Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)

1870-06-03

f­ANULU ALU PATRU-SPRE-PECELEA Adminiatrațiunea in Pasagiulu Roman, No. 1.- Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. MERCURI, JUDI 3-4 IUNIU 1870 Lei­i. Lei­i-Pe ana.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 uă lună « « 5 * 5 Unu esemplara 25 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aus ARTICOLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA L­UMINEAZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anuntturi si reclame a se adresa In Bucuresci, la administra­­tiunea pariului. In districte la corespondinții pariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halla­grain, rue de l’ancienne comedie No. 5 ANUNTIURILE Linia de 30 litere................ 40 bani InserȚiunî și reclame, linia.. 2 lei nouî VOIESCE ȘI VEI PUTEA In urma scriitorii ce amu mai primitu în privința alegerilorü, pre cami modificări și completări fiindul necesarie republicariü ar fi TABLOUL GENERALE ALU ALEGERILORU * Pe aceștia i-a publicată anteiă „Monitorulu“ și d'accia i-am reprodusă și noi. Mai multe de pește­­nsă susțină că acel aleși în localurile legale suntă: G. MANTU, C. BRA1ESCU și V. HOLBA.N ** Findă că guvernulă a publicată în „Monitoră“ pe numiții bandeloră, publicămă și noi pe adeverații aleși și proclamați de biuroulă centrale. NUMELE DISTRICTELORU. Argeșiu BACĂU . BOLGRADU BOTOȘANI BRĂILA . BUZEU CAHULU . . COVURLUIU DOLJIU . DORON­OIU DÂMBOVIȚA FALCIU . GORJIU . IALOMIȚA IAȘI ILFOVU . ISMAILU MEHEDINȚI MUSCELU NEAMȚU OLTU PRAHOVA . PUTNA . RÂMNICU-SAR­VÂLCEA . ROMANII ROMANAȚI SUCEAVA TECUCIU TELEORMANU TUTOVA VLAȘCA VASLUIO­ATU COLEGIULU­I Radu Michaiu Dum. Ghica Comănescianu Aristid Pascal­u L. Ciolacu I. Câmpinenu Dr. Iatropolu D. Crăciunescu L. Catargiu N. Gr. Racovița H. Cortazzi G. Cantacuzino M. Kogălnicenu C. Blaremberg N. Moscu P. Mavrogh­eni Dumitru Ghica Al. Tulciano C. Scafeși­ A. C. Gol­escu N. Roset Bâlanescu Col. Manu T. Văcărescu G. Apostolianu C. Grădiște­nu Al. Lahovari N. Catargiu Calimachi A. G. Golescu Maior C. Boiană P. Ciucă I. Ghica M. Costa­che N. Tătăranu I. Sturza COLEGIULU­II B. Boerescu. D. Lupașcu George Focșa 0. Magistan Stâlpeanu N. Pâcleau C. Caramaliu M. Cogălnicenu N. Zătreanu P. Casimiru E. Văcărescu Vasile Vrabiă Tache Moscu Simeon Mihălescu N. Ionescu S. Marcovici P. Iconomu G. Costa-Foru N. Crețulescu Emanoil Filipescu G. Meitani I. Radovici A. Sihlenu Ion Bălăcenu Zisu Dimitrescu Ion Agarici Anton Puricescu Petru Safia T. Anastasiu C. Bosianu v Costache Negri Ales. Lăzărescu P. Carp COLEGIULU­III Nu s’a făcutu­ alegere. G. Leca și Ion Negură N. Blaramberg, G. Hasnaș, P. Georgiade, I. Adrian R. Campiniu, T. Dobrescu I. Ioachim, Sacaloiu Al. Teriachiu, P. Popasu, C. Negri* Stolojană, B. Radianu, G. Chițu, Mateiu Gane Generări : Florescu N. Ionescu, G. Magheru fiul, P. Grădișteanu Gheorghiu, Tăcu, Fătu, A. Holban Gen. N. Golescu, I. Brătianu, D. Brătianu G. M. Ghica, T. Mehedințenu, C. A. Rosetti ** V. A. Urechiă Gr. Miculescu, Ion Aurel, Ovid Rudanu, M. Cogălniceanu, Titulescu, A. Avion, A. Candiano, Grigorescu N. Voinov, N. Fleva, Gr. Bălănescu Const. Mihăiescu N. Iancovescu N. Ionescu, L. Eraclide, C. Racoviță G. Grece­anu Antonii Ci­nca G. Vernescu I. Codrescu, Belcescu, Gâlcă, N. Gogoșă Iordache Beldiman COLEGIUL­ IV Nae Dimancea Eugeniu Ghica Nicu Negri G. Lahovari N. Blaramberg. V. Vlădoianu Iacob Negru ți Tereachiu I. Brătianu C. Pilatti (maiorii) Ion N. Alessandrescu Nicolae Bosie Ahil Cresnaru I. Ritoricii. Petru Suciu M. Marghilomană A. C. Sturza Serendache Pavelă Anghelescu Teodor Teodoru C. Vălanu I. Brătianu Panait Tufelcică C. F. Robescu, profesore. C. Grecenu Iorgu Vucinic Nicu Rusu Locustein Georg. Racoviță Nicu Șerbănescu Costache Racotă Lascar Moldoveau Cesar Boliac D. Cozadini Candidatură la colegiulă ala II de Senatori, ală județului Ilfov­, pro­pusă de mai mulți comercianți este: imm PREDESCO. P­EMARULU COMUNEI BUCURESCI. Alegătorii colegiului II, pentru Senată, convocați pentru z­iua de 4 Iuniă, voră vota în localulă os­­pețului comunală. DD. profesori ai Universității din Bucuresci, convocați pentru z­iua de (­ Iuniă, voră vota în localulă A­­c­ademieî. SERVIȚI O TELEGRAFICII A li 11 BOHANI'Llfl. l’VRIS, 13 iunia. L’guerronière este nu­mită ambasadore al­ Franciei la Constanti­­nopole, și d. Bourre care a fostă pen’acuma ambasadore, este numită senatore. VIENA, 13 Iunie. Tenefik-pașa, fiul­ Ke­­divului, este asceptată în curendă la Viena. Bucuresci, 15 Ciresiarü 1870. Ră cutezată!.. Da, miniștrii ban­delor­ de pușcăriași, miniștrii tâl­­harilor­ ș’ai ucigașilor ă aă cutezată se scrie și se pulb­e în Monitorul­ de astăzi: „Faptele capitalei, petrecute fac­ă cu mii de marturi, vorbescă mai tare de­câtă a­­serțiunile inspirate de patimi ce au între­cută culmea ultragiului ș’a nedreptății. „Guvernulă n!a patronată nici nă candi­­datură; două liste opuse s’aă publicată de către done partite adverse, bine cunoscute și bine desemnate, și lupta între ele s’a urmată fără amestecul ă pro­seă contra alți guvernului. Ceea ce dovedește acesta și mai bine, este resultatulü alegerilor”, care a mo­dificată în parte chiară listele propuse. „Camera, publiculă, consecința tuturoră 0­­nuniloră onest­ voră judeca rolulă guver­nului, precumu a fostă în adeverii: imparți­alitate absolută, libertatea retrog.1 și ordinea în măsura forțelor­ umane, pe câtă a per­misă și disposițiunile nu tată d’auna bine precisate ale legii electorale. „Până atunci, avendu consciința că ș’a făcută datoria, va sta impasibile ta facia u­­noră violințe de lim­ba giă de cari ’lă va reabuna opiniunea indignată a tuturor omeni­­lor, neparțial.“ Bandele de pușcăriași, operândă în lumina mare, în facia tutoră lo­­cuitoriloru capitalei, în facia mem­­brilor. Curții de casațiune, în facia miniștrilor­, ei le numescă „parti­te adverse!“ Bandele de pușcăriași, ocupândă sala Ateneului, dulăii orgiiloră și crimeloră, stândă, în timpă de două­­ Iile, în sala colegiului electorale, lungiți pe băncele sălii, desbrăcați de haine și de încălțăminte, astă­­felă în câtă groza și scârba coprin­­se pe toți câți s’aă­dusă se ved­ă acelă scandală, acele orgii scârbese și criminale, miniștrii le numescă „partită politică“ și orgiile și cri­mele lor­, luptă electorale!.. De la 19 Maiăși până în acestă momentă, cetățianii bătuți pe spa­de și prin casele lor­, cu capetele sparte, cu răniri cu cuțite, alergă plini de sânge la parchetă, denunță și crimele și pe criminali, și ban­diții liberi își urmeză misiunea loră, luptă cea mai patentă complicitate a poliției ș’a parchetului, eră mi­niștrii spună în Monitoru­ că acestea suntă „lupte de partite adverse!“ In Bucurescî și ’n cele mai multe județe bande, gendarmî, Scorțeni și Hamali, prefecți, polițai, luptă­­prefecți și procurori, năvălescu în sala alegerilor­, bată și isgonescă biurourile constituite, spargă urne și capete, și miniștrii cuteză a spune în publică c acestea suntă lupte de „partite adverse, carii se facă fără amesteculă pro sóu contra ală gu­vernului“!... Mii de cetățianî mărturescă că nu alegătorii ci Scorțeni, Hamalu, Geambașiu, Țicu, cu petrarî și mă­turătorii, au năvălită în liceulă Ba­sarabii ș’au bătută pe alegători. Sute de cetățianî și ânsu­și pro­­curorele, în raportul ă seu către mi­nistru, constată că biuroulă electo­rale de la colarea de negru a fostă asemene bătută și dată afară de către bandă și până astăzi­ tâlharii suntă liberi și triumfători, poliția și parchetul, la ordinile lor­, eră mi­niștrii insultă din nou națiunea, pân’a cuteza a nega crimele ș’a elice că „partitele au luptată între den­sele“­­.. La Vâlcea, biuroulă electorale se violezâ de către administrațiune,­­ ș’alegetoriî s’aresteză, în sala ale­­­gerii, în acelă altară ală suverani­tății loră. Asemene crime se facă la Giurgiu, la Piteșci, și -n alte dece orașie! La Tecuci suptă­ prefec­­tură, polițaiură c’uă companie de vânători, umblă pe strade, adună cu forța pe delegați în ograda te­legrafului, și pe căndă bandele go­­nescă biuroală definitivă, adminis­­trațiunea silesce pe delegați­a măr­­turi c’aă votată ș’aă alesă deputată, și miniștrii cuteză a insulta națiu­nea (ficândă că „lupta s’a urmată între alegetorî fără amesteculă gu­vernului“­.. Ieri­seră mai mulți cetățiani fură bătuți; ieri­seră banda sparse ca­pete, împunse cu cuțite, intră în case și trase cu pistolul, sângele curse cu bilșiugara, femeile și copiii ți­pară, nimene nu mai pote eși pe strade, nimene nu mai este sicuru chiară în casa mea, și miniștrii cu­teză a spune că tóte acestea suntă lupte între partite, la care guver­nulă uu s’a­mestecată și nu se mestecă! Parchetul­ este încunoșetințatu. Mărturii suntă cu sutele; criminalii anume denund­ați; inelele, prin care s’au spartă capete suntă în măna procurorilor­ și judecătorilor­ de instrucțiune, și nici unul­ din cri­minali nu este arestată, eră miniș­trii aă cutezată a flice că suntă ne­vinovați și noi toți calomniatori! Cutezarea nerușinării, este în ade­veră egală cu cutezarea crimelor. La Pitescu se calcă colegiele e­­lectorale și s’aresteză cetățianii, pe căndă erau în efereițială suverani­tății loră, și miniștrii cuteză a­dice că nu ei aă voită se se scalde în sângele Romăniloră! Și decă sângele nu s’a vărsată și a cele­lalte orașie, cine nu scie că n’o detorimă de cătă numai răb­dării și înțelepciunii celei mari a cetățenilor”? Epă ce nise scrie din Ploiesci: „Administrațiunea a voită se ia cu sila biuroulă provisoriă, și s’a ’ncercată se resterne de pe scaună pe președintele celă mai bătrână. Președintele chiamă garda ș’astă­­felă se opri reală, și póte și pen­dulă. „Procurorele veni în sală nechiă­­mată și amenință pe alegători. A­­cești­a susținură dreptulă loră și legea; procurorele se retrase, deră dete mandate de înfăciș­are contra mai multor­ notabili comercianți, carii au apărată legea. Biutculă a constatată violarea sălii alegerii ș’a cerută darea în judecată a primu­lui procurore. „La colegiulu ală 4-lea s’a pusă candidatura d-lui Ion Brătianu. Pu­țină a lipsită însă ca administra­­țiunea, prin mijlocele ce a ’ntrebu­­ințată ca se oprescă acestă alegere, se nu facă se curgă săngele și rdie pe strade. • •

Next