră, nu scie la ce póte conduce uă națiune nisce introdusă intriga miniștrii, cari au chiară în sînulu soră? Ș’acestu­a este ună adeveră ce nu se mai póte nega, căci enșii acei miniștrii se denunță acumă u­­nii pe alții, și mergă încă pen’a spune națiunii că ei au introdusă intriga chiară în paiață. Cine nu póte iei la ce resultate póte ajunge lă națiune, cândă pu­terea esecutivă și cea legislativă nu mai emană de la națiune, ci de la buna voință a unor­ bande de es­­pușcăriașî? Cine nu pote iei la câte pericle este espusă că națiune, cândă, du­pă retragerea miniștriloră cu intri­­gele, este cârmuită d’ună ministeră compusă de dol. A. G. Golescu- Lambru, Zizin Cantacuzin la finan­­cie și D. Cozadin la lucrările pu­blice ? Cine în sfârșită nu pate prevede periclele la care este espusă că na­țiune, cândă intriga, corupțiunea, jafurile și uciderile o guvernă în întru și are la castele iei pe Aus­tria și pe Rusia, cari veghieză și lucreza? Vorbindă de bande și de fostulă prefectă de Argeșiă, d. A. Zissu, îndată vine în mintea ori­cui Cuca- Măcăi­. Se scie că miniștrii n’au voită a da deputaților o dosariulă ce conți­nea procesele verbale, închiriate de către procurorele curții, de către medică și de către colonelă Cornescu. Se scie că majoritatea Camerei ș’a plecată capulă, în facia acestui­ a AJ Noua­ Pres­ă­ Liberă de la 15 Fevruarie publică un corespondin­­ță a sea din Bucuresci, cu data 11 Fevruarie, care începe astă­feră: „De vre opin­i jile, situațiunea nóstră a devenită era forte neplăcută. Intrigi și con­­spirațiunî—é cá parola bilei. După ce miniș­trii au intrigată între dănșiî, acumă a ’nce­­pută a conspira boemiî, ére roșii se agită. „Se vorbesce forte multă despre uă ca­tastrofă. In ce modă se va desvăli a doua edițiune a catastrofei române, acesta aces­ta pentru moim nti­, în capsulă și ’n învăl­­mășiala de ideie, ce asistă astăzi,­­mî este imposibilă a o prevedea.“ Noue ne a­părută și ne pare fer­­ SITUR PRILE FINANCIARE ȘI BUGETUL D-LUI h. G. GOLESCU. D. fostă ministru de finance a­­rsă și a repetată: „Că predecesorii săi s’a servită ,in elaborarea bugetului cu espe­­„clientulă comodă d’a imila resursele „fiscale, ascundendă adeverata si­­­tuație a tesaurului, ceia ce, după „d-sa, a dată locă la crescerea de­­„ficiteloră și a detoriei flotante.“ Asupra acestoră declarațiuni, noi credemă a face u­ă serviți □ d-lui A. G. Golescu, servițtă de care altă dată n’a voită a ține comptă, spu­­indu’I, în cată privesce contribuțiu­­nile directe, că veniturile n’au fostă imflate prin nici ună budgetă și că tocmai d-sea a căzută în acestă e­­róre, cu pensiunea pregătirea buge­tului de venituri pe anul­ 1870. Ca se ajungemă a convinge, de se va putea, pe fostul­ ministru de finance, de cele ce amă <jisă, ne vomă servi în desvoltările nóstre chiară cu cifrele date de d-lul prin tabloul u de la pagina 43 a proiec­tului de bugetă, pentru 1870 și cu cele publicate prin Monitorul­ No. 61 anulă trecută. In aceste două tablouri se gă­­sescă evaluările bugetare și consta­­tările definitive ale fie­cărui ană, alese de d. Golescu după deduce­rea scurjămintelor­ și însumarea a­­dauselor, urmate între contribuabili. Aceste evaluări și constatări sunt­ prevăzute astă­felă: Evaluări bugetare Constatări Escedinte g an. 1866 17,777,777 18,103,074 325,297 r „ i 867 17,083,703 17,572,180 488,477 o- „ 1868 17,010,296 18,000,198 983,902 Din aceste sume sperămă că veri­cine se va încredința, nu nu­mai că evaluările bugetare n’au fost imftante, precum ă a pretinsă fostulu ministru de finance, dară încă că ele dă lăsată escedente și prin urmare deficiturile imaginate sunt­ în pro­­porțiune fictive. Aceste <ase în privința evaluări­­i pră bugetare pe anii trecuți, se re­­nimă la modulă cumă d-sa, di­n e­­rare negreșită, a imflată evaluările bugetului presintată pentru anulă 1870. Pentru acestu ană d. Golescu a preved­utu, supt titlulu de contribuți­uni directe, suma de lei 20,226,766, pe căndă pentru anulă 1869, totă d-sa a constatată, după calcule, pe acela de lei 19,156,312, ce figura în bugetul­ acelui ană, și a susți­nută că adevăratele venituri nu s’ară pute urca de câtă la 17,994,138. Admițăndă că alegarea făcută în anulă trecută de d. Golescu fostă exac­ă, punemă întrebarea: de a unde a luat d-sa că în 1870 contri­­buțiunile directe să se sporescă pes­te acelea ale anului 1869,­­în ca­re s’au aplicat a doue recensimente) cu însemnata sumă de lei noui 2,232,628? Sene esplice d-siucumă se num­eșce acesta exagerată sumă de venituri? D. Golescu trecândă apoi cu ve­derea cele ce-a susținuta la Mda 1869, prin proiectul a presiunata ca­merei, pentru rectificarea budgetu­lui acelui anu, ne aduce acumă cu totulü alte cifre. Ast­­fel­, pe do uă parte d-sea, la pagina 31 din budgeturu pe 1870, ne aretă că evaluările de 19,156,332, preved­ute prin bud­­getulu anului trecuta, suntii admi­se, era pe de alta, la pagina 43 din același proiecta, ne spune că constatările anului 1869 sunt­ nu­mai de 18,758,195, peste care mai prevede una adausa eventuală pen­tru 1870, de lei 1,468,570, și for­­mâz o ast­fel o totalulă de 20,226,766. In vederea arătoră ciudate con­­binațiuni de cifre contradictorii, că ași ruga pe cei ce pot ă înțelege necontenitele variațiuni aretate de d. Golescu, se bine­voiască a veni să lumineze opiniunea publică, ca se scimă cu toții cari suntă ade­­veratele resurse budgetare? Totă ce putemă spune d’uă cam­­dată d-lui Golescu, consistă în: a’­­lă ruga se reducă evaluarea contribu­­țiunilor­ directe pentru 1870, celă puțină cu suma de 900,000 lei noul, pentru că, chiar de a mă ad­mite cifra de 18,758,195, ca re­­presentândă adevăratele constatări ale anului 1869, totuși în aseme­nea casă va trebui se excludemă din acesta cifră peste 400,000 lei noul, proveniți din contribuțiile am­­bulanților­, ce nu se înscriu în ro­luri și cari potă figura numai în adausulă propusă pentru anul 1870, era nu și la rezumatulü volunioru, alesă ca punctă de plecare la în­­ceputul­ acestui an­. Asemenea va trebui ca exage­­ratură adausă propusă pentru 1870, în sumă de 1,468,570, se fie re­dusă cu celă puțină 500.000 lei noui, pentru că acestă ană venindă îndată după ană recensemântă ge­nerală, aplicată în 1869, nu va pu­tea produce pentru 1870 nici două treimi din adausele propuse de d. Golescu. Dămă aceste lămuriri dreptă a verifica veniturile celor­ în prevă­zute în budgetilă anului 1870, in­­demnându-i a examina cu multă a­­tențiune binele ce a servită fostu­lui ministru de finance, la evalua-

Next