Romanulu, septembrie 1870 (Anul 14)

1870-09-26

aaaMmagas .at/" ROMANDLU 26 SEPTEMBRE 1870 titorilor noștrii că eventualitățile Cele mai îndepărtate, cele mai neadmisibile două camudatä, sunt demne de atențiunea omenilor politici, a cărora mașină arti câta se fiă: „a guverna, este a prevede.“ n rar 19 aspuse c’avea depeși numerose. A plebatü spre Tours cu trenulü espresa. „Meziferes, 26 Septembre, 4 ore sera. „Prefectura Ardeneloiu către ministrulu din intru la Tours. „ Armistițiul închiriată pentru deșpărtarea rânițiloră s-a sfârșită. Ostilitățile vom începe peste 24 de ore. Totulii anunță că vom fi asediați. Suntemu gata a ne apăra și ne vomă face datoria. „Lille, 26 Septembre, 4 ore, 35 minute sara: „Priimimă din Paris spirea următore printr’uă columbă culétare, lăsată de noi la Paris: „Ieri, la 23 Septembre, divisiunea Maudhuy a atacată înălțimile de la Villejuif, ocupate de către Prussian. Lupta a ’nceput la 3 ore dimineța. După uă iopă susținută de mai multe ore, bateriele nóstre de campanie, susținute de tirulă forturiloră, au luată reduta de la Moulin- Lague, Villejuif, și reduta Hautes- Bruyères, aci s’au măuținută și le ocupă încă. Perderile inamicului au trebuită se fîă forte însemnate: mobilii s’aă purtată forte bine. „In acea așî di cotr’amiralele Laisset a operată spre Bourget uă recunoștință strălucită, în capulă a 200 de pușcași, 400 de ameni de infanterie de marină și 8 companii de eclaireurs de la Senna, cu caria respinsă pe inamică din sătulă Drancy. „In acea așî zi, generalul de Bellanon a atacată castelulă Pierrefitte. Inamiculă, în puteri considerabile, a fostă gonită, dup’oă luptă destulă de viiă, și oscirile nostre au operată retragerea loră spre St. Denis, fără se fiă atacate. „Prusianii ocupă Versailles cu 80,000 de omeni. Principele regale s’a instalată acolo cartierulu scă. „In faca redutei Clamart, Prusianii aă îndurată perderi însemnate. “ Acestea suntă soriile publicate mai adineaurea; e că acumă și cele carii nu s’aă publicată ăncă și carii seamă aflată din sorginți ce, din nenorocire, suntă din cele mai bine informate. Germanii sunt în djună d’a ocupa Orleans; pate că iau și ocupată astăzi; se crede că guvernulă daci va fi silită, mă ne poimâne, se se mute la Bordeaux, respinsă și d’aci de troianele germane. Am fisă în epistola da astă dî dimirată și repetă. Francia este deja desceptă și ’npicióre; sorgintele iei, în partea neocupată de invasiune, suntă neatinse arătă în omeni cătă și m totă felulă de avere; chiară în acestă momenta s’ară pute întruni la ună locăotărîtă patru cinci sute de mii de omeni otărîți a ’nvinge, căci sunt otărîți a muri; amu mai spusă ease și mai repetă că, din nenorocire, amețela acoprinsu forțe pe guvernul centrale. In luna trecută n’aveamă drapelă; acumă avemă drapelă, dérü amețela sclaviei ș’a tădării de la Sedan ne ’nvăluie ca uă oiță. P. S. Spre soiința Romănilor și pentru edificarea guvernului din Bucuresci, se sfârșescă reproducendă următorele linie dintr’ună cliară din London : „D. de Beust a spusă d-lui Thiers că Austria nu póte interveni acumă. D. Thiers a plecată spre Petresburg ca se ceră ajutorulă Rusiei, făcea dur concisiuni în Orivnte.“ €. A. Bto Melii, a situațiunei europiane, apreciațiune care ni se pare pre justă. Cu câtu cugetămu, cu atâte ne este peste putință a pricepe atitudinea puteriloru neutre în conflictulu actuale. Resbelul este elű óreuă luptă de cocoși pe care o póte privi cineva cu sânge rege marcându și lovirile? Nu cumuva sugrumarea a sute de mii de ómeni, ruina provincielorű, distrugerea cetiților și suntu profitabile napuniloru vecine? Nu cumva schimbările, pe care póte le-a Introdusa Invingétorulu, In beția succeselor sale la ordine stabilită, suntu de nici uă consecință pentru viitorule Europei și ale vibsațiunii ? Intr'unu cuvéntu, este are cu totulü adeverate că d-nu de Bismark nu co mite unü anacronismü pälmuindö In faciä seclulu ale XIX cu acea astomă barbară: Forța primezá dreptul ? Pentru spiritele luminate, a pune asemenea cestiuni, este a le analisa. Din care conclusiunea este că destinatele națiuniloru suntü Ivoia omenilorü profundü orbiți, pentru că pare a fi perduta chiar înțelegerea propriului lor interest. Cine dorit, printre omenii demni de numele de omü, arű cuteza se susțiă că Beriiulü este in stare se ia locul Parisului, că rusia este In stare se iea loculu Franciei ? Cine are, printre omenii de Statu ai Europei, potüdice că vede cu satisfacțiune rarc șiorarea posibile a Franciéi? Francia abătută, ce viitorii pentru Italia, pentru Spania, pentru Portugalia, pentru Turcia, pentru România, pentru Grecia, pentru Olanda, Danemarca, Elveția și atâtea alte țări, care nu au un milion de omeni subt arme pentru ca se’șî apere autonomia? Franța micșorată, ce viitorii pentru Anglia? Se zice că în Francia au fost temeri patri oți e In dina de la Sadova. Noî suntemü convinși că triumfuri definitive ale Prusiei ar avea pentru Anglia consecinți multe mai desastrose. Marina militară a Prusiei n’arü Întârzia se se desvolte In paralelă cu marina sea mercantilă și cu facia sea teritoriale. A tunci la celü mai micű conílictü, canalulü arű fi unü obstaculü pré neputinciosü contra unei invasiunî. Cátu pentru Rusia, mare de câtu se citescu cineva foile care isprima câtu se póte mai dirteta cugetarea naționale, pentru ca se vede că nu pustreza nici uă ilusiune despre raportele ulteriore ale Slavilor și ale Germanilor. Rușii pricepu pre bine că numai Francia a împiedicată lumea germanică de realisa programarea orientale și că, mai uráridű séü mai tárdiű, va căta se in terprindă oă luptă supremă pentru ca se nu fii respinsă la Asia. Se zice că Turcii complezi multü pe acesta anagonismü sicurii Intre Germani și Ruși pentru ca se’șî ție situațiunea. Acesta este de sicura uă cugetare comună cu a Angliei. Se póte asemenea se nu fiă de câtu uă ilusiune!... N’amü vorbito la adinsu de Austria, pentru că Austria nu estst decâtă cu numele. Logia și interviul. Mari Germanii cerit a ca si dispară. Asia de la Austria este bulevardulu n Rurală alü Turciei. Austria dispărută. Germanii vor urmări concisia Danubiului, iau germanii, cumöifica ei, cu acelașî titlu ca și Rinulü. De la Danubiu la Constantinopole pentru a impedeca pe Ruși se se stabilescă și asemenea pentru a ave a doua cheie a Europei 1 „Utopiei“ ni se va zice. „Nu cunosc eți caractirul„ Germanüi“ vom respunde noi. Germanulü este ca uă pată de plin care coprinde și râde cu incetulü totu ce atinge. Vedeții în statele unite ale Americei și ’n Rusia. Amü pute adăoga că nu este unu singuru exemplu în istoria unui poporu cuceritor, care se’șî fi mărginit elfi ensușî cariere coprinderilor sale. Francia abătută, care putere, care coalițiune de puteri va fi capabile se lnfene apetituri germanü ? Neam mărginit a schița consecințele ce potü decurge din resbolulü actualü fără cea mai mică speranță de a fi împărtășite prevederile vóstre de lumi a guvernamentală, ci numai ca se constatăm fi și se probămfici FAPTE CARI STRIGA: RESBU3STARE D. A. Seymour, membru al parlamentului anglesă, și colonelul Carleton au adresată guvernatorului de la Sedan următorea protestare, pe care o reproducemă după ziarul) Francia de Nord: Ambulanța anglo-americană. Casarraa Asfeld. Sedan, 10 Septembre 1870. Domnule comandante, Noi, subsemnații, membrii ai societății internaționale de ajutoru pentru răniții în resbelu, și cari ne Intorcemü la acesta minutu de la câmpulu unde suntu prisoniarii francesi la Glaire și la Iges, avemu onóre se ve comunică cu unele fapte care au ajunsu péné la cunoscința nóslrá. Se află unu mare numérü de prsoinari, cári suntü mai multü morți de tómé. „Jumătatea de porțiune de pesmețî“ pe care se presupune că o primescu de fiecare omü, „nu li se dă ’a tóte filele.“ Nu li se lasă nici unu mijlocu d’a cumpara pene, de câtu numai plutindouă bucăți ă mititică cu 50 de centime seu cu unü franco țăranilor, cari suntu nevoiți s’o cumpere pentru ca s’o mănânce ci Inșii. Soldații sunt siliți, ca se se susțină, „se intindă de fâșiele ’robucătățite din caii morți cari Inttă pe apă. E cu totul peste putință se se cumpere cea mai mică cătățime de sart, de care e nevoie la ambulanța stabilită aici și care e plină de soldați flămânzi și murindî. Mi se spune că mulți soldați au muritu de íóme. „Amu ve^utü noi înșine cadavrulu unuia dintr’ânșiî pe apă.“ Luăm déja libertatea d’a ’ntreba décà nu s’a facutu nimica pentru a sa hotărî, In conformitate cu regulamentele, unii locu în care prisonierii francesi se ’și put a cumpăra — unii din ei totíl mai au puțini bani — cele d’ântâi necesități ale vieței. Avemü onórea d’a subsemna Umilii d-vóstre servitori, Alfred Seymour Dudley Carleton Membru al parlamentului Colonelii andlese D. Seymour a mai publicată ș’uă altă scrisore, în care dă mai multe dotărărî despre starea în care s’află prisoniarii, și adauge: Trebuie se maî scui încă ceva și maî îngrozitorű, dacă e cu putință. „Sufletele nenoro ifelorü iete inocinte violate și ’mpuș cate strigă: resbuare ! La Glairs și la Bazailles se citeza multe asmenea coșuri. Lângă acesta satu, unu martura ocolarü mi-a spusu „c’a véi juta cadavrulu unui țărână între doue femei, reinimatu de ziduri lângă care fuseseră uciși ncmuițămițl de acestű severü esemplu, dérü pe care ’10 credi necesarii, „căleii prusian li atârnaseră de zidit și le puseseră la câte trei câte uă flore ’n gură,“ facându astfelű martea mai oribile prin acesta hidosa batjocură. Acestea ce ea raporteza suntü fapte și nu mai snrape discusiune, țiua resbunării va sosi!... CONSECINTELE VICTORIEI DEFINITIVE A PRUSIANILORU. Imprumutumu ziarului englez Levant Times apreciajiunea urmatóre POSTA AERIANA. Amă publicată mereu, în ziarul nostru, căndă sosirea de balene cu scrisori, căndă aducerea de scris prin porumbei călători. D’astă dată nu mai e vorba de una aerostata lăsată în voia lui, ca tóte cele alte, prin cari marerialele Bazaine ș’a trimisu atâtea noutăți la Paris, ci d’ună adevărată balona pregătită și condusă d’ună aeronaută, cari a dusă în persona la Tours solrile cu care a fostă însărcinată. Eră relațiunile ce găsimă în acestă privință într’uă scrisore din Argentin, de la 23 Septembre (Vineri) la 9 ore sara: Trenul cu no. 24 a plecatü la Miridon, cu 45 de minute mai târziu ca s’ajungă pe alți 17-lea. Ac âstă asceptare a vu locu în virtutea unei depeșe de la Serquigny, care anunța că unii curieru alți guvernului aducea depăși arginte pentru Tours. Acesta curieru plecă dimineța, la balonü de la Montmartre și se scoborl la 2 kilometri de Evreux. Dusü imediata la Profectu, acesta procură uă machină cu care curierul se duse la Serquigny. La Paris se construiesce u mare cantitate de balene, cărora li se vom da drumul pe fiecare țjr. Balonul a captivü, care observă de la ’nceputulu Impresurării Parisului, a inauguratü aceste sisteme de corespondință. Pe d’altă parte Constituționalele a cules amănuntele următore despre aceste d’ântâi respedițiuni ale poștei aeriane . D. Jules Duruof se suila 23 Septembre, la 8 ore dimineță. Intrin baloni smflate la Paris pe piacra Saint-Pitre-Montmirtre. Ventura sufla spre resärttu cu un orecare putere. Aerostatula se rădică forte sosu, la 3 000 metre aprope. Fu ’mpinsu în spre Arculu de Trino fd. Aci fu zăritu de inami iu. P. Duruof, din ’nalțimea celoru 3000 metrii ai sei, vedea négra furnicare a Prusianiloru, îi vețu cu ochianulu seii luândO disposițiune ca se tragă ’nulű cu tunulO. In adevĕru abia era afară din centrulu fortificatü alu Parisului, căndu tunurile inamice, scose din locurile unde erau așa d. ■tc și ’ndreptate perpendicularii, asverliau la ghiulele; glonțele ajungeau la on órecare depărtare de nava sea, și d. Duruef le vedea cadenda iérii fără putere la pământe. Unele din ghiulei cu tóte astea ajunseră destul de susü ca se potă face ca balonul se se misce puțin. Vida apoi adată că era luata la ochiu cu puseile, déru gl0Dilenul făcură mai mare rea decatü ghiulelele. Calatorul fu astafelü salutata de către artileria și muschetăria prusiana pene la Mantes. In acestă trecere observă nori Intregi de fumü și aurji mereu detunăturile armeloru de focu, credul atunci că nescariva lupte se dedeseră ’n jurulu înălțimei Valerien și ’n partea despre valea Senei. Putu înse vide fórte disticta că armata prusiana 'n acelai locu era formată ’n șapte linii și cu oă mulțime de cavalerie. Mereu condusú de véntulü de la resäritü. balonulü urmă curgerea fluviului Sena. Erau Îl ore, căndud. Duruos se credu destulu de departe de Paris ca se se putá da josu. își începu scoborirea Intrunii parca și fu primitü la castelulu de la Craconville, la ui fórte mică distanță d’Evreux. Castelul Craconville e alü admiralelui Rondière le Noury, chiar acela care comandă forturile Parisului. Proiectul de Eure era și anunțată deja despre sosirea balonului și merse se primesc pe cálatorii. Acesta erea investituli d’uă comisiune Ie regulă, de d. directore generale ale postulor. Purta trei saci în greutate de 125 kilograme și cari cuprindeau scrisori. Unele din aceste scrisori erau de la ministrul de resbely sau de la alți membrii ai guvernului. D. Duruef avea ordine d’a nu le da de cătu unui generalesau unui prefecte, de cătu se le dea oricărei alte persone, avea facultatea mai bine se le rupă. După ce se odihni căteva ore la Evreux, mesagerulu luă drumurü de ferit spre Tours, unde sosi dimineta Intrunü porto sicurți. Atacurile fără veste se organisea in Francia cu uă mare grabă și generalii prusiani au avut recursii la mijlocele cele mai Infame ca se le reprime. Tóte statele bănuite că iéu parte la aceste atacuri guerillas au fost date focului și scăldate ’n sânge de trupele germane. * * * Perderi însemnate au suferitü Prusiani. In naptea de 17 spre 18 Septembre lângă Strasburg, și la 23 Septembre, in fada Parisului. Locurile de prinprejurulü capitalei suntü stü-felü de devastate, In cátü șefii uuorü division! prusiane suntü nevoiți se aibă re cursa la busolă, ca se se orienteze. Armata, care se formezi in provinciale meridionale ale Franciei, causeza seriose îngrijiri Germanilor. Voluntarii se grămădescu la Dijon, la Gray, a Lure și la Belfort. In spre Mulhouse se formeză oă armată compusă din liberi trigetori și voluntari. In câteva ține două armate de 250,000 ómeni fiecare se vor puue pe piciorü la Lyon. Acest din urmă noutăți vine de la Stuttgart. In septemânele trecute pentru armata prusiană 192 care încărcate cu totii feluli de alimente, S’au indreptatü spre Metz, din cerculü Erkele. Aceste care erau însoțite două despărțire din landwehra prusiana. Cândü sosiră lândâ Thionville, câțîva cavaleri și uă bataliune de vânători franci și le atacară, resipiră pe soldați și trei orele, și luară carele, pe care le duseră la Thionville. Patru sute de ce cai căzură ’n mânele Francesilorü cu acesta ocasiune. Consiliulü municipale ale Lyonului a votata la 21 Septembre una credita de zece milione pentru cumpărare de arme și munițiune și pentru punerea In stare de apărare a departamentului, înainte de predarea Toulului, una nou asalta s’a data la 19 Septembre. Uă milă de care se luase de către inamici de prin satele vecine, încărcate cu lemne și cu pămîntű ca se se umple șențurile séu se se facă lucrări, care se’î apere de focuri din cetate. Cu tóte astea totu mica cetate francese sdrobi pe inamicii, grație unui artilerism de cea mai mare dibăcii, care găsi mijlocul și d’a sfărîma tunurile prusiane. AsasmsiiUnU. Estragemă dintru o corespondință de la Berlin, cu data 25 Septembre, următorele: Lupta de la Longjumcau. încăierarea care avu locu lângă Longjumcau, și despre care depeștele agrnței Havas au vorbita deja, pare ca avuta uă importanță multă mai mare de câta ama fi credutü la ’nceputu. După informațiunile particulare ale Corespondinței sieve, Iuțită acesta a ținuta uă mare parte din <JInamicii prusiani, un numeru de 10,000 omeni, se stabiliseră pe podișulu de la Longjumeau, Intre Dourdon și linia Orsay. Francesii erau ca la două miluri, comandați d'unii coloneli, alie cărui nume, din nenorocire, nu se cunosce. Atacul Prusianilorü a ’nceputü la șase ore diminața. Șeful stațiunii telegrafului de la Rambouillet organizase, încă de la cele d’ânteiu loviturî de turn, una curinte de noutăți pe linia Bretagne, și asta-fe la mai mulți călători au pututu cunoscearecare detalie ale acestei lupte. Inamicile, fórte bine informate, scia cu ce micü numera de luptători avea a face. Asta-felu, dup’uă canonadă bine susținută și care nu făcu puținO rea a sorți nostrii, Prusianiî s’aruncară cu grămada asupra micului corpü francesc, tactică forte cunocută, cu multa succesű. Acilea ’i ascepta colonelule. De la 16—24 mitraileuse, forte răpede descărcate, luă corpuile prusianü în resperü. In mai puținii de 20 minute, colona inamică, tăiată In doue trunchiuri, începu a se bite ’n retragere, incercandu de a se reforma de mai multe ori.