Romanulu, iulie 1870 (Anul 14)
1870-07-01
ROMANIALUI IULIE 1870 561 D. lepurenu, primulăi ministru, suindu-se la tribună, se sculă către adunarea >î permite se vorbescá ca particularii, ore nu ca ministru in acésta privință. Căndă d. Lahovari, ministru de justiție, a luată cuventulö ca se apere acesta aleger . d. Lahovari, totö déuna cu sentimente ge nerose ca ori ce tânerii, i-a ceruțu d-luî autorisația se apre acea alegere, ș d-sea i-a și dat-o. Arii fi vrute case se gaséscu în d. Campinenu, care e și d-luî unu june, une lini— bagie,déca nu tortu așia de generoșii, dérü celu puținii cu mai puținii venim. D. Campinenu, pentru une cuvent salu d-sele de la 1862, a venit a se’i faci une procesii de tendințe, se'i scruteze consciința. Acésta e unu midiocu jesuitica. Déru căndu la porta camerei Romaniiî în 1862 s’a uciso d. R. Gatargiu unulfi din cei mai eminenți bărbați, d-sea aostit cuprinsit de terore și împreună cu majoritatea camerei d’atunci aöendute bine se propune a se lua mesurî de către guvernü de către putere , ca se se facă securitate. A fost a dera secundară de 50—70 deputați de atunci, care compuneau majoritatea. D. Campine nu a reusit că va da blama guvernului. Căndu se va face acesta, d. îepurenu declară că va fi așta de desarmete, încâtă nici că nu se va mai apăra. Venindă la alegere, d-sea citesce uă petiție a miciloru politici, dice, aî d-luî Câmpinenii din Bucurescî, cad au cerută de la d-sea se iea mesurî cu care se se preîntâmpine neorânduielile colegiului IlI-lea, adică se fie armată lângă localele de alegere, câte unu procurore, etc. Acesta s’a făcută la Bucurescî. Cum déru totö același lucru de la Bucurescî se critică la Giurgiu ? Citesce apoi măsurile luate de d-lum la alegeri, și publicate în Monitoru. Adauge apoi că la Giurgiu în colegie s’au introdusă ăroenî fără dreptă d'alegători. Alegătorii, vrândă aî scote, se nasce conflicte. Primarul, atunci cere intervening forței și autoritatea nu putea refușa acesta, precum nu refusase nicî în Bucuresci. Se zice că nu trebuie se credemă nici pe prefecții, nici pe procuroru etc. Atunci ce română? Alegațiunile d-lui Lăzărescu și Câmpineai în față cu cele ale guvernului; d-sea protestă în contra doctrinei ce se susține mereu d a se crede numai alegațiunile deputaților, eră guvernulă seă. D-nii Lăzărescu și Câmpinenu nu simtă infailibili ca Sf. Jon gură de aurii. De nu se pune temeră pe alegerile miniștriloru, se nu se puie nici o ale deputaților. Atunci remână alegătorii și ale sură față în față. Ceră unde sufită protestele contra alegerii? E, din contra, la dosară unu protestă prin care se declară d’alegetorî că au alesă pe d. Gogoșiă, care, fiindu în județul ăseă, e presumțiune că se putea alege ma lesne ca oricare altulă. Ce vă vreți se vă convingeți ? Atunci numiți anchetă și feră anchetă! D. N. Voinovii cere a se închide discuțiunea. Ce se vede ? Ministrulu susține a nu se lăsa interegnală fără putere. Din altă parte se arată că nu fostă nici unii interegnă la alegerile din Giurgiu. Voci, nu, nu. D. Voinovic: faptele se constate acesta. Biuroulă era deja formată. Primarulă declară însuși, după cum pate saă încredințată cei ce citescă diarulă Trompete Carpațiloru, că n a chiămată elfi puterea armată. D. N. Blaremberg, ca membru ală comisiei atestă că nu e nici unu actă alu primarului la dosară, prin care se zi chiemată armata. D. Voinovic, trebuie de să se vedem u și noi de unde e sorgintea ingerinții. In facia a două susțineri, trebuie se ne convingemă d’adeveru. Câtă despre deputată, trebuie se du lăsămă în suspensiune. D. Negruți, așia ați făcută cu colegială ală IV-a de Prahova? D. Voinovic. d. Negruți nu e antipatică, ci simpaticii guvernului. In colegiulu alț patrulea s’aă alesă destui deputați simpatici guvernului, deși nu în tote colegiele ală Iv-a; căci dară fise se fi alesă la tote de acești deputați simpatici, pote că guvernulă nici nură fi avută atâția amici ai sei. D. Lahovari, găsesce totă d’auna guvernulă asemenea amici. D. Voinovü nu susține că d. Gogoșiă e tocmai amică alu guvernului, demű că a fostă susținută de guvernă, căci d-lui este mai inofensivă decâtă d. Papin, ci candidaturii opusă. Ia Câtă despre credința ce trebuie se pusera pe procurori, fată atâta trebuie se se credă și deputații, pecară trebuie se se mor de credință constatăriloru procuroriloră. La Giurgiu, ca prob! c’au fostă ingerințe ale guvernului, e că umilă din bidi roi! a fostă chiaru sesilată. r< Așia dori! disensiunea se se închidă [și se se numescă un anchetă, care se connstate tote acestea. df D. Câmpinenu a aretatu ce sa propusă că la 1862 de către d. Iepureni! numai pentru că se ucisese unu omu!!.. Cu toti! agesirimea éase și puterea dată autorității ar tunce, ea n’a fostă în stare nici chiaru se descopere pe ucigași. p Nu e unu mijjlocă jesuitiei! a cerceta c trecut,alii guvernului și d. lepurenu n’a n avută dreptate s’acuse pe d. Câmpineni, ci cându sa suită la tribuni se vorbesc ca a particulară, căci numai la noi se vede obiceiul și d’a se face diferință cându mi- dnistrul si vorbesce ca ministru și ca de tinută tu. n Câtă despre cele îmtâmplate la Giurligiu, de ce nu sau arestată străinii, ci alegătorii ? De ce s’a arestată d. Lăzăstescu, căci a fi pusă în salonu’lui prefectului, o va sădică pe românesce curată c’a fostă ’ arestată. Cându déri! suntă clone alega- n țiunî contrare, se închidemu disensiunea, h dice d. Voinovu, și se numimă anchetă p parlamentară. s D. Lahovarî t O ceremu și noi. h D. Voinovui. Ecu camă devenită misnisterială în acești puntfi, alături cu d-v. 1» D. Ion Brătianuu vorbesce in contra n închiderii disensiunii. De cei pare r că d-sele e d’acelu termenă fatale de 3 »zile cu care se mai a prelungesce sesiunea, d’acea n an! fi dorită se vorbesc!, contra ’nchiderii disensiunii, stiindă că e nevoie ca Camera se nu s fie trimisă acasă fără se se pronunțe asupra cuvinteloru »lise de d. prim-ministru la disolvarea celei alte adunări, că î suntemă în o situație anormale, ară fi vădămetorui a se lungi multă disensiunea. Va face totu ca in cele 3 bile cu care ! Camera se prelungesce se se constituie definitivi! Camera. Vină case domr minis- < triî și vorbescü umilă după altulă. Vine < d. Câmpinenu și pune cestiuma asta de a sosa, în câtă alegerea se lasă la uă parte 1 și în urmă d. lepurenu vine și se face basma albă. Asia de mierea necesară se j iea cuvântulu se dică și d-sea ceva ! D. lepurenu se face basma albă. ; l. lepurenu. Suntă! ] D.. Brâtianu: după vorbele d-tele. 1 Să vedemă case și noi de ești o basma ! asta de albă, încâtă s’o putemă lua sene stergemă cu ea la gură!... Ce se p zice despre alegerea de la Giurgiu ? Re zice că s’a trămisă procurorele curții se constate. Déri!elă este agent,ifin directă ah! guvernului, ș’orîcâtă de integru și onestă póte fi una amploiată, nu pare elu se vie și se constate lucruri care sc fie contra puterii publice, care se puie puterea executivă într’uă posițiune dificile. N a fostă ministerulă publică la Giurgiu. Aci nu e în cestiune ministerulă publică, procurorele, ci amploiatur! care a fostă la Giurgiu. Acela amploiată se duce și face uă constatare. Vomă întreba însă pe d. ministru : cându face unu actu procurorul!, de ce nu ’1 publică d-lum, ci vine numai a se lăuda cu elă în cameră? Procurorele face o aprobare a sea, ministrul! vine cu ea și cu uă declarare de câțîva alegători, c’ună protestă în care multe din nume ce contestă a fi adevărate și susține alegerea de bună. Dori! de ce nu se citesce protestul!a 282 alegători și a membrilor biuroului chiaru, aflătorii la dosară și care contestată tóte ingerințele? fre acesta nu mânjesce batista cea curată pe d iepureanu? Vrea dâră se se citesc! acele proteste, ca se nu remâie camera suptă impresia numai a vorbeloru d-soru miniștrii. D-loră vină și dicu , d-vostră aț cerută armată in Bucuresci. Del’a unde au strămisă armata? Unde nu se ceruse, ori! 3- unde se ceruse n’a venită nici uă armată. I Nu liceți deacă nu sunteți parțiali, d-ni l j miniștrii. Urmeză să cestiune de regulamenti. Se pune la votu închiderea discusiunii . și se priimesce. Se pune la votu conclusiunile raportului secțiunii verificătore d’a se suspende î, alegerea, coleg. III de Giurgiu ș a se î numită anchetă parlamentară, care se constate ne regularitațile urmate, și resultatulu este : i Votanți 109 deputați Majoritate absoluta 55 ! Bile albe pentru 65 bile negre contra 44 ! Președintele proc lămâi c'adunarea a adoptatu condușiunea raportului, suspende îrea deputatului ,și numirea unei anchete. D. I. Câmpineanu, in cestiune perso- inalii, arată că, deeci i se face uă imput tare că ié actele trecutului și după ele constată tendințele șefului ministeriului, cred că acesta este tractată ca unu mijlocii ie ; suiticu , constată că agresiunea și atacurile vinu de pe banca ministeriale. . D. Iepureanu respunde că nu erea parlamentară ca, cu ocazia unei alegeri ca cea de la Giurgiu , se vie d. Campineni se reproducă 2—3 linii din vorbele d-lui de la 1862. D-lui e solidară de f acte. érti nu și de cuvintele de altă dată. 1 D. Câmpinenu se’lu li prevenită mai j din nainte care se ia atace pe cutare motivu ș’atunci ară fi putută și d-luî strînge o mijlice de apărare Atâtși cerea de la lealitatea d-luî Câmpinenu. I D. Basic, raportorele. citesce raportului seă privitorii la coleg. IV din Vlașca, care i presinta deputată pe d. Cesaru Boliacă: Í Secțiunea însă a contatatat că delegațiii mai multoru comune n’au fostă priimițî la goții, că delegații său numită de sub- prefecți, eră nu s’aă alesă și între ei suntă omenii d-lui Boliacă, și toți "cei de la Trompetta 'Carpaților". Se mai constată bătăi și închideri a mai multora delegați. Pentru tote acestea secțiunea a bănuită legalitatea alegerii acestui colegiu și 'n majoritatea suspendată pe deputatur coleg. IV șa opinată a se numită , anchetă parlamentară. D. Roșie adauge că d-sea este represintantele coleg. IV , ală opiacei și alu sucmanului. După d-sea, celă ce se abține nare inimă , a votată delfi în secțiune pentru validarea alegerii, căci asta înțelege d sea să se pronunțe cine-va, ori pentru ori contra, ca la diva nu la ad-hoc. Prefectului de la Vlașca este frate cu d. Boliacu, și acesta e primulii punctă pe care se acasă alegerea Aecu frate însă este vitregă. A doua bănuială mai este că tatălu d-lui Boliacă ar fi fosta președinte la alegere. Acesta însă este irășî tată vitregă. A treia bănuielii e că sau alesă delegat cei de la Promptta Carpațiloru. Acesta din urmă bănuială nu e temeinică. Puteai fi aleși cei de la Trompetta, căci tatălu d-lui Boliacă are proprietate în Vlașca și aceștia surită și eî cetățeni, puteau fi aleși precum au fostă și proprietarii mari din coleg.i, „Trompetta“ e unu dhiaru respânditu pe care să iubesce și’î place și de multe ori și cei din urmă colaboratori de lalinge au fost altă dată aleși chiaru deputați! Alegerea d-lui Boliacă este bună, fară calabalici. Și d-sea este ales in coleg. IV și este rudă, cu redașiî cei ce să au alesă. Atunci d-sea ar trebui doriesclușii din cameră pentru aceleași motive. D. Bosierminl opunându i a se valida alegerea d-lui Boliacă. Se dă ctire unei propuneri ,prin care se cere validarea alegerii d-lui Boliacă. D. Apostolianu în secțiune sa rostită pentru validarea alegerii d-lui Boliacă și vine și o ședință publică pentru a’și arefu i temeiurile. Motivele cari se dau pentru a cere 1 invalidarea suntă ilegalități în alegerea deputaților!!, alegațiunea că sau respinsă ! delegați de la alegerea deputatului și in fine uă epistolă a d-lui ministru alu justiției. 1». Represintante alți colegiului ahel-lea de Furna, care a disu de atâtea ori că nu certificatulii, ci voturile date e facă pe delegați și deputați, ară fi trebuită se scie dupe actele din dosariă, că a acei delegați, cari au fostă respingi, nu erau delegați, ci membrii ai biuroului - definitivă pentru alegerea delegaților, cari ’și făcuseră en înșî certificate. Este probată, după d. Apostolian, că alegerea delegaților, caii ai fostă respinși de la votu nu erau delegați aleși, ci acei cinci a membrii ai biuroului, cari sau dată apoi ca delegați. Acesta se probeză prin acea că procesul verbale nu specifică că aleșii C sunt ă delegați, ci se vede că aleșii sunt cu cei cinci membrii ai biuroului definitiv. N și probă că este astă fehr, e că procesuli vmbale în cestiune este sub scrisu di 11 către membrii biuroului provisoriu, și car apoi au transformată în delegați pe cei cinci membrii ai biuroului definitivă. Prinn urmare bine a făcută biuroulu electorali d'a respinsă asemeni delegați, căci au fost notificați acestui biurou de către primăria comunei prin prefectură. Nu este se dân neregulă în acestă punctă, se Asupra acuzării de ingerință administrativă, d. Apostoliami dice că nu ’î dă nici celă mai mică credămentă, pentru că protestul ă făcută de patru persone în acesta privință a fostă făcută după cunoscerea resultatului adică atunci, când sî încetase ingerința, decă ea ar fi fi asistat a fost făcut neapărată de către patru paraponișiți, cari nu erau satisfăcuți de resultatul votului. D. Apostolianu nu vede în biletulu d-lui minstru ah justiției decâtă dorința autorității da protege drepturile celor nedreptățiți și este bine se se permită autorității a exercita uă asemenea salutariă acțiune. Ef este evidente că biletulu ministerială a fost luată cu precugetare pentru a pute servi ca armă contra ministeriului; care, din contra aflarea lui la doșar să nu probeză decâtă că cei nedreptățiți au fostă satisfăcuți. D. Apostolianu vorbesce apoi despre imparțialitatea de care trebuie se fia investită Camera, cându judecă ca unu unu juriu asemeni cestiunî și cându trebue se lase la ușia Camerei orî-ce pasiune personala. După acesta trece la acuzările ce se facă administrațiunii c’a esercitată violințe. Incepend de la colegială aha IlI-lea; anse, după d-sea, nu este constatată că sau esercitată violințe nici chiaru la colegială ah 111-lea, cu atât fi mai multă den! nu se putem zice că s’au esercitat și violințe la colegială ah! IV-lea. S’a mai disu ca probă c’am existați violențe. e că prefectul este fratele d-lui Boliacă. Tinse ce probă este acesta ? Ore nu suntă multă mai devotați de câtă chiaru rudele.?. Apoi decă rudele sunt bănuite, decă amicii suntă bănuiți, decă inamicii asemene sunt bănuiți, atunci cine póte se fiă în administațiune ? 1). Costaforu : nimeni (risete). D. Apostolianu, urmând fl, întrebă că ce feli! de teorie suntă acestea? Scru ce teorii surită , suntă ca acelea în virtutea cărorfi-a sa lisă că garda naționale are drepturi! se ’ncrucișeze baioneta cu armata ! Decă d. Boliacă a fostă aleud’acești colegii!, chiaru atunci cându ’ se proclamă de la înălțimea băncei ministeriale că ministeriul! trebuie se fiă neghiobit sau ipocrită pentru a …zice că nu se intereseză in alegeri! dec! d. Boliacă a fostă alesă necontenită în acești! colegiu, care era cuvîntulă, se nu s'ad'g ă. atunci căndă administrațiunea nu’lă persecuta? Terminând, d. Apostole nu dice camerei că nu trebue se aibă done măsuri și după ce a proclamată ațâți alți deputați, aleși la colegiulă alui IV-le, unde șareta că s’aă comisă violențe, numai de temă, se nu împileze acestă colegiu, se valideze ș’alegerea d-lui Boliacă, care oferesce mai multă de câtă oricare altul u garanția că este adeveratuli! alesă ah! delegaților jp colegiului IV, din Vlașqi unde a fostă necontenită alesă, d’a D. Boliacă spune că era se renunțe vorbi, ca se voiesce se mai dică și d-luî câteva cuvinte. După d-lui este uă destinată care conduce pe orîce om și care este otărîtă de mai nainte. Destinata d-sele este se vede, d a face că ruhtina ori de câte ori va fi alesă deputată, mai nainte d’a fi primită în Cameră. De astă dată celă puțină carantina a făcut-o în anticamera Adunării, pe cându altă dată a făcut ț-o afară pe zăpadă, la portă, căci nu era permisă se intre mai cinară acolo unde intră lacheii. Acumu- avea dt I gândi! se se apere? case nu vede contra ! cui se și de ce se se apere. A fostă ne- i contenită in județiul seu in timpul alegerii, și n’a vedută, la alegerea colegiului al patrule, nici cea mai mică turburare, nici cea mai mică nedumerire. Delegații sătianiloru, pe cari îi cunosce personal» ■ mai pe toți — căci la tote alegerile ma ' totă-d’a una aceiași delegați suntă aleși> au votată ș’acumu ca și de șepte ori pen» i acumă pentru d-sea. In județiul Vlașca î d. Boliacă dice că. cunosce personale p» mai toți alegetoriî sei cari s’aă deprinși a a'lă iubi ș'alege totu-d'a una deputată; a acești alegători suntă asemenea deprinși ă pune totă d’auna de președinte alu bin >î rou hli lorii pe betrănulă Pereță. Așia de a nu se póte »lice .c'acuma numai când in fratele d-séle este prefect alu județiui Vlașca, bătrânulQ Pereții a fostă președinte alu biuroului și d-sea a fostă alesă deputată. — D. Boliaeu »lice apoi su pune vința aserțiunii că au fostă aleși delegaț ’i în județială Vlașca persone de la redacțiunea ș’administrațiunea diarului d-sele — n că au fostă în adeveri aleși două numai ie redactorele și administratorele; case pun fi cunoștințele ce aveau la uă comună di e Vlașca. Legea nu opresce delocă o asemenea alegere și unii cetățiani pate s fiă alesă oriunde delegată. Asta felu riedactorele și administratorele fiindă aleșii județunlu Vlașca, n’afi mai votată țin colegiul III din Bucuresci, unde aveau drepțull a vota IX Boliaeu vorbesce, după acesta, despre titlurile ce are da fi alesă la colegială IV, ca unul ce necontenită a apăratil drepturile și interesele sofianiloru. Cuvintele séle pare că suntă în acestă camera cântecului lebedei, case ori care va fi decisiunea tamerei, d-sa,va remânea tot fi-d a-uiua ah! poporului, nici uă dată alu străinului, totii-d’a hna Romănu. D. Țucu spune ca aci în Cameră trebuie se vie cineva desbrăcat si de orice interesă personale de orî-ce spiritu de partită, de orî-ce amicie sau inamicie personale, că, prin urmare, deși personalminte are afecțiune pentru d. Boliacă, este silită se recuniscă că suntă defecte grave în alegerea sea. Și unu omu ca d. Boliacă cându vine în Cameră, nu trebuie se fie măcar nici bănuită ca fostă adusă prin ingerința administrațiunei. Recunoscu că d. Boliacă are titluri d’a fi aleșii de colegial ali patrule, cu tote aceste nu se póte opri d’a semnala evidintea presiune administrativă în acestă alegere și neputința d’a se proclama una deputată astfifel si alesă. După acesta d. Tăcu enumeră diferitele vine ale alegerii, anume: comunicarea făcută d h Prefectiî biuroului electorale d’a* respinge pe delegații neplăcuți de la vota. Acestă comunicare nu se pute nega, căci esiste la dosartă. Ce dreptu a avuții prefectul ă a o face? Acesta probez! dér ingerința ilegale a prefectului. Ș’apoi pecâ prefectul s’a interesată atât de multă a cere, cându n’avea dreptulu, ca biuroulu se respingă, delegații de la votă, nu este are mai evidinte, că contestarea alegerii acelor delegat! de către consăttauiî lorfi a fostă smulsă prin fraudă sau violență de către săb-prefectii? Șoimii noi cu mii se facă acestea : Remargă dérită anchetă și să cerceteze de către cine și cumu s’a făcută acea constatare, pare că acei supscriși infr’ensa nu se iv nimicp despre cea ce conține. Apoi epistola d-lui ministru ala justiției nu este proba cea mai evidinte că administrațiunea opria pe alegători d’ași esercita dreptul»!? Nu spună de acea epistolă ca se fiă lăsați liberi alegetoriî d’așî esercita dreptul fi ? E cădéra probată cadministrațiunea îi opria de la acesta. in privința violențelor fi. d. Tăcu oservă că, dacă prefectură a cutezată a pune baioneta în pieptu’ă alegetoriloră de la colegiul alu IlI-le, apoi de ce nu era capabile pentru a reeși la col. IV candidatura fratelui șefi! Terminându, d. Tăcu releveza ce pucină garantă de sinceritate în alegere este, cândă candidaliifd are peratele șefi de prefecție, pe tatai! sef! președinte al! biuroului definitiv»! și pe impiegații sei de delegași. De- Itoria d-lui Boliacsi era d’a nu’și pune candidatura într’umu! județ»! — șim colegiul ăi alu IV— unde fratele seu este prefect!. Acesta nu este un garanție de libertate, ci ! ( din contra. D. Tăcu con, hide dom! cerendo suspendarea alegerii și numirea unei anchete. D. Prim, minitru, respunzénd domnului i Tăcu, care, dlcondij că prefectul de Vlașca Í era fratele alesului colegiului IV, a aruncată acestă calculare asupra guvernului. 3 Pentru a creza totfi guvernulfi a fost sidel scrupulos! șim acestă privință, d. prim ministru spune că, aflând și că prefectul! judeciiduî Buze»! patroneză candidatura fratelui său la col. IV acel județu, ha destituit»! - și cu tóte aceste, denundarea nu era adeverată, căci fratele prefectului s’a ales! și 3 neavându prefect! pe fratele seu. — Ense în privința colegiului ah! IV de Vlașca, ministeriulu n’a primit! nici uă denundare, și prin urmare n’a avut ocasiunea a face a nimic!. Dar!deca se va admite teoria că e nici un deputat! nu trebuie se fiă admis și în Cameră, decă în judeciuh! în care a fost ales! esiste în administrațiune vreuă rudă, a amică sa! inamicii al!se!, atunci cine ar! mai pute fi deputat!? Prin urmare, nu! ar servenea argument! nu este serios!, și au cusarea pe care a adus-o d. Tăcu nu este și la locul! se!.i- D. Voinov, combătând! pe d. Tăcu, ü spune că, dacă chiar! omeni cari ne-ai guvernat!, cunosc! atât! de puțin! Constitîtuțiunea încât! în cazuri de protestare electorale s’aă adresată către Domnitorii, — »are, după Constituțiune, nuare nici un aî, mestecă în asemene cestiune,— cu cât n mai mult! este cu putință ca sătianii, cari n a! contestat! validitatea alegerii unor! deălegați, în loc! s’adreseze acea protestare că, ie fre colegiul! electorale, s’o adreseze din 3 greșială, din necunoștința legilor!, către h Prefect!, écador! care póte se fiă causa