Romanulu, septembrie 1870 (Anul 14)

1870-09-12

gintă pe Intregulu geniö omenescu în trecutulö și în prestatele seu. Șese profaneze, dărime și asalteze uă asemenea cetate, uă asemenea capitală, vétra luminei, centrulu spiritelor, anime lorii și ală sufletelorö, cucerii cugetărei generale, și prin cine ? prin uă invasiune de selbateci — acesta nu se pare! (Bravo! din tóte părțile). Cetățianul Parisulu va triumfa, pentru că elü represintă ideia omenescă și instinctului poporului, etc.“ Republica francese, recunoscută deja de America, Elveția, Ispania, Italia, Austria, Belgia și Portugalia, a căpătată unti aliată noă, pe Garibaldi, care și-a oferită guvernului sabia și servițiele sale. Ely se așceptă la Chambéry și va primi comanda asupra unui corp de armată de 15,000 omeni, cari se numescü „vânătorii Alpilori, “ și vor face servițiuri forte bune în luptele de guerilla, ce se vor regula. M KnBE EI I Eau: SEDAH Estragem următorele dintr’o lungă epistolă ce d. G. Jeannerod a trimis filiariulăî Temps, cu dată din Bruxelles, privitóre la catastrofa de la Sedan. Soldații și ofițerii răniți, cari sosiau penă la noi, se esprimau cu uă profundă indignațiune. „Ce infamiei“ îmi zicea ună oficială de ușart, căruia tocmai îi udămă cu apă rece piciorul sdrobite. Și una colonelă intră și ne povesti lucruri în adevĕre nemai auzite. Niminea, nici actorii, nici spectatori, nu vor uita asemenea momente. Cavaleria, pe care Mac-Mahon scia asta de bine s’o răpână la timpul oportună, fusese grămădită, ca după plăcere, sub focii, și perise fără chiară se’și pute resbuna. —.Unde sunte generalii? se striga de tóte părțile. — „N’amiî versule pe nimeni!“ Și cei ce ni se citau — generalele Margueritte, rănită în mijllocul cavalerilor ăsei, generalele Cambriers, plină de intrepiditate și de sânge rece — nu părea fi a fi decâtă ca nesce escepțiuni cari restabilieau regula. Uă divisiune, mi s’a spusă, a fostă comandată unu minuta d’une locotenente-colonele din statele majore. Generalii și oficialii de stată-majore au, după mărturia iitregei armate, uă gTca respundere. Póte că, cu tóte blestemățiile ceamă aurită în acésta privință, mé voiu opri d’a vorbi de densele ’n acestă momenta ; dére scie că, din acesta parte, ei se silesc și s’arunce vina pe trupe și pe oficialiî cari aă plătită atâtă de scumpă și de multă cu propria-le persona, și chiar de ațjî íéc adu de acusațiunile de cari autorii loră ară trebui mai multă sa se tema de câtă se le veda intorcându-le in contra le. * * * In momentulö cândă armata de la Sedan, comandată de generalele Wimpffen, care ’nlocuise pe marerialele Mac-Mahon rănita, sosinderea cu desăvârșire lipsită de artilerie, de munițîunî și de alimente, îndată înălțimile, care domină din tote părțile orașiulu, soc mai bine, ca se ntrebuințămă uă vorbă mai drăgălașiă, mărginile pâlniei— căci astafeîă se póte califica loculă acesta — se împlură de cea mai formidabile artilerii prusiana. Peste putință dorö d’a se bate! După retragerea de la Beaumont nu trebuia se mergi la Sedan de câtă pentru ca se se iea alimente, munițiunî, se se lase bolnavii și răniții, astafel cerea intențiunea generalului, apoi trebuia se se urmeze linia de retragere, depărtându se de acelă locă și co- ROMANULU 12 SEPTEMBRE 1870 lritî lore, cea-a ce noî mamă siută a prețui nainte de resbelă, lucru care cu tóte astea erea iacile, mai alesu unui ministru, oficiale de artilerie distinsă, Prusianii — mai pucea generalele Wimpffen—și-au inundatu armatele cu bâteliî de campanie formidabile. E de observată că eî nu’șî iucăieraă nici uă dată infanteria mai nainte iha fi ciopârțită pe adversari c’uă grindină de ghiuleleborându spre sud. Plecândă de la mé^aiji la uă oră, mai erau încă patru ore pâne la cinci ore de naintare naintea Prusianiorö, cari alergau ca se ’nchidă drumul armatei francese, ceea ce și reeșiră a esecuta la 31, la cine ore sera, cu unö cârpă de 80,000 omiseni. La 1 Septembre Prusianii, kiminândă mișcarea, ne atacară de partea dreptă a nóstra, spre a ne ’mpinge spre trupele odihnite, care acceptaă scoborirea nóstra de pe platou, pentru ca sieși doveluie tóte masele lorii. Unii momenta generalele Wimpffen își făcu ilusiune și creții în victorie, nesciindu încă că aveam faciă mai multu de 250,000 inamicî. Séra voi se și deschidă că trecere case se refugieze cu trupele pe teritoriul belgian« sée se mergá spre Garignan. Ar fi (1 |ajunsQ aci fără nici uăndoiala, mai alesă că inamicului, pe jumetate desorganisatu prin luptă, remăsasem positiuni pe câmpul de bătaie, dére Imperature, care esercita totu de una de faptă comandamentata supreme, îl opri de la acesta și paralisă ultimele’ silințe, chlămândă le dénsule pe Prusianî prin drapelul« parlamentară și printouă scrisare adresată regelui. Generalele Wimpffen, dup’uă dispută din cele mai vii în acesta privință cu Imperatură, și cu cei ce dă împresurați, se intorse la cortulă scă și ’și dede demisiunea. Imperatule nu voise ’i-o primésca și 1 scrise acésti scrisore : „Generale, „Nu’țî poți da demisiunea cândă âncă „mai e vorba d’a scăpa armata printr’un o„norabile capitulațiune. Nu’țî primescă de„mîsiunea. Ți-ai făcută datoria totă cjiua : „mai fă’țî-o și d’aci ’ncolo. Faci unu ser„vițiu țere”. Regele Prusiei a primită armistițiulă, și asceptă propunerile sale. Creoli în amicia mea. „Semnații: Napoleon.“V Generale șefă făr’a fi ; combătută în ideiele, în ordinile séle, da una suverană căruia nu cutezase nu ’i-se supune;reă secundată de generali’i discuragiațî, ale căroră nume nu le voiü mai pomeni de rușine pentru dânșii, mai alesă de generali cari — reafimându-se pe Imperatură — dă hotărnă se se opune ca trupele în jurul lui se urmeze pe generalul- șefă, pe viteazulă Wimpffen, cu tóte speranțele de a scăpa armata, speranțe pe cari i-le dau succesele dobândite de corpulu întrepidului generale Le Brun, neputânde, în sfârșită, cu acestă din urmă general și cu oficiălii din statului majoră neputendu regula trupele, care luaseră odată cunoștință despre cea ce făcuse Imperatulö cu inamicul, și cari vedeaă drapelulă parlamentară, generalele,shemă, cre^u de datoria sea ca, după ce protestă ’n gura mare, se se sacrifice însuși pentru scăparea armatei, Acuraö se ve ’mpărtășimu câte-va reflesiunî judiți0se, emanate chiară de la însușî generalele Wimpffen, judecătoră competinte in asemenea materie, reflesiuni pe cari l’amă audită făcându-le in gura mare, pe rând o serviamă pe lângă dénsule — dîce corespondintele— ia calitate de adjutantă. Ele atribuie desestrele nóstre în mare parte inferiorității gurelor de tunuri. Trebuie se se observe, ideea densule, ca, déca no’ amu fi avută artileria ’n stare d’a se lupta, în acésta campanii, cu aceaa a Prusianilor, pare că n’amă fi avută nici uă perdere. Dere cândă proiectilele nóstre esplosive se spargă la 2000 sec la 2,400 metre, are loră isbucnescă la 1,000 metre mai departe. Urmeza deci că artilerii soră, în colo liniștiți și dibaci, își îndreptază focul ca minune poligonă și alungă lesne se ne sfărîme materialurile nóstre. Faptul pe c’ame vezute la pădurea Garonne trei tunuri puse in șiră de către generale și pe care fu silită se le retragă, pentru că slăbiciunea focuriloru loră i se păru evidinte, și cum se nu’i se pară evidinte, când erau sdrobite din trei patru lovituri de către tunurile prusiana, cărora nu le puteau face nici unu zeu. Prusianii recunoscendă superiositatea arti stare critică în Germania. Relatariîiră că în sudulu Germaniei se descoperise unö complete republicană, care fu năbușită îndată. Acumă în Germania de nord începură a se face și manifestațiuni și solipi placate și manifeste republicane către poporulu germană. In Braunschweig se arestară in 10 Sept. toți membrii comitatului reuni unei lucralotoriloru sociali democratici din partea comândei militare, închiriendu-se în forta rețea de la Lotzen, ca se se pună sub judecata manuale. Sa confiscată restului dintruna manifestă împărțită în multe esemplare între Germanii lucrători. Manifestulu protesteza în contragnesiunea Esatieî și Lotaringien, dechiarand simpatia către republica franceză și speranța că și în Germania se va proclama republica. Tipografia, în care se tipări manifestulu, se închise. Secrearul e reniunea scăpată. Membrii reuniuneî énsa sunt ă ca la 1200 inși. In Wolfenbuttel se face asemenea arestări. Coprinsul manifestului e: „Gama radi oră ! Lucrători germani! Mana pe peptă! Se ne egămă ca clase a lucrat, germ. va juca rolul ă seă istorică, cu tóte că bucuria despre noua Germania, care ânse nu va fiii îndelungată unitatea sa în cazarma prusiana, ne face se prezumpemă in strigarea: se trăiesea Germania. Măna pe peptă! și se ne egămă că vomă sta împreună la tote luptele cu frații noștri, lucrători din tote țerele cumvisate. Se trăiescă lupta internaționale a lucrătorilor și, vedendă, cumă ună popoiu mare și-a luată în mână sortea sea și că nu vedemű mai multe numai pe Elveția și statele Americane, ci faptica republică în Ispania, republica în Francia, aidețî se prerumpemă în strigătură, care, deși aciî nu póte fi, va anuncia și pentru Germania aurora libertății, se prorupemă cu strigată de bucuria. Sa trăiască republica! Braunschweig-Wolfenbuttel, 5 Sept. 1870. „Comitatulă." Altă semn de crisă. In 4 Septembre se adunaseră înaintea caselor lui Bismark unu numerii mare de văduve și copii, fărând ounö tumultă simțitoriă. Ună omnă de pe bal corpii îi intreba ce vreau? Pane! pane le respinseră, că murimă de fume, căii nutritoriî noștriî se află căduțî și răniți în bătaie. Celă de pe balconă le cjisese morga la Paris se-șî aducă de acolo pâne. Atunci poporulă sfiirimâ tote ușile și ferestrele casei lui Bismark și numai braciulă armată potu împrăștia mulțimea. — Timpii sunt critici. Poporele redă că regimele feudale umblă a-și stabili jugulă de seră pe gâtulă loră dispunândă fără cruțare și rod* Și de averile și de sângele lorö. — (Gazetta Transilvaniei). SUBSCRIERE NAȚIONALE pentru Familiile uchișilor din Pitescu Prin d. G. Golescu din Râmnicu-Vâlcei. Lei bani George Golescu 10 George Marinescu 10 Nicolae Mihailo 5 Alecu Costandinescu 5 Costantinü Popescu 5 Tache Mihailu 5 Dimitrie Radovanu 5 Dimitrie Dimitrianö 5 Marina Popescu 5 Preda Miscurici 5 Sima Stanovicii 3 3 4 Panaita Tutungiu 5 Nicu C. Velescu 5 Davidă Haioară Mihale Teodoră Nicolae Călinescu Ion Vlădescu Tudorü Melinescu Constantin Botescu Dimitrie Nicolescu Ilie Cernătescu Dimitrie Cernătescu Niță Marinoiu M. Nicolau Predescu și Bucurescu Protu N. Predescu Raicu Petculescu lon Nicolau 214 67 Banii au fost primiți directă de către comitatulu din Pitescu. 41 68 51 68 1 68 21 68 5 . 5 8 88 2 50 4 40 2 4 4 4 31 68 2 20 202 50 2 50 10 10 54 1 1 5 2 Iliașî J. Goen Adolfi Ențell Sicrie Teodorfi Anonimă Eduard Filopesci Iancu Obretinescu Dimitrie Budocanu Rosa Antonescu Constantin M. Oromolu Alesie Ion Toma Beiros Mache Michaila Petrică Apostolescu Grigore Davidescu -----------,——--------------------------------------------------------------- SOCIETATEA ROMANISMU. După espirarea varanțiunii ce societatea și-a luat, prin votulü seu, De lunele Iuliu și Augusta, D-nii membrii ai societății sunt convocați în ședință generale ordinară, conforma art. XVIII din regulament, pentru Sâmbătă, 12 Septembre, la 8 ore sera, în localulu societății. Președinte, B. P. Hasdeu. Secretari: G. Rem. Theodorescu, Gr. G. Tocilescu. Tudor P. Rhdidescu. SOCIETATEA ROMANA DE ARME, GIMNASTICA ȘI DARE LA SEMNU. Invitațiunea de mai la vale S’a trimisă la mai toți d-niî membri ai societății, pe aceia cnsă, a căroră locuință nua fostă cunoscută spre a li se pute trimite invitarea, comitatuluiîróga a privi publicarea acestui anunță ca uă invitațiune. Domnule membru, avemu onóie ave lnsolința că concursuru generale de dare la semnă va urma conformă programei da pe contra-pagină. Sperămu, domnule și onorabile colegă, se aprețiau importanța ce este ca serbarea închiderii stagiunea conursului se fie onorată și susținută de toți membrii societății și de d-vostră m particulară. Primiți, d-le, colegă, asigurarea considerațiunii ce ne conservăm d. Comitatulu premise închiderea dărei prin descărcarea unui tună. 5 Banchetă In localulă de iarna, pasagiule română. Musica de la amical înainte. O perbvațiune. Personele străine societății potă lua parte la dare, cumpârându de la casă oă carte de intrare a 2 lei nouî. Acesta se va purta visibile. Inceputulă și sfârșitulă dărei se va anunța totüdeuna prin slobozirea unui tună. Personele străine mail dreptă la primele și secundele premiare de la laie distanțele. Domnii membri sunt rugați a contribui cu premiurî de onore, care se primescă de președintele și casiarul societății. PLANU DE DARIE. Distanța mică Î75 metri. „ mare 300 „ Ună biletu de 6 dătăturî 2 leî nouî, premiele se determină după numerule punctelor, conformă regulamentului de dare l a semnu. DARE LA SEMNU GENERALE PROGRAMA: SamlfítA 12, Duminecă 13 și Luni 14 Septembre ESTO. PRIMA ZI. Diminața la 9 ore: Adunarea dădătoriloru în sala de dare la semn (Cuiba cu barză). „ 9Ț „ începerea dârei, care va dura până la 1 oră după amiéiii. „ 2—5 „ Continuarea dărei la semnă. A DOUA zi. Dimineța de la 94—1: Continuarea dărei, după amical de la 2—5 ore. A TREIA pi. Dimineța de la 94—1: Dare la semne, de la 2—4 continuare. La 4 799 Premiile se alegu de cei în cinpte la apelă nominale, astăfelă: 2 „ „ pistole și asta mai departe. CONCURSÖ DE DILIGINȚA. La ambele distanțe, dătătorulă, care da 50 puncte în cursulă ^ileloră dării, socotindu-se negru 2 puncte și centrulă 3, alege unulă din premiile pentru acestă consursă. Cela ce are mai multe centrurî obține premiul 1 și asta mai departe. Biletulu de dare este 1 leă noă, încercările la tate distanțele se facă lacibile ad-hoc. Gerante respin jétorii Pandele Balaeanu 1 premiă la distanța mare. 1 „ „ „ mică. 1 „ „ pistole. 2 2 premiă la distanța mare. „ ., „ mică. I. C. Fantacuzno. Licențiată în dreptu de la facultatea din Paris, fosta procurare lângă Curțile de Apelă din Craiova și Bucuresci, se găsește stabiliți în urbea Giurgiu și voește a-și relua profesiunea de advocată, ce deja a esercitată în timpii de cinoi ani la Craiova. Are déra ouarea a ruga pe toți domnii cari ară avea necesitate de adjutorulă sSă în procesele domniiloră loră, atâtă aici câtă și la alte tribunale și curți ale țării, se binevoiască a se adresa în acestă urbe casa Bădulescu lengă biserica Grecu în tóte filele de la 8 până la 10 dimineța și de la 5 până la 9 sera. Iară aceia cari nu ati mijloce a plăti un advocată, vom primi consultațiuni gratuite Marțea și Vinerea de la 6 ore dimineța pene la 8. Fantazi 3-chiva, advocata, péne ce se va instala în artă locală, deuă camă dată locuesce la principele Ion Ghica, strada Luterană lăngă biserica Luterană. Consultațiuni de la ora 9 dimineța, pene la unusprezzece. Acestea se anunță atâtă cliențiloră d-selecată și aceloră ce voră voi a’să onora cu confiența domniei loră. Doctorului Stomnace Ili, întorcendu-se în capitală, previne pe clienții săi că locuiesce strada biserica Brezoianu, No. 34. Consultațiuni de la ora 10—12 a. m. și de la 4—5 ore p. m. Doctoralii Marcovici are onore de a încunoșciința clientelarca din capitală și provincie că a sosită din străinătate: consultații de la 8—9 dimineța și de la 4—Și 2 sera, strada Brezoianu, No. 21, de vale de Teatru.